Referat cu propunere de prelungire a arestului preventiv.Urmarire penala.

Semnatura aplicata pe referatul cu propunere de prelungire a duratei masurii arestarii preventive, se prezuma, pana la proba contrara, a fi a procurorului care a intocmit acest referat, al carui nume este specificat la inceputul referatului. Cu ocazia solutionarii recursurilor declarate impotriva incheierii prin care  instanta de fond a admis propunerea de prelungire a arestarii preventive, Curtea nu analizeaza modul in care se desfasoara urmarirea penala, ci daca temeiurile avute in vedere la luarea masurii, impun in continuare privarea de libertate ai inculpatilor.

Prin incheierea nr.224/06.08.2013 pronuntata de Tribunalul Dolj, in dosarul nr. 12471/63/2013, s-a admis  propunerea  formulata de Parchetul de pe langa ICCJ - DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova, avand ca obiect  prelungirea masurii arestarii preventive.
In temeiul art. 159 Cpp  s-a dispus  prelungirea masurii arestarii preventive  a inculpatilor:
- P. M. C., P. D. V., G. A., P. A. O. pentru o perioada de 30 de zile incepand din data de 10.08.2013 pana  la data de 08.09.2013 inclusiv.
In motivare s-a aratat ca prelungirea masurii arestarii preventive presupune mentinerea temeiurilor care au fundamentat initial privarea de libertate, si anume subzistenta conditiilor de fond si de procedura prev. de art.143 si 148 lit.f C.p.p., avute in vedere in prezenta cauza de instanta care a dispus arestarea preventiva. Complexitatea si multitudinea probelor care urmeaza a fi administrate in viitor a reprezintat un argument care poate fi luat in considerare la stabilirea necesitatii privarii de libertate pentru viitor, in ansamblul criteriilor  reale si personale, dar nu pot decide in mod exclusiv o solutie cu privire la dreptul fundamental la libertate al persoanei;  in principal aceste criterii privind gradul de complexitate si dificultatea intampinate intr-o ancheta penala sunt  avute in vedere la aprecierea duratei rezonabile a arestarii preventive.
Circumstantele personale ale inculpatilor, in sensul ca au studii multiple, sunt persoane tinere, in majoritate nu au antecedente penale, sunt angajati si provin din familii legal constituite, nu au putut sustine in mod exclusiv punerea in libertate a inculpatilor, intrucat aceste date si imprejurari nu i-au impiedicat cu nimic pe inculpati sa desfasoare presupusele activitati infractionale. Ele nu pot contribui de unele singure la realizarea scopului masurilor preventive prev. de art.136 C.p.p., si anume buna desfasurare a procesului penal.
Masurile restrictive de libertate sunt disproportionate( insuficiente) fata de necesitatea imperativa a asigurarii bunei desfasurari a procesului penal si apararii ordinii de drept intr-un stat democratic, avand in vedere si relatiile dintre inculpati, in special inculpatii Popa Daniel Valentin si Popa Mihai Cristian, care sunt frati , si orice masura de impiedicare a acestora de a lua legatura unii cu altii putand pune in pericol alte drepturi fundamentale ale persoanei, cum ar fi dreptul la viata privata. Din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate si inregistrate s-a retinut ca toti inculpatii au si alte cunostinte comune,   persoane cu care vorbeau sistematic la telefon, unele dintre ele nefiind identificate in mod cert,  astfel ca masurile  restrictive de libertate nu ar fi apte sa evite orice incercare de fraudare a scopului  procesului penal, al rolului acestuia de a  contribui la aflarea adevarului, intrucat nu ar permite  impiedicarea tuturor inculpatilor sa ia  legatura  cu  prieteni comuni( in lipsa  datelor de identitate ale acestora), care nici nu au dobandit inca nicio calitate procesuala in cauza, de acuzati sau martori. Insuficienta mijloacelor de natura a contribui la  protejarea interesului superior al apararii ordinii publice nu ar fi suficient protejat in acest moment incipient al procesului penal, inculpatii aflandu-se in stare de arest preventiv de  nici 30 zile.
Impotriva acestei incheieri au declarat recurs  inculpatii,invocand printre altele,faptul ca  semnatura aplicata pe referatul cu propunere de prelungire a arestului preventiv nu apartine procurorului care a efectuat urmarirea penala in cauza.Au mai invocat aspectul ca dupa ce inculpatul P.A.O. a fost arestat, nu a fost audiat de procuror si nu i s-au adus la cunostinta acuzatiile;  i s-a incalcat astfel dreptul la aparare; exista cerere la dosar de audiere a inculpatului, formulata la 23 iulie 2013, dar procurorul nu i-a dat curs.
Prin incheierea nr.214 din 8 august 2014 pronuntata de Curtea de Apel Craiova,s-au respins ca nefondate recursurile,fiind obligati recurentii la cheltuieli judiciare catre stat.
In motivare,instanta de recurs a retinut,printre altele,urmatoarele:
Semnatura aplicata pe referatul cu propunere de prelungire a duratei masurii arestarii preventive, se prezuma, pana la proba contrara, a fi a procurorului care a intocmit acest referat, al carui nume este specificat la inceputul referatului.
Cu ocazia solutionarii recursurilor declarate impotriva incheierii prin care  instanta de fond a admis propunerea de prelungire a arestarii preventive, Curtea nu analizeaza modul in care se desfasoara urmarirea penala, ci daca temeiurile avute in vedere la luarea masurii, impun in continuare privarea de libertate ai inculpatilor.
Examinand actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca in mod corect instanta de fond a apreciat ca temeiurile care au determinat arestarea initiala, impun in continuare privarea de libertate a inculpatilor.
Astfel, exista in continuare indicii temeinice si in sensul dispozitiilor 681 Cod procedura penala - declaratii martori, perchezitii domiciliare, declaratii inculpati, rapoarte de constatare tehnico-stiintifica, inregistrari ale convorbirilor telefonice, inregistrari in mediul ambiental, inscrisuri, ca inculpatii au savarsit infractiunea pentru care sunt cercetati cu mentiunea ca in privinta inculpatului P. A. O. sunt indicii numai cu privire la infractiunea de trafic de droguri de risc, astfel cum a constatat instanta de fond cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva, impotriva incheierii instantei de fond declarand recurs numai inculpatii.
De la data arestarii preventive nu au aparut elemente noi care sa conduca la ideea ca nu mai exista indiciile temeinice constatate la momentul arestarii preventive, in privinta participarii fiecaruia dintre inculpati la presupusa activitatea infractionala.
Fara a se confunda cu pericolul social al faptei - trasatura esentiala a infractiunii, pericolul concret pentru ordinea publica rezulta si din natura si gravitatea faptelor pentru care sunt cercetati inculpatii, modalitatea de comitere, consecintele produse sau care s-ar fi putut produce, numarul mare de participanti la presupusa activitate infractionala, durata mare de timp in care se presupune ca s-au savarsit faptele, aspectul ca aceasta activitate a fost stopata doar prin interventia organelor judiciare, fiind justificata ideea ca daca inculpatii s-ar afla in liberate s-ar crea un sentiment de nesiguranta in randul celorlalti membrii ai comunitatii, generat de faptul ca persoane banuite de comiterea unor infractiuni grave se afla printre ei.
Trebuie avute in vedere in acest sens si consecintele deosebit de grave ale consumului substantelor ce fac parte din categoria celor presupus a fi traficate de inculpati, producand efecte negative atat asupra starii fizice cat si asupra psihicului persoanelor care le consuma.
Nu trebuie neglijat nici faptul ca prin savarsirea infractiunilor privitoare la instrumentele de plata electronica se obtin in mod ilicit sume foarte mari de bani intr-un timp foarte scurt iar astfel de infractiuni sunt foarte greu de descoperit astfel incat pana in momentul stoparii activitatii infractionale de catre organele judiciare, cei care comit astfel de fapte obtin, in mod ilegal, beneficii foarte mari, producand in acelasi timp prejudicii in patrimoniul altor persoane.