Actualizare pensie magistrat.

Procuror pensionar -  actualizarea drepturilor de pensie in functie de sporul specific de 30 % , respectiv 40%  recunoscut completelor specializate in infractiunile de coruptie.

          Petentul D.V. a chemat in judecata intimata Casa Jud. de Pensii Gorj si Casa Nationala de Pensii, pentru a fi obligate sa-i plateasca diferentele de pensie de serviciu cuvenite si neacordate pe perioada 1.12.2003 - 01.04.2006, in cuantum de 36.103 RON
In motivarea cererii petentul a aratat ca  a fost pensionat pentru limita de varsta, din functia de procuror sef  sectie.
Ca potrivit L. 303/2004, pensia magistratilor se actualizeaza in raport de nivelul indemnizatiei brute a magistratilor in activitate.
Ca in anul 2005 Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, a constatat existenta unei discriminari directe privind acordarea sporului de 30%, respectiv 40% anumitor categorii de salariati.
Ca magistratii in functie au solicitat plata diferentelor salariale, drepturi obtinute prin sentinta irevocabila.
Ca pensia de serviciu a fost actualizata in baza unor indemnizatii brute mai mici, acestea trebuind majorate cu procentele respective.
Prin precizare la actiune, contestatorul a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 45495RON. 
S-a  depus la dosar  decizia de pensionare si copia sentintei civile nr.1210/11.04.2006 a Tribunalului Gorj, adrese emise de CNPAS.
Intimata CNPAS, prin intampinare  a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, motivand ca stabilirea , actualizarea si plata tuturor pensiilor de serviciu se efectueaza de catre casele teritoriale de pensii in baza adeverintelor emise de Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, institutie la care reclamantul si-a desfasurat activitatea.
Intimata CJP Gorj a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si a solicitat respingerea actiunii intrucat Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj trebuia sa comunice veniturile cuvenite petentului in vederea recalcularii pensiei de serviciu si ca, competenta de emitere a deciziei de pensionare apartine caselor judetene de pensii.
Casa Judeteana de Pensii Gorj a depus intampinare prin care a invocat lipsa calitatii procesuale pasive, mentionand ca actualizarea s-a facut in baza adeverintelor emise de catre Parchet, pe baza lor emitandu-se decizii care nu au fost contestate.
Din cuprinsul raportului de expertiza intocmit de expert contabil Merisescu Ion din cadrul Biroului de expertiza contabila de pe langa Tribunalul Gorj, rezulta ca in urma verificarilor efectuate , diferentele dintre pensia primita si cea cuvenita pentru perioadele prevazute in cuprinsul actiunii - decembrie 2003 - aprilie 2006, prin luarea in calcul a sporurilor de 30% si respectiv de 40%, este de 45.331 lei suma.
La termenul din data de 13.03.2007, petentul a declarat ca renunta la capatul de cerere privind actualizarea prejudiciului cu indicele de inflatie ( fila 82).
Prin sentinta nr.494/13.03.2007, pronuntata in dosarul nr.3055/95/2006 s-au respins exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive invocate de intimatele Casa Judeteana de Pensii Gorj si Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale.
S-a admis in parte actiunea formulata de pet. D.V.  Victor,  Jud.Gorj, impotriva intimatei Casa Judeteana de Pensii Gorj , jud.Gorj si Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale.
  S-a  dispus obligarea intimatei la plata catre petent a sumei de 38.496 lei, suma neta.
S-a luat  act de renuntare la capatul de cerere privind actualizarea sumei in functie de indicele de inflatie.
S-a dispus obligarea  intimatele la plata cheltuielilor de judecata in suma de 300 lei.
     Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut :
Avand in vedere actele normative  la care se refera petentul, rezulta ca in perioada mentionata s-a practicat o salarizare diferentiata si discriminatorie intre aceleasi categorii de magistrati -judecatori si procurori.
Aceasta discriminare evidentiata si prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului, de Conventia nr.111 adoptata de Conferinta Organizatiei Internationale a Muncii si de Consiliul National pentru combaterea discriminarii prin hotararea nr.185 din 22.07.2005 a fost inlaturata prin OUG nr.27 din 29.03.2006.
Retinand caracterul discriminator al modului de salarizare, instantele de judecata au promovat actiunile magistratilor in activitate si au acordat acestora sporurile legale de care au fost lipsiti in limita termenului de prescriptie.
De aceiasi solutie, urmeaza a beneficia si petentul in calitate de magistrat pensionar, tinand seama de dispozitiile art.103 din Legea 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca si de art.85 din Legea 303/28.06.2004 privind statutul magistratilor, potrivit carora pensiile de serviciu ale magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul indemnizatiei magistratilor in activitate.
Cum in cuprinsul veniturilor petentului ce au fost comunicate Casei de Pensii Gorj nu au fost incluse si sporurile amintite si cum ele au fost reintregite in baza de salarizare a magistratilor in activitate pe temeiul unor hotarari judecatoresti, urmeaza ca pe aceiasi cale sa fie promovata si actiunea de fata Cat priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de intimata CNPAS si  a fost respinsa , CNPAS fiind institutia publica autonoma  de interes national care administreaza si gestioneaza  sistemul public de pensii , presedintele acesteia fiind ordonator principal de credite pentru bugetul asigurarilor sociale iar potrivit prevederilor ar. 85 din Legea 303/2004 ,,partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public de asigurari sociale se suporta din bugetul de stat ,, - plata lor fiind efectuata prin CNPAS si casele teritoriale de pensii in temeiul Legii 19/2000. 
Impotriva sentintei Tribunalului  Gorj au declarat  recurs paratele  CASA JUDETEANA DE PENSII GORJ si CNPAS, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Casa Judeteana de Pensii arata ca pensia contestatorului a fost actualizata in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate comunicate de catre Parchetul Gorj, prin mai multe adeverinte.
Ca urmare a acestor adeverinte au fost emise decizii de recalculare a pensiei de serviciu, decizii care nu au fost contestate de catre reclamant.
Ca Parchetul a avut in vedere la stabilirea venitului brut legislatia in vigoare la momentul pensionarii.
Ca in raport de art. 169 din L. 19/2000, si art. 31 din H.G. 263/2005, la indemnizatia lunara se adauga si sporurile avute la data pensionarii.
Ori, la data pensionarii, petentul nu a beneficiat de majorarea retributiei cu un spor de 30-40%.
Ca nici la acest moment la dosarul de pensionare nu exista o astfel de adeverinta care sa ateste aceste sporuri.
CNPAS a invocat prin motivele de recurs exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, ca stabilirea, actualizarea si plata tuturor pensiilor de serviciu se efectueaza de catre casele teritoriale de pensii.
Ca raspunderea stabilirii veniturilor revine institutiei care completeaza adeverinta tip.
Ca rolul acesteia este de intermediere intre institutia la care acesta si-a desfasurat activitatea si casa teritoriala.
Se invoca, de asemenea, dispozitiile art.22 alin. 1 si 2 din HG 263/2005.
Ca pe cale de consecinta si pretentiile privind cheltuielile de judecata sunt nejustificate.
Prin intampinare, intimatul arata ca atat Ministerul Justitiei cat si Parchetul General au practicat o salarizare discriminatorie a magistratilor in activitate.
Ca adoptand aceeasi practica nu au  inclus in veniturile brute comunicate Casei de Pensii sporurile in discutie, ceea ce a justificat introducerea actiunii de fata.
Ca lipsa unei comunicari a veniturilor prin luarea in calcul a celor doua sporuri este suplinita in cauza de expertiza contabila efectuata in cursul judecatii.
Ca de sporul de 15% a beneficiat de la data pensionarii si trebuia solicitat instantei doar obligarea acestuia la plata diferentelor de pensii rezultate dupa actualizarea pensiei in functie de venitul brut - majorarea indemnizatiei brute cu sporul de 40% la care se adauga sporul de mai sus.
Prin completarea la intampinare s-a precizat ca Parchetul a eliberat adeverinta nr. 6184/VI/9/2006, in care a mentionat ca venitul brut pe baza caruia trebuia actualizata pensia a fost de 45.947.100, incluzand si sporul de 15%.
Ca pe baza acestei adrese CJP a emis o noua decizie si a platit diferenta.
Ca aceasta situatie nu a fost cunoscuta expertului, intocmindu-se ulterior o noua recalculare .
Ca recursul formulat de catre CNPAS a fost depus la Curtea de Apel si nu la Tribunalul Gorj si ca atare este nul fata de prevederile art.302 C. pr. civ.
Fata de aceasta ultima exceptie, Curtea constata ca inlauntrul termenului de recurs( 03.05.2007), recursul CNAPAS a fost inregistrat la Tribunalul Gorj, dispunandu-se inaintarea acestuia in recurs si ca atare, este indeplinita conditia depunerii cererii de recurs la instanta a carei hotarare se ataca, motiv pentru care exceptia se constata a fi neintemeiata.
Cu privire la  recursul declarat de cele doua recurente, in raport cu sentinta recurata, Curtea retine urmatoarele:
Perioada pentru care contestatorul a solicitat calcularea si plata diferentelor de pensie este cuprinsa intre data de 01.12.2003-01.04.2006.
In drept, Curtea va avea in vedere urmatoarele dispozitii legale aplicabile in aceasta perioada de timp, in ceea ce priveste modul de reactualizare al pensiei de serviciu :
     Dispozitiile L. 92/1992, art.103 :
 "magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii".
"Pensiile magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate".
     Legea nr. 303/28.06.2004, care stabileste conditiile, modul de calcul si de actualizare a pensiei de serviciu astfel:
Art. 83(2) "pensiile de serviciu ale magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul indemnizatiei brute a magistratilor in activitate. (3) De dispozitiile alin. (2) beneficiaza si magistratii pensionari".
     L. 247/19.07.2005 care modifica L. 303/2004, astfel art. 84 a dobandit urmatorul continut:
- (1) "Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public al asigurarilor sociale se suporta din bugetul de stat.(2) Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 83 se actualizeaza anual in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor in activitate.(3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si judecatorilor sau procurorilor pensionari, precum si persoanelor care beneficiaza de pensia de urmas prevazuta la art. 83".
     Odata cu edictarea actelor normative mai sus mentionate s-au stabilit si normele metodologice de stabilire, calculare si actualizare a pensiilor de serviciu, astfel:
     H.G. 263/31.03.2005, ale carei norme metodologice prevad urmatoarele:
- art. 22(1) "In aplicarea prevederilor art.83 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea pensiei de serviciu, se stabileste urmatoarea procedura:
a) Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie si Ministerul Justitiei vor informa in scris Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale ori de cate ori va avea loc o majorare a indemnizatiilor de incadrare brute lunare ale personalului aflat in activitate.
b) Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale va transmite institutiilor prevazute la lit. a) listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata.
c) Institutiile mentionate la lit. a) transmit adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 3 si 4 la prezentele norme, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face in raport cu nivelul indemnizatiei de incadrare brute lunare a magistratilor in activitate si al cuantumului sporurilor avute la stabilirea initiala a pensiei de serviciu.
- art. 23 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o noua decizie pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii. Noua decizie, insotita de o copie a adeverintei in baza careia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicata pensionarului.
- art. 24 - Raspunderea cu privire la stabilirea venitului brut si a vechimii in magistratura revine institutiei care elibereaza adeverinta-tip.
- art. 25(1) Prevederile art. 83 alin. (3) din lege se aplica si magistratilor ale caror pensii de serviciu s-au stabilit in baza Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
     HG nr. 1.275 din 18 octombrie 2005 (care a abrogat HG 263/2005), ale carei norme metodologice prevad urmatoarele:
- art. 18 (1) In aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) si (3) din lege privind actualizarea anuala a pensiei de serviciu, se stabileste urmatoarea procedura:
a) Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Departamentului National Anticoruptie si Ministerului Justitiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an;
b) institutiile publice prevazute la lit. a) transmit adeverintele nominale, intocmite conform anexelor nr. 4 - 6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizarii pensiilor de serviciu, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, care le comunica caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare.
(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la inceputul fiecarui an, in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de judecatorii si procurorii in activitate.
- Art. 19 - La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o noua decizie pe baza adeverintelor transmise de aceste institutii. Noua decizie, insotita de o copie a adeverintei in baza careia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicata pensionarului.
- Art. 20 - Raspunderea cu privire la stabilirea vechimii in magistratura, a vechimii in functia de judecator sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii si a venitului brut realizat la data pensionarii a judecatorilor si procurorilor revine institutiei care elibereaza adeverinta-tip.
- Art. 21 - (1) Prevederile art. 85 alin. (3) din lege se aplica si celor ale caror pensii de serviciu s-au stabilit in baza Legii nr. 92/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
     Continutul veniturilor brute a fost precizat prin prevederile art.7 alin.3 din norme, astfel: in veniturile brute realizate se includ, pe langa indemnizatia de incadrare bruta lunara, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. In veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontari, restituiri de drepturi aferente altei perioade si nici indemnizatia egala cu cele 7 indemnizatii de incadrare brute lunare prevazuta la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fara caracter salarial.
     In ceea ce priveste "sporul anticoruptie", textele legale care au reglementat acest spor au fost:
     Art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, a reglementat dreptul personalului din cadrul Parchetului National Anticoruptie prevazut la alin. (1) si (3), precum si al judecatorilor din compunerea completelor specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, de a primi pentru activitatea de combatere a infractiunilor de coruptie un spor de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara.
      Ulterior, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, textul art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 a fost modificat, prevazandu-se ca procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, beneficiaza de o majorare cu 40% a indemnizatiei de incadrare bruta lunara.
     Tot astfel, prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 508/2004 a fost extins beneficiul constand in sporul de 40% la indemnizatia de incadrare bruta lunara si pentru conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
     Prin Legea nr. 601/2004 de aprobare, cu modificari, a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (4), devenit alin. (5), a fost extinsa si la toti judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si la toti procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara a se face vreo distinctie intre categoria de magistrati care participa la solutionarea cauzelor privind faptele de coruptie si magistratii cu atributii specifice indeplinirii functiei de procurori sau judecatori in toate celelalte cauze.
     Asa cum se observa din dispozitiile legale mai sus mentionate, pensiile de serviciu se actualizau, in functie de dispozitia legala aplicabila in perioada de timp respectiva, in raport cu :  "nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate" , "nivelul indemnizatiei brute a magistratilor in activitate", respectiv "media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecatorilor si procurorilor in activitate".
     Odata cu intrarea in vigoare a HG 1275/2005, s-a definit  "venitul brut", in sensul ca acesta include pe langa indemnizatia de incadrare bruta lunara, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.
     Componentele si modul de calcul al indemnizatiei de incadrare brute lunare si a sporurilor este cel prevazut in legislatia salarizarii magistratilor, raportarea realizandu-se la veniturile brute ale unui judecator sau procuror in activitate si in raport de functia si nivelul instantei/parchetului de la data pensionarii.
     La emiterea adeverintelor ce au stat la baza actualizarii drepturilor de pensie ale intimatului, emitentul, in speta Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, a avut in vedere functia - procuror sef sectie urmarire penala - si nivelul parchetului de la data pensionarii - Parchetul de pe langa Tribunal.
     Dat fiind faptul ca, indemnizatia marita cu 30%, respectiv 40%, era specifica anumitor functii si institutii - procurorii din Parchetul National Anticoruptie si judecatorii care compun completele specializate in infractiunile de coruptie, conducerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel, precum si pentru procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si ulterior, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie,aceasta  nu s-a regasit in calculul venitului mentionat in adeverintele eliberate intimatului.
     Astfel, Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj, prin emiterea adeverintelor ce au stat la baza reactualizarii drepturilor de pensie a stabilit baza de calcul potrivit legislatiei in vigoare la data emiterii lor si cu luarea in calcul a veniturilor de care beneficiau magistratii in functie la data respectiva, avand in vedere functia si nivelul Parchetului de la data pensionarii.
     Recurenta, CJP Gorj, la randul sau, a emis noi decizii privind pensia de serviciu reactualizata, in raport de venitul prevazut in adeverinta, la care a aplicat procentul legal.
     Ambele institutii, au respectat obligatiile legale, stabilind baza de calcul si calculand drepturile de pensie ale intimatului, in conformitate cu legea salarizarii magistratilor si cu aplicarea intocmai a procedurilor specifice de reglementare a pensiei de serviciu a magistratilor.
     Cu privire la atributiile CNPAS in cadrul procedurilor de stabilire a drepturilor de pensie, Curtea retine ca, asa cum rezulta din normele metodologice mai sus mentionate, acestea vizeaza: transmiterea  listelor cu titularii pensiilor de serviciu aflati in plata in luna decembrie a fiecarui an; comunicarea adeverintelor, cuprinzand veniturile, caselor teritoriale de pensii in vederea punerii in aplicare.
     In concluzie, CNPAS nu are atributii in ceea ce priveste stabilirea, calculul sau plata drepturilor de pensie si in consecinta se constata ca in mod netemeinic instanta de fond a obligat aceasta intimata la plata diferentelor respective.
     Cu privire la obtinerea de catre magistratii in functie a sporurilor de 30%, respectiv 40%, ca urmare a promovarii de actiuni la instantele de judecata, Curtea retine urmatoarele:
     Prin Decizia nr. VI din 15 ianuarie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si in aplicarea nediscriminatorie a dispozitiilor art. 11alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, precum si a dispozitiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004, modificata si aprobata prin Legea nr. 601/2004, a stabilit ca drepturile salariale prevazute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistratilor.
     In considerente, Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut urmatoarele:  "Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferentiere a indemnizatiilor stabilite pentru magistrati, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, prin Hotararea nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existenta unei discriminari directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege mentionate si a propus Ministerului Justitiei initierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, in vederea eliminarii diferentei de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidenta intre cele doua categorii de magistrati cu pregatire si responsabilitati identice.
Ca urmare a demersului legislativ, initiat pe baza constatarii acestei discriminari, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27 din 29 martie 2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de magistrati si de personal din sistemul justitiei, pentru eliminarea inegalitatii ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti si ale personalului asimilat acestora.
In acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost inlaturat, pentru viitor, prin ordonanta de urgenta mentionata nemaifiind reglementate sporuri si diferentieri la indemnizatiile magistratilor in raport cu natura cauzelor pe care le instrumenteaza, ci numai pentru delimitarea fireasca a gradului profesional si a functiei indeplinite".
     "Rezulta, deci, ca distinctia ce se face, tinandu-se seama de apartenenta magistratilor la categoria celor implicati in solutionarea cazurilor privind faptele de coruptie sau de criminalitate organizata si de terorism ori doar includerea lor in anumite structuri pe scara ierarhica este lipsita de justificare obiectiva si rezonabila, fiind astfel discriminatorie in sensul art. 2 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice si al art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece nu se poate demonstra existenta unui raport acceptabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat, cu toate particularitatile lui specifice.
De aceea, pentru eliminarea oricarei discriminari intre diferitele categorii de magistrati, cu profesii implicand pregatire, experienta si responsabilitati identice, in raport cu gradul profesional si functia indeplinita de fiecare, se impune ca, pentru perioada in care o parte dintre magistrati nu au beneficiat de sporul specific de 30% si, respectiv, 40% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, acei magistrati sa aiba dreptul la intregirea veniturilor lor salariale cu acel spor, obligatia autoritatii care nu l-a acordat tuturor magistratilor fiind intemeiata pe ideea de raspundere pentru tratament discriminatoriu.
Respectarea dreptului fiecarui cetatean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeasi munca, in conditii de responsabilitate identica, implica obligatia fireasca a autoritatii care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a facut referire, de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrati ce a fost lipsita de echivalentul acelui spor in perioada in care dispozitiile ce il reglementau erau in vigoare".
     In consecinta, stabilind natura juridica al dreptului magistratilor de a fi despagubiti pentru prejudiciul care le-a fost cauzat, Inalta Curte de Casatie si Justitie a concluzionat ca obligatia autoritatii care nu a acordat sporul tuturor magistratilor este intemeiata pe ideea de "raspundere pentru tratament discriminatoriu".
     Urmare a acestei decizii, magistratii au promovat actiuni pentru repararea prejudiciului, cauzat prin acte sau fapte discriminatorii, actiuni intemeiate pe institutia juridica a raspunderii civile delictuale si care a presupus analiza indeplinirii conditiilor generale ale raspunderii (subiectul activ/pasiv, fapta discriminatorie, legatura de cauzalitate si vinovatia).
     Drepturile dobandite de catre magistrati, nu au fost drepturi de natura salariala, ci despagubiri obtinute pentru repararea prejudiciului ca urmare a savarsirii de fapte discriminatorii.
     Nefiind drepturi de natura salariala, care ar fi presupus existenta dreptului in patrimoniul magistratului in activitate, acestea nu pot constitui baza de calcul pentru stabilirea sau reactualizarea pensiei de serviciu, care este un drept de asigurare sociala.
     Astfel, in mod nelegal, instanta de fond a obligat cele doua intimate la plata unor diferente " de pensie de serviciu cuvenite si neacordate".
     In eventualitatea in care, in ceea ce ii priveste pe magistratii pensionari, acestia ar fi suferit prejudicii ca urmare a unor fapte de discriminare, acestia ar avea la dispozitie actiunea in raspundere civila delictuala, indreptata impotriva persoanei care a savarsit faptul discriminatoriu.
     Ca atare, dreptul recurentului de a fi despagubit pentru eventualul prejudiciu cauzat prin discriminare are un continut si o natura juridica distincte fata de dreptul la pensie, care este un drept de asigurari sociale.
     In consecinta, Curtea va constata ca atat recursul CJP Gorj, cat si cel declarat de catre CNPAS, sunt intemeiate motiv pentru care va modifica sentinta in sensul ca va respinge actiunea.
     Admite   recursul declarat de intimata CASA JUDETEANA PENSII GORJ si de catre intimata CASA NATIONALA DE PENSII SI ALTE DREPTURI DE ASIGURARI SOCIALE impotriva sentintei nr. 494/13.03.2007, pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. 2985/CM/2006.
     Modifica sentinta, in sensul ca respinge actiunea  formulata de petentul D.V. 
1