PENSIE MAGISTRAT. Actualizare spor de vechime.

     Dreptul la sporul de vechime are un caracter salarial si trebuia inclus in baza de calcul a pensiei fiind un spor cu caracter permanent chiar daca acest spor nu a fost mentionat in adeverinta ce a stat la baza emiterii deciziei de actualizare a pensiei, acest fapt nu poate constitui o cauza legala de diminuare a drepturilor de pensie ale magistratilor pensionari.

Prin actiunea formulata de contestatorul D.E. a chemat in judecata pe intimatele Casa Judeteana de pensii Gorj si Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligate la plata sumei de 36.000 lei RON, actualizata in raport de coeficientul de inflatie, reprezentand diferente de pensie  pe perioada 05.02.2004-07.04.2006, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii a aratat ca prin decizia nr. 123394 din 08.06.2000 a fost pensionat pentru limita de varsta din functia de judecator.
     Ca , prin Hotararea nr.185/22.07.2005 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii , s-a constatat in baza art.21 alin.1 si 2 din O.G.137/2000 existenta unei discriminari directe intre judecatorii si procurorii care au beneficiat de un spor anticoruptie de 40% conform O.U.G.177/2002 , modificata prin Legea nr,247/2005 , si ceilalti judecatori si procurori care nu au beneficiat de acest spor .
Contestatorul a mai aratat ca magistratii in functie au primit diferentele salariale reprezentand sporul anticoruptie de 40%, acest spor fiind inclus in salariul de baza al magistratilor , astfel incat se impune recalcularea pensiei sale de serviciu , ca urmare a actualizarii acesteia conform dispozitiilor art.83 alin.2 si 3 din O.U.G.123/2003 si art.81 din Legea nr.303/2004 , privind Statutul magistratilor si plata diferentei de 36.000 lei , actualizata in raport de coeficientul de inflatie .
Contestatorul a solicitat diferenta de pensie pe o perioada de trei ani anteriori introducerii actiunii , incepand cu data de 05.02.2004 pana la data de 07.04.2006 , cand a intrat in vigoare O.G.27/2006 privind salarizarea tuturor magistratilor .
Intimatele Casa Nationala de Pensii  si Casa Judeteana de Pensii au  formulat intampinare prin care au solicitat respingerea contestatiei.
La solicitarea contesatatorului s-a incuviintat si efectuat o expertiza contabila de expert Lupulescu Grigore , cu un onorariu de 300 lei , la care partile nu au formulat obiectiuni .
Tribunalul Gorj prin sentinta nr. 893 de la 09 mai 2007 a admis in parte actiunea formulata de contestatorul D.E. si a obligat intimata Casa Judeteana de Pensii Gorj sa plateasca contestatorului suma de 27.345 RON reprezentand diferente pensie pe perioada 05.02.2004-07.04.2006 si 300 RON cheltuieli de judecata.
A respins capatul de cerere privind actualizarea diferentelor de pensie.
A respins actiunea formulata impotriva intimatei Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale Bucuresti.
Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut ca in raport de dispozitiile art.22 alin.1 pct. A din H.G.263/2005 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu ale magistratilor conform Legii nr.303/2004 actiunea nu poate fi admisa impotriva intimatei C.N.P.A.S. intrucat  institutiile prevazute de acest text de lege , respectiv C.S.M.-ul si Ministerul Justitiei nu au comunicat adeverinta nominala cu datele necesare actualizarii pensiei petentului , care sa fie comunicata CJP Gorj in vederea punerii in aplicare .
Totodata , intimata C.N.P.A.S .nu poate fi obligata nici la calcularea si plata diferentelor de pensie , aceste atributiuni revenind intimatei CJP Gorj conform prevederilor art.24 lit.e din H.G.13/2004 privind Statutul C.N.P.A.S.
Conform art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004 , reactualizata ,,pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor_se actualizeaza anual in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor in activitate ,, .
Prin O.U.G. nr.177/2002 , privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor , modificata si completata prin Legea nr.347/2003 , s-a stabilit ca ,,judecatorii care compun completele specializate pentru judecarea infractiunile de coruptie primesc un spor de 30%din indemnizatia de incadrare bruta lunara ,,iar ulterior , prin O.U.G.24/2004 , incepand cu data de 25.04.2005 acest spor a fost majorat la 40% .
In baza Hotararii nr.185/22.07.2005 a Consiliului National pentru combaterea discriminarii prin care s-a constatat existenta unei discriminari directe intre magistratii care au beneficiat de acest spor anticoruptie si restul magistratilor , judecatorii in functie din cadrul Tribunalului Gorj au promovat actiune in instanta ,iar prin sentinta 1841/08.06.2006 actiunea a fost admisa , intimatii Tribunalul Gorj si Ministerul Justitiei au fost obligati la plata c/val sporului de 30 si 40% , cu obligarea mentionarii acestor sporuri in carnetele de munca .
Avand in vedere data pronuntarii sentintei prin care judecatorii in functie au obtinut aceste sporuri , nu se poate retine vreo culpa a angajatorului Tribunalul Gorj sau a Ministerului Justitiei  cu privire la eliberarea documentatiei in vederea actualizarii pensiei petentului si nici a intimatei CNPAS .
Petentul este insa indreptatit sa beneficieze de actualizarea pensiei , plata diferentelor urmand sa se faca de intimata Casa Judeteana de Pensii Gorj .
Din raportul de expertiza contabila rezulta pentru perioada in litigiu o diferenta de 27.345 lei .
In ceea ce priveste  actualizarea sumei aceasta nu poate fi acordata intrucat intimata CJP Gorj nu a fost in posesia documentatiei pentru actualizarea pensiei .
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs intimata Casa Judeteana de Pensii Gorj criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Un prim motiv de critica se refera la faptul ca reclamantul este pensionat anterior intrarii in vigoare a reglementarilor privind acordarea unor sporuri de 30 si 40 % pentru  judecarea infractiunilor de anticoruptie.
A aratat recurenta ca la actualizarea pensiilor de serviciu in conditiile art. 169 din legea 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se are in vedere indemnizatia bruta lunara actualizata, la care se adauga cuantumul sporurilor avute la data pensionarii. Aceasta prevedere a fost preluata si prin art. 31 din HG 263/2005. La data pensionarii , conform fisei de pensionare, intimatul nu a beneficiat de majorarea retributiei cu un spor de 30 - 40 %.
Sustine recurenta ca  pensia intimatului a fost actualizata in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate,comunicate de Tribunalul Gorj,prin mai multe adeverinte.Urmarea acestor adeverinte au fost emise decizii de actualizare a pensiei de serviciu,decizii ramase definitive ca urmare a faptului ca nu au fost contestate in termenul legal  de 45 de zile.
In conformitate cu prevederile art.20 din HG nr.1275/18 10 2005,raspunderea cu privire la stabilirea vechimii in magistratura,a vechimii in functia de judecator sau de procuror,a mediei veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii si a venitului brut realizat la data pensionarii a judecatorilor si a procurorilor revine institutiei care elibereaza adeverinta-tip,respectiv Tribunalul Gorj.
Prin urmare CJP Gorj a stabilit in mod corect si legal pensia de serviciu in functie de actele existente la dosar.
A mai aratat recurenta ca intimatul avea posibilitatea sa conteste deciziile de pensionare nr.123./25 02 2005 si 123.394/27 10 2006 in termenul legal.
La data de 17 09 2007 intimatul a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
Perioada pentru care contestatorul a solicitat calcularea si plata diferentelor de pensie este cuprinsa intre data de 02.02.2004-07.04.2006.
In drept, Curtea va avea in vedere urmatoarele dispozitii legale aplicabile in aceasta perioada de timp, in ceea ce priveste modul de reactualizare al pensiei de serviciu :
     Dispozitiile L. 92/1992, art.103 :
 "magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii".
"Pensiile magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate".
     Legea nr. 303/28.06.2004, care stabileste conditiile, modul de calcul si de actualizare a pensiei de serviciu astfel:
Art. 83(2) "pensiile de serviciu ale magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul indemnizatiei brute a magistratilor in activitate. (3) De dispozitiile alin. (2) beneficiaza si magistratii pensionari".
     L. 247/19.07.2005 care modifica L. 303/2004, astfel art. 84 a dobandit urmatorul continut:
- (1) "Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public al asigurarilor sociale se suporta din bugetul de stat.(2) Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 83 se actualizeaza anual in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor in activitate.(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si judecatorilor sau procurorilor pensionari, precum si persoanelor care beneficiaza de pensia de urmas prevazuta la art. 83".
     Odata cu edictarea actelor normative mai sus mentionate, s-au stabilit si normele metodologice de stabilire, calculare si actualizare a pensiilor de serviciu, astfel:
     H.G. 263/31.03.2005, ale carei norme metodologice prevad urmatoarele:
- art. 22(1) "In aplicarea prevederilor art.83 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea pensiei de serviciu, se stabileste urmatoarea procedura:
a) Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie si Ministerul Justitiei vor informa in scris Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale ori de cate ori va avea loc o majorare a indemnizatiilor de incadrare brute lunare ale personalului aflat in activitate.
b) Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale va transmite institutiilor prevazute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata.
c) Institutiile mentionate la lit. a) transmit adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 3 si 4 la prezentele norme, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face in raport cu nivelul indemnizatiei de incadrare brute lunare a magistratilor in activitate si al cuantumului sporurilor avute la stabilirea initiala a pensiei de serviciu.
- art. 23 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o noua decizie pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii. Noua decizie, insotita de o copie a adeverintei in baza careia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicata pensionarului.
- art. 24 - Raspunderea cu privire la stabilirea venitului brut si a vechimii in magistratura revine institutiei care elibereaza adeverinta-tip.
- art. 25(1) Prevederile art. 83 alin. (3) din lege se aplica si magistratilor ale caror pensii de serviciu s-au stabilit in baza Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
     HG nr. 1.275 din 18 octombrie 2005 (care a abrogat HG 263/2005), ale carei norme metodologice prevad urmatoarele:
- art. 18 (1) In aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu, se stabileste urmatoarea procedura:
a) Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an;
b) institutiile publice prevazute la lit. a) transmit adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la inceputul fiecarui an, in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de judecatorii si procurorii in activitate.
- Art. 19 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o noua decizie pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii. Noua decizie, insotita de o copie a adeverintei in baza careia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicata pensionarului.
- Art. 20 - Raspunderea cu privire la stabilirea vechimii in magistratura, a vechimii in functia de judecator sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii si a venitului brut realizat la data pensionarii a judecatorilor si procurorilor revine institutiei care elibereaza adeverinta-tip.
- Art. 21 - (1) Prevederile art. 85 alin. (3) din lege se aplica si celor ale caror pensii de serviciu s-au stabilit in baza Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
     Continutul veniturilor brute a fost precizat prin prevederile art.7 alin.3 din norme, astfel: in veniturile brute realizate se includ, pe langa indemnizatia de incadrare bruta lunara, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. In veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontari, restituiri de drepturi aferente altei perioade si nici indemnizatia egala cu cele 7 indemnizatii de incadrare brute lunare prevazuta la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fara caracter salarial.
     In ceea ce priveste "sporul anticoruptie", textele legale care au reglementat acest spor au fost:
     Art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului National Anticoruptie prevazut la alin. (1) si (3), precum si al judecatorilor din compunerea completelor specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara.
      Ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevazandu-se ca procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, beneficiaza de o majorare cu 40% a indemnizatiei de incadrare bruta lunara.
     Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins beneficiul constand in sporul de 40% la indemnizatia de incadrare bruta lunara si pentru conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
     Prin Legea nr. 601/2004 de aprobare, cu modificari, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsa si la toti judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si la toti procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara a se face vreo distinctie intre categoria de magistrati care participa la solutionarea cauzelor privind faptele de coruptie si magistratii cu atributii specifice indeplinirii functiei de procurori sau judecatori in toate celelalte cauze.
     Asa cum se observa din dispozitiile legale mai sus mentionate, pensiile de serviciu se actualizau, in functie de dispozitia legala aplicabila in perioada de timp respectiva, in raport cu :  "nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate" , "nivelul indemnizatiei brute a magistratilor in activitate", respectiv "media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor in activitate".
     Odata cu intrarea in vigoare a HG 1275/2005, s-a definit  "venitul brut", in sensul ca acesta include pe langa indemnizatia de incadrare bruta lunara, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.
     Componentele si modul de calcul al indemnizatiei de incadrare brute lunare si a sporurilor este cel prevazut in legislatia salarizarii magistratilor, raportarea realizandu-se la veniturile brute ale unui judecator sau procuror in activitate si in raport de functia si nivelul instantei/parchetului de la data pensionarii.
     La emiterea adeverintelor ce au stat la baza actualizarii drepturilor de pensie ale intimatului, emitentul, in speta Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, a avut in vedere functia - procuror sef sectie urmarire penala - si nivelul parchetului de la data pensionarii - Parchetul de pe langa Tribunal.
     Dat fiind faptul ca, indemnizatia marita cu 30%, respectiv 40%, era specifica anumitor functii si institutii - procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie, conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si ulterior, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,aceasta  nu s-a regasit in calculul venitului mentionat in adeverintele eliberate intimatului.
     Astfel, Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, prin emiterea adeverintelor ce au stat la baza reactualizarii drepturilor de pensie a stabilit baza de calcul potrivit legislatiei in vigoare la data emiterii lor si cu luarea in calcul a veniturilor de care beneficiau magistratii in functie la data respectiva, avand in vedere functia si nivelul Parchetului de la data pensionarii.
     Recurenta, CJP Gorj, la randul sau, a emis noi decizii privind pensia de serviciu reactualizata, in raport de venitul prevazut in adeverinta, la care a aplicat procentul legal.
     Ambele institutii, au respectat obligatiile legale, stabilind baza de calcul si calculand drepturile de pensie ale intimatului, in conformitate cu legea salarizarii magistratilor si cu aplicarea intocmai a procedurilor specifice de reglementare a pensiei de serviciu a magistratilor.
     Cu privire la obtinerea de catre magistratii in functie a sporurilor de 30%, respectiv 40%, ca urmare a promovarii de actiuni la instantele de judecata, Curtea retine urmatoarele:
     Prin Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si in aplicarea nediscriminatorie a dispozitiilor art. 11alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata prin Legea nr. 601/2004, a stabilit ca drepturile salariale prevazute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistratilor.
     In considerente, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut urmatoarele:  "Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferentiere a indemnizatiilor stabilite pentru magistrati, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, prin Hotararea nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existenta unei discriminari directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege mentionate si a propus Ministerului Justitiei initierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, in vederea eliminarii diferentei de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidenta intre cele doua categorii de magistrati cu pregatire si responsabilitati identice.
     Ca urmare a demersului legislativ, initiat pe baza constatarii acestei discriminari, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de magistrati si de personal din sistemul justitiei, pentru eliminarea inegalitatii ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si ale personalului asimilat acestora.
     In acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost inlaturat, pentru viitor, prin ordonanta de urgenta mentionata nemaifiind reglementate sporuri si diferentieri la indemnizatiile magistratilor in raport cu natura cauzelor pe care le instrumenteaza, ci numai pentru delimitarea fireasca a gradului profesional si a functiei indeplinite".
     "Rezulta, deci, ca distinctia ce se face, tinandu-se seama de apartenenta magistratilor la categoria celor implicati in solutionarea cazurilor privind faptele de coruptie sau de criminalitate organizata si de terorism ori doar includerea lor in anumite structuri pe scara ierarhica este lipsita de justificare obiectiva si rezonabila, fiind astfel discriminatorie in sensul art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si al art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenta unui raport acceptabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat, cu toate particularitatile lui specifice.
De aceea, pentru eliminarea oricarei discriminari intre diferitele categorii de magistrati, cu profesii implicand pregatire, experienta si responsabilitati identice, in raport cu gradul profesional si functia indeplinita de fiecare, se impune ca, pentru perioada in care o parte dintre magistrati nu au beneficiat de sporul specific de 30% si, respectiv, 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, acei magistrati sa aiba dreptul la intregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligatia autoritatii care nu l-a acordat tuturor magistratilor fiind intemeiata pe ideea de raspundere pentru tratament discriminatoriu.
     Respectarea dreptului fiecarui cetatean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeasi munca, in conditii de responsabilitate identica, implica obligatia fireasca a autoritatii care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a facut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrati ce a fost lipsita de echivalentul acelui spor in perioada in care dispozitiile ce il reglementau erau in vigoare".
     In consecinta, stabilind natura juridica al dreptului magistratilor de a fi despagubiti pentru prejudiciul care le-a fost cauzat, Inalta Curte de Casatie si Justitie a concluzionat ca obligatia autoritatii care nu a acordat sporul tuturor magistratilor este intemeiata pe ideea de "raspundere pentru tratament discriminatoriu".
     Urmare a acestei decizii, magistratii au promovat actiuni pentru repararea prejudiciului, cauzat prin acte sau fapte discriminatorii, actiuni intemeiate pe institutia juridica a raspunderii civile delictuale si care a presupus analiza indeplinirii conditiilor generale ale raspunderii (subiectul activ/pasiv, fapta discriminatorie, legatura de cauzalitate si vinovatia).
     Drepturile dobandite de catre magistrati, nu au fost drepturi de natura salariala, ci despagubiri obtinute pentru repararea prejudiciului ca urmare a savarsirii de fapte discriminatorii.
     Nefiind drepturi de natura salariala, care ar fi presupus existenta dreptului in patrimoniul magistratului in activitate, acestea nu pot constitui baza de calcul pentru stabilirea sau reactualizarea pensiei de serviciu, care este un drept de asigurare sociala.
     Astfel, in mod nelegal, instanta de fond a obligat cele doua intimate la plata unor diferente " de pensie de serviciu cuvenite si neacordate".
     In eventualitatea in care, in ceea ce ii priveste pe magistratii pensionari, acestia ar fi suferit prejudicii ca urmare a unor fapte de discriminare, acestia ar avea la dispozitie actiunea in raspundere civila delictuala, indreptata impotriva persoanei care a savarsit faptul discriminatoriu.
     Ca atare, dreptul recurentului de a fi despagubit pentru eventualul prejudiciu cauzat prin discriminare are un continut si o natura juridica distincte fata de dreptul la pensie, care este un drept de asigurari sociale.
     In consecinta, Curtea va constata ca recursul CJP Gorj este intemeiat motiv pentru care va modifica sentinta in sensul ca va respinge actiunea.
     Admite recursul formulat de intimata CASA JUDETEANA DE PENSII Gorj, impotriva sentintei nr. 893 din 09.05.2007, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. 2043/95/2007, in contradictoriu cu intimatul-contestator D. N.
     Modifica sentinta sus mentionata in sensul ca respinge actiunea formulata de D.E.
1