Drepturi reale. Coproprietate fortata. Exercitare abuziva a dreptului de proprietate

Drepturi reale. Coproprietate fortata. Exercitare abuziva a dreptului de proprietate
      
      C.civ., art.480, art. 728
      
      Potrivit regimului juridic al coproprietatii fortate, coproprietarii pot dispune exclusiv doar de cotele lor ideale pe care le au asupra bunului, astfel incat oricare coproprietari se poate opune modificarilor prin care vreunul dintre ei ar diminua cotele de coproprietate sau aptitudinea de a fi utilizat imobilul in materialitatea sa, in forma anterioara executarii lucrarilor.
      In concluzie, edificarea unei constructii pe terenul aflat in indiviziune fortata, fara consimtamantul celorlalti coproprietari, reprezinta o forma de exercitare abuziva a dreptului de proprietate.
      
      Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, decizia civila nr. 1118 din 25 octombrie 2007
      
      Prin Decizia Civila nr. 194 din 23 martie 2007, Tribunalul Timis a admis apelul declarat de parata S.E. impotriva Sentintei civile nr. 5571/2006 a Judecatoriei Timisoara, pe care a schimbat-o in sensul ca a respins actiunea formulata de reclamantii L.D. si L.L.
      Initial, in prima faza procesuala, prima instanta a admis actiunea reclamantilor, pentru obligatie de a face, sens in care a obligat pe parata sa desfiinteze terasa construita in curtea comuna a imobilului inscris in cartea funciara, fara acordul coindivizarilor.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, rezumand motivarea, prima instanta a avut in vedere ca, prin construirea terasei fara acordul celorlalti coproprietari, parata a transformat o parte din curtea comuna a imobilului aflat in indiviziune fortata in loc de relaxare si odihna exclusiva, apreciind ca acest fapt este o exercitare abuziva a drepturilor ce intra in continutul indiviziunii fortate, si, astfel, a sanctionat abuzul de drept al paratei, prin obligarea desfiintarii terasei construite fara acordul coproprietarilor.
      Tribunalul a apreciat ca este intemeiat apelul declarat de parata, cu consecinta schimbarii sentintei si respingerii actiunii reclamantilor, retinand ca terenul pe care se afla terasa in litigiu este proprietatea tabulara a Statului Roman, conform extrasului de carte funciara, iar Statul Roman nu a promovat o actiune pentru desfiintarea lucrarilor.
      De asemenea, instanta de apel a avut in vedere ca sanctiunea amenzii contraventionale aplicata de Primaria Municipiului T. persoanei ce a efectuat lucrarile, apelanta S.C., a fost anulata definitiv prin Sentinta civila nr. 18533/2002 a Judecatoriei Timisoara, iar reclamantii nu justifica interesul introducerii unei actiuni in obligatie de a face, constand in demolarea terasei in litigiu, cat timp, conform expertizei si probelor testimoniale, s-a dovedit ca aceasta nu blocheaza accesul la podul comun.
      Impotriva deciziei Tribunalului au declarat recurs reclamantii, aratand ca decizia recurata incalca prevederile art. 728 C.civ., respectiv incalca dreptul celorlalti coproprietari, cata vreme parata a construit, fara acordul celorlalti coproprietari, in curtea comuna, terasa in litigiu, pentru folosinta proprie, precizand ca sentinta la care face trimitere Tribunalul nu le este opozabila.
      Prin Decizia civila nr. 1118 din 25 octombrie 2007, in temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de reclamanti, precum si cererea de interventie in interesul reclamantilor formulata de Consiliul Local T. impotriva Deciziei civile nr. 194/2007 a Tribunalului Timis, pe care a modificat-o in tot in sensul ca a respins apelul declarat de parata impotriva hotararii primei instante.
      Pentru a pronunta aceasta hotarare, Curtea de Apel Timisoara a retinut, in primul rand, ca exceptia autoritatii de lucru judecat nu opereaza in cauza, deoarece nu exista identitate de obiect si de parti, litigiul de fata avand ca obiect obligatie de a face, iar cel solutionat prin Sentinta civila nr. 18533/2002 plangere impotriva procesului-verbal de contraventie, in acest din urma litigiu reclamantii L.D. si L.L. neavand calitatea de parti.
      In al doilea mod, Curtea a avut in vedere ca, in cazul coproprietatii fortate, coproprietarii pot dispune exclusiv doar de cotele lor ideale ce le sunt recunoscute, astfel incat oricare dintre coproprietari se poate opune modificarilor prin care vreunul dintre ei ar diminua cotele de proprietate sau aptitudinea de a fi utilizat imobilul in materialitatea sa, in forma anterioara executarii lucrarilor.
      Or, in speta de fata, potrivit interogatoriului paratei, inscrisurilor si fotografiilor aflate la dosar, este de necontestat ca parata a construit o terasa pe terenul aflat in indiviziune fortata, fara acordul celorlalti coproprietari, ceea ce a condus la diminuarea aptitudinii acestora de a utiliza terenul in materialitatea sa, in forma anterioara executarii lucrarilor, prin obstructionarea accesului celorlalti coproprietari la casa scarii si podul comun.
      Pe de alta parte, in cauza nu are relevanta ca terenul este proprietatea Statului Roman si ca este dat doar folosinta in favoarea proprietarilor apartamentelor, in cotele corespunzatoare intinderii constructiilor, cata vreme aceste apartamente au fost cumparate in baza Legii nr. 112/1995, iar potrivit art. 37 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, odata cu dreptul de proprietate asupra constructiei, cumparatorii dobandesc si dreptul de proprietate asupra terenului.
      In consecinta, Curtea a conchis ca hotararea recurata a fost data cu aplicarea gresita a art. 480 si art. 728 C.civ.