Legatura parintelui cu minorul incredintat celuilalt parinte. Exercitare.

      Prin cererea formulata la data de 19.06.2009 si inregistrata pe rolul Judecatoriei Filiasi, sub nr.751/230/2009, reclamanta S.A., in contradictoriu cu paratul   A.D., a  solicitat ca, prin hotararea ce se  va pronunta, sa  fie modificata masura privind legatura paratului cu minora   A.L., in sensul ca aceasta sa se realizeze numai in prima saptamana din luna, sambata intre orele 10,00 - 17,00,  la domiciliul reclamantei.
  In motivarea actiunii, reclamanta  a aratat ca  prin sentinta civila  nr. 752/15.05.2008, pronuntata de Judecatoria Strehaia, in dosarul nr. 297/313/2008,  s-a admis divortul dintre parti, iar reclamantei i-a fost  incredintata minora A.L., fiind obligata reclamanta  sa permita paratului legaturi personale cu minora  la domiciliul sau intre orele 10,00 - 17,00 sambata, in prima si a treia saptamana din luna,  precum si primele trei saptamani din luna iulie a fiecarui an.  Paratul si-a exercitat cu rea credinta dreptul, luand minora la data de 18.10.2008 si refuzand sa o inapoieze. Prin executare silita, dupa sapte incercari, reclamanta a reusit sa recupereze minora. Actiunea formulata de parat pentru reincredintare minor a fost respinsa. Reclamanta a apreciat ca are conditii materiale si morale suficiente pentru minora si programul solicitat corespunde interesului superior al acesteia.
      Paratul a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea cererii formulata de catre reclamanta, motivand ca reclamanta nu are o locuinta proprie, iar parintii sai au probleme de sanatate, ce ar putea afecta cresterea si educarea minorei. Minora nu este atasata de mama, acesta fiind motivul pentru care a refuzat sa se intoarca la acesta, iar paratul nu a putut sa o oblige.
      Prin sentinta civila nr.628/2009, Judecatoria Filiasi a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Strehaia, in baza art. 5 si 19 Cod pr. civ, intrucat paratul domiciliaza in localitatea B., aflata in circumscriptia acestei instante.
Cauza a fost inregistrata la Judecatoria Strehaia, sub nr.751/230/2009, la data de 30.07.2009.
           Judecatoria Strehaia, prin  sentinta civila nr.307 din 22.02.2010,  a respins actiunea formulata de reclamanta S.A. impotriva paratului A.D.,  pentru modificare legaturi personale cu minorul.
             Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca solicitarea  reclamantei in sensul impunerii ca paratul sa o viziteze pe minora numai la domiciliul ei  ar constitui o adevarata sanctiune pentru acesta, o asemenea restrictie fiind de natura  sa afecteze  atat programul de viata al minorei cat si al partilor.
         S-a mai retinut ca, este necesar ca minora  sa cunoasca si sa se reintegreze si in mediul de viata al tatalui, motiv pentru care s-a apreciat ca programul stabilit prin sentinta civila nr.752/2008 corespunde  interesului actual al copilului.
        Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamanta S.A., criticand hotararea primei instante pentru nelegalitate si netemeinicie .
         Apelanta  a sustinut ca hotararea pronuntata de judecatorie este lipsita de temei legal, fiind data cu incalcarea sau aplicarea gresita  a legii.
         In sustinerea acestui motiv de  nelegalitate apelanta a invocat ca  prima instanta a dat o interpretare eronata  probelor administrate,  fiind evaluate  in solutia pronuntata numai actele administrate in aparare de intimatul parat,  nu si  probele administrate in dovedirea actiunii .
        Apelanta a aratat ca modificarea  masurii privind modalitatea  de a avea legaturi personale cu minora A.S.L., in sensul restrangerii intervalului de timp si al locatiei,  se impune fata de nerespectarea de catre paratul  intimat a  programului stabilit  prin sentinta civila nr.752/15.05.2008.
        Apelanta a invocat ca modificarea modalitatilor de avea legaturi personale cu minora  se impune  deoarece  la cateva luni  dupa pronuntarea hotararii la care s-a facut referire, paratul si-a manifestat reaua-credinta asupra drepturilor castigate,  refuzand sa inapoieze minora.
        Un alt motiv de apel a vizat faptul  ca Judecatoria nu a manifestat rol activ si nu a dispus citarea in cauza a autoritatilor tutelare in cadrul Primariei Argetoaia, judet Dolj si respectiv, a Primariei Butoiesti, judet Mehedinti, ca nu au fost  efectuate anchete sociale  pentru a se putea constata  care dintre cei doi parinti  dispune de conditii optime pentru cresterea si educatia minorei .
        De asemenea, s-a sustinut ca  lipsa de rol activ a primei instante  consta si in faptul ca nu a pus in vedere intimatului parat  sa depuna acte  din care sa rezulte veniturile pe care le realizeaza lunar, ca nu a avut in vedere  ca acelasi intimat parat  nu a achitat pensia de intretinere la care a fost obligat  si ca exista pericolul ca minora sa fie luata in domiciliul paratului si sa nu mai fie inapoiata  la termenele stabilite  prin  sentinta civila nr.752/15 mai 2008.
      Prin decizia civila nr.133 A din 17 mai 2010, pronuntata in dosar nr.751/230/2009, Tribunalul Mehedinti a respins apelul  formulat de  reclamanta, aceasta fiind  obligata la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli  de judecata  catre intimat.
         Pentru a pronunta astfel, tribunalul a avut in vedere probele administrate in cauza din care a  rezultat ca in intervalele de timp in care minora s-a aflat in domiciliul intimatului parat a beneficiat de un profund atasament din partea tatalui care a dovedit preocupare si interes  in a-i crea minorei un climat optim  pentru educatie, instructie, ingrijire si supraveghere.
        In speta, sunt indeplinite toate cerinte prevazute de disp.art.43 al.3 Codul  Fam., in ce priveste dreptul pe care il are parintele caruia nu i s-a incredintat minorul  de a pastra legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura, formarea caracterului si dezvoltarea sa armonioasa .
       Imprejurarea de necontestat  referitoare la faptul ca  intimatul parat a refuzat sa inapoieze pe minora la termenul stabilit prin sentinta civila nr.752/25.05.2008 nu este de natura sa aduca atingere  legaturilor personale  pe care parintele caruia nu i s-a incredintat minorul le poate avea cu acesta.
        Aceste legaturi personale au fost reglementate de legiuitor  tocmai in interesul minorului de a beneficia  de ocrotirea si prezenta ambilor parinti  si pentru  a nu avea frustrari  care sa-si aiba izvorul in lipsa  de interesul  a unuia dintre ei.
        Refuzul  de a inapoia minora sau neplata pensiei de intretinere nu pot antama  exercitarea dreptului  de a avea legaturi personale cu minora,  pe care il are de la lege parintele caruia nu i s-a incredintat minorul si care in speta dedusa judecatii se  exercita in interesul minorei .
        Pentru motivele invocate de reclamanta in sustinerea cererii de modificare a masurii privind legaturile personale cu minora,  respectiv pericolul de a nu fi inapoiata sau neplata  pensiei de intretinere, exista alte remedii juridice pe care apelanta reclamanta le are la indemana.
        Avand in vedere obiectul cererii  cu care a fost investita instanta, nu se impunea introducerea in cauza a autoritatii tutelare, apelanta reclamanta neinvocand faptul ca  viata sau sanatatea minorei ar fi pusa in pericol la domiciliul intimatului parat .
       Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs reclamanta S.A., criticand-o pentru nelegalitate deoarece nu s-a tinut cont de modalitatea in care paratul a inteles sa-si exercite dreptul de a pastra legatura cu minora, de natura a afecta dezvoltarea si interesul acesteia, iar in cauza nu au fost citate autoritatile tutelare.
       Criticile formulate sunt intemeiate partial, avand in vedere urmatoarele:
       Din casatoria sotilor a rezultat minora A.L., nascuta la 20.08.2004. Casatoria sotilor a fost desfacuta prin divort, prin sentinta nr. 752/15.05.2008, pronuntata de Judecatoria Strehaia, hotarare prin care minora a fost incredintata spre crestere si educare mamei, stabilindu-se legatura tatalui cu minora, la domiciliul acestuia, in prima si a treia sambata din luna, intre orele 10,00-17,00 si in primele trei saptamani a lunii iulie din fiecare an.
       In exercitarea acestui drept, paratul a luat minora in domiciliul sau, in luna noiembrie 2008, iar din acel moment a refuzat mamei legatura cu minora si reintoarcerea minorei in domiciliul acesteia.
       Situatia aceasta rezulta din procesele verbale incheiate de executorul judecatoresc la 14.11.2008, 18.11.2008, 5.12.2008, 18.12.2008, 9.01.2009, 15.01.2009, 13.02.2009, 15.05.2009, din continutul acestora reiesind ca, fie minora nu a fost gasita in domiciliul tatalui, fie a fost luata din bratele mamei si incuiata in alta camera, iar mama indepartata din casa.
       Minora a fost predata mamei reclamante, asa cum rezulta din procesul verbal incheiat de executorul judecatoresc, la 15.05.2009, cand acesta a fost insotit de organul de politie, situatie in care s-a executat hotararea judecatoreasca de incredintare a minorei mamei, cu toata opunerea violenta a tatalui parat.
       In aceasta perioada, in care minora a stat in domiciliul sau,  paratul a chemat in judecata pe mama reclamanta, pentru reincredintarea minorei, insa, prin sentinta nr. 195/12.03.2009, a Judecatoriei Filiasi, a fost respinsa actiunea si a fost obligat tatal parat sa inapoieze minora mamei, obligatie care, asa cum s-a aratat mai sus, a fost executata, cu toata opozitia tatalui, in luna mai 2009.
       Este adevarat ca, potrivit art. 43 Codul familiei, parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.
Exercitarea acestor drepturi trebuie sa duca la o realizare efectiva a lor, avand in vedere ca acestea constituie mijloace pentru indeplinirea obligatiilor pe care le are orice parinte fata de copilul sau, ceea ce s-a si avut in vedere de instanta prin stabilirea legaturii cu minorul la domiciliul tatalui, prin sentinta nr. 752/15.05.2008, urmarindu-se asigurarea finalitatii acestei masuri, asa cum s-a aratat mai sus.
      Exercitarea drepturilor de catre parinte nu trebuie sa stanjeneasca in vreun mod procesul de crestere si educare al minorului, preponderent fiind si in stabilirea legaturii cu minorul, interesul major al acestuia.
      Din expunerea situatiei existente intre parti, rezulta ca tatal parat a inteles  sa-si exercite in mod abuziv drepturile stabilite de instanta judecatoreasca, nefiind de fapt de acord cu solutia pronuntata de instanta cu privire la incredintarea minorei, asa cum rezulta din declaratiile sale, consemnate in procesele verbale incheiate de executorul judecatoresc.
      Drepturile trebuie exercitate cu buna credinta si cu respectarea atat de catre instanta cat si de catre parinti a interesului minorului, asa cum este definit prin art. 2 din Lg. 272/2004: principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti.
      Instanta, avand in vedere finalitatea masuri de stabilire a legaturii cu minorul, raportat si la varsta minorului, a stabilit ca aceasta se poate realiza in domiciliul tatalui, tocmai pentru a-i asigura acestuia realizarea efectiva a dreptului si cu posibilitati de supraveghere a educatiei si dezvoltarii minorei.
      Tatal parat nu a inteles insa sa-si exercite aceste drepturi cu buna credinta si, mai mult, a nesocotit interesul minorei de a i se asigura liniste si stabilitate, interzicand inapoierea minorei mamei, careia i se incredintase spre crestere si educare.
      Stabilirea unui program de legatura cu minora nu constituie o masura cu caracter definitiv, deoarece, asa cum se prevede in art. 44 Codul familiei, in cazul schimbarii imprejurarilor, la cererea oricaruia dintre parinti sau a copilului, daca acesta a implinit varsta de 14 ani, a autoritatii tutelare sau a vreunei institutii de ocrotire, instanta va putea modifica masurile privitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimoniale intre parintii divortati si copiii.
      Actiunea de fata se intemeiaza pe aceste dispozitii, avand in vedere atitudinea  tatalui dupa ce si-a exercitat dreptul de  a lua legatura cu minora.
      Pornind de la situatia de fapt relatata, se constata ca a-i acorda, in prezent, tatalui  dreptul in exercitarea legaturii cu minora de a o lua in domiciliul sau, avand in vedere comportamentul sau abuziv anterior, cand a retinut-o fara drept o perioada de 7 luni in domiciliul sau, inseamna a crea posibilitatea unui nou abuz din partea tatalui, care neaga autoritatea hotararii judecatoresti de incredintare a minorei, de natura a aduce grave prejudicii dezvoltarii psihice si afective ale minorei, a da nastere unor traume psihice ale caror consecinte sunt greu de prevazut in viitor.
      Din continutul proceselor verbale incheiate de executorul judecatoresc rezulta ca de fiecare data minora a fost smulsa din bratele mamei si incuiata intr-o camera din casa, tatal fiind violent atat fizic cat si verbal, situatie ce demonstreaza ca, in prezent, interesul minorei este ca legatura acesteia cu tatal sau sa se faca in domiciliul mamei, pentru a nu mai fi expusa unor noi situatii de acest gen.
In masura in care tatal isi va remodela atitudinea si va intelege ca importante nu sunt dorintele personale, ci trebuie sa actioneze in interesul minorei pentru a-i asigura acesteia un climat de siguranta si liniste, aceasta masura poate fi restabilita in alta modalitate.
      Urmeaza ca, aplicand art. 304 pct. 9 Cod pr. civ., sa se admita recursul, sa se modifice decizia civila si, admitand apelul, sa se schimbe sentinta civila, in sensul ca se va admite in parte actiunea si se va stabili legatura paratului cu minora in domiciliul mamei reclamante, conform modalitatii dispusa prin sentinta civila nr.752 din 15 mai 2008, pronuntata de Judecatoria Strehaia, cu privire la perioade.

5