Litigiu intre profesionisti evaluabil in bani. Conciliere directa prealabila. Conditii

Litigiu intre profesionisti evaluabil in bani. Conciliere directa prealabila. Conditii

- Codul de procedura civila - art. 7201 si urm.

      Ratiunea concilierii directe este aceea de a simplifica si degreva judecatile in materie comerciala avand ca obiect pretentii de natura baneasca, pretentii ce pot fi solutionate pe cale amiabila si intr-un termen scurt, aceasta ratiune fiind practic realizata si atunci cand incercarea de conciliere a reclamantului cu cealalta parte a avut loc in cadrul unei alte proceduri sau cand procedura concilierii a fost indeplinita dupa introducerea cererii de chemare in judecata, deoarece esential este ca partile prin vointa lor, exprimata neechivoc, sa staruie pentru a rezolva litigiul.
      Prevederile art. 7201 din Codul de procedura civila privind efectuarea concilierii prealabile in litigiile comerciale evaluabile in bani sunt obligatorii, in schimb termenele, conditiile, locul, mijloacele si modalitatile de manifestare a vointei partilor, cat si continutul concret al inscrisurilor sunt recomandate in respectivul articol, incepand cu alin. (2), dar nu reprezinta conditii cerute imperios de lege, astfel ca nerespectarea unora dintre acestea nu atrage automat nulitatea concilierii prealabile, ci numai daca partea dovedeste o vatamare.

Decizia civila nr. 13 din 17 ianuarie 2012, Sectia a II-a civila

      Prin sentinta civila nr. 1413/PI din 20 septembrie 2011 pronuntata in dosarul nr. 5791/30/2010* Tribunalul Timis a admis exceptia prematuritatii si a respins cererea formulata de reclamanta S.C. N S.R.L. Timisoara impotriva paratei S.C. S. S.R.L. Ploiesti avand ca obiect pretentii.
      Impotriva sentintei de mai sus a declarat apel reclamanta S.C. N. S.R.L. Timisoara, solicitand anularea acesteia si trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante, considerand ca hotararea atacata este netemeinica si nelegala pentru ca tribunalul a omis inscrisurile depuse in sustinerea actiunii introductive, acestea constituind mijloace de aparare esentiale care, daca ar fi fost avute in vedere, cu siguranta convergeau spre o alta solutie.
      Prin decizia civila nr. 13 din 17 ianuarie 2012 pronuntata in dosarul nr. 5791/30/2010* Curtea de Apel Timisoara a admis apelul declarat de reclamanta S.C. N. S.R.L. Timisoara impotriva sentintei civile nr. 1413/PI din 20 septembrie 2011 pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. 5791/30/2010* in contradictoriu cu parata S.C. S. S.R.L. Ploiesti si a anulat hotararea atacata, trimitand cauza spre rejudecare aceleiasi instante.
      Pentru a decide astfel instanta de control judiciar a retinut ca in mod gresit judecatorul fondului a considerat ca in speta actiunea societatii reclamante este prematura (oricum, sanctiunea pentru nerespectarea procedurii prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta, raportat la dispozitiile art. 109 alin. (2) din Codul de procedura civila, este cea a inadmisibilitatii) intrucat partea nu ar fi respectat procedura de conciliere directa impusa de dispozitiile art. 7201 din Codul de procedura civila.
      Este adevarat ca potrivit acestui din urma text de lege, in procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul este obligat sa incerce solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa cu cealalta parte, iar constatarea tribunalului in sensul ca S.C. N. S.R.L. Timisoara nu a anexat cererii sale introductive acte doveditoare privitoare la rezultatul concilierii/medierii este reala, insa in fata instantei de apel reclamanta a prezentat aceste inscrisuri (de altfel, partea a transmis prin fax respectivele dovezi inca din data de 20 septembrie 2011, dar ele au ajuns la dosar abia in ziua urmatoare, 21 septembrie 2011, pronuntarii sentintei atacate), situatie in care nu se mai poate retine cu temei ca in speta nu s-ar fi urmat procedura prealabila impusa de legiuitor in asemenea litigii. Ratiunea concilierii directe este aceea de a simplifica si degreva judecatile in materie comerciala avand ca obiect pretentii de natura baneasca, pretentii ce pot fi solutionate pe cale amiabila si intr-un termen scurt, aceasta ratiune fiind practic realizata si atunci cand incercarea de conciliere a reclamantului cu cealalta parte a avut loc in cadrul unei alte proceduri sau cand procedura concilierii a fost indeplinita dupa introducerea cererii de chemare in judecata, deoarece esential este ca partile prin vointa lor, exprimata neechivoc, sa staruie pentru a rezolva litigiul.
      In aceste conditii, apare ca fiind gresita admiterea exceptiei de prematuritate a actiunii (invocata de parata prin intampinarea din 30 noiembrie 2010), cu consecinta respingerii actiunii pentru neefectuarea procedurii prealabile a concilierii directe prevazuta de art. 7201 din Codul de procedura civila.
      Astfel, prin invitatia nr. 59/03.05.2011, transmisa prin posta si primita de parata in ziua de 6 mai 2011, reclamanta, invocand art. 7201 din Codul de procedura civila, a convocat-o pe aceasta pentru data de 25 mai 2011, ora 1200, la sediul S.C.P. J din Timisoara, in vederea solutionarii pe cale amiabila a situatiei intervenite intre cele doua societati, respectiv a pretentiilor apelantei in suma de 268.221,41 lei, reprezentand prejudiciul suferit ca urmare a executarii necorespunzatoare a obligatiilor asumate prin contractele nr. 136/22.06.2007 si nr. 43/16.05.2008, cu actele aditionale aferente. De asemenea, reclamanta a trimis paratei si adresa nr. 50/08.07.2010, prin care o invita, in acelasi scop si in acelasi loc, pentru data de 20 august 2010, si cu toate ca pentru aceasta ultima convocare partea nu prezentat dovada primirii ei de catre intimata, este de necontestat faptul ca societatea parata a intrat in posesia ei, la termenul din 17 ianuarie 2012 reprezentanta acesteia din urma fiind cea care a depus-o la dosar. Tocmai de aceea, nici sustinerile intimatei din cuprinsul intampinari referitoare la faptul ca din continutul documentului postal nu rezulta continutul trimiterii (reclamanta netrimitand o expeditie postala insotita de o nota de inventar), astfel ca inscrisurile respective nu pot face dovada parcurgerii procedurii prealabile obligatorii, nu pot fi primite, prin depunerea invitatiei nr. 50/08.07.2010 parata recunoscand, implicit, ca a primit convocarea la conciliere.
      Intr-adevar, adresele nr. 59/03.05.2011 si nr. 50/08.07.2010 nu indeplinesc toate conditiile cuprinse in art. 7201 din Codul de procedura civila, lipsind, spre exemplu, pentru cea din urma, dovada concreta de comunicare a inscrisului (scrisoarea recomandata cu confirmare de primire, telegrama, telexul, faxul sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia), pentru a se putea stabili daca data fixata pentru conciliere a fost sau nu ulterioara celor 15 zile de la primirea actelor comunicate potrivit alin. (2) al acestui text de lege. Insa, nerespectarea unora din prevederile art. 7201 nu atrage automat nulitatea concilierii, ci numai daca partea dovedeste o vatamare. Daca parata ar fi invocat si dovedit o vatamare, s-ar fi putut pune problema neindeplinirii procedurii prealabile, dar aceasta nu invoca vreo vatamare, prin intampinarea depusa la apel aratand doar ca convocarea la conciliere (cea de a doua) nu poate fi luata in considerare pentru ca inscrisul emis de posta nu poarta mentiuni cu privire la continutul trimiterii, aparare care nu poate fi acceptata de vreme ce prima invitatie a fost depusa la dosar tocmai de reprezentanta societatii intimate.
      Avand in vedere demersurile ambelor parti, precum si adresele emise de acestea, incepand cu data de 8 iulie 2010, cand apelanta, in mod expres a invocat si adus la cunostinta intimatei pretinsul prejudiciu care i-a fost cauzat ca urmare a executarii necorespunzatoare de catre partea adversa a contractelor nr. 136/22.06.2007 si nr. 43/16.05.2008, tinand seama si de imprejurarea ca prin contestatia si notele de sedinta formulate in dosarul nr. 4774/30/2009 al Tribunalului Timis, avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei, societatea apelanta s-a aparat inclusiv prin invocarea unui prejudiciu care i-ar fi fost cauzat ca urmare a neexecutarii intocmai de catre intimata a obligatiilor asumate prin contractul nr. 43/16.05.2008 si prin confiscarea dispusa de Garda Financiara Ilfov, prin procesul-verbal de contraventie nr. 33909/09.01.2008, ar fi excesiv de rigida o interpretare in sensul ca in prezentul litigiu nu s-ar fi realizat incercarea de conciliere impusa de art. 7201 din Codul de procedura civila pentru a se putea promova actiunea in fata instantelor judecatoresti. Prin urmare, in cauza, scopul si finalitatea dispozitiilor textului mentionat au fost aduse la indeplinire, stabilindu-se ca vointa partilor a fost si este de a rezolva litigiul pe cale judecatoreasca si nu pe cale amiabila. Aceasta, si in considerarea faptului ca prevederile textului mentionat privind efectuarea concilierii prealabile in litigiile comerciale evaluabile in bani sunt obligatorii, in schimb termenele, conditiile, locul, mijloacele si modalitatile de manifestare a vointei partilor, cat si continutul concret al inscrisurilor sunt recomandate in respectivul articol, incepand cu alin. 2, dar nu reprezinta conditii cerute imperios de lege, astfel ca nerespectarea unora dintre acestea nu atrage automat nulitatea concilierii prealabile, ci numai daca partea dovedeste o vatamare, dovada care in speta nu s-a facut.
      Fata de cele retinute, intrucat tribunalul in mod gresit a judecat cererea reclamantei pe cale de exceptie, fara a intra in cercetarea fondului, in temeiul art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea va admite apelul acesteia, va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.