Puterea de lucru judecat invocata in sustinerea pretentiilor formulate prin cererea de chemare in judecata. Admisibilitate. Netemeinicia confuziei puterii de lucru judecat cu autoritatea de lucru judecat

Puterea de lucru judecat invocata in sustinerea pretentiilor formulate prin cererea de chemare in judecata. Admisibilitate. Netemeinicia confuziei puterii de lucru judecat cu autoritatea de lucru judecat

-Codul civil din 1864: art. 1201
-Codul de procedura civila din 1865: art. 163, art. 166

Puterea de lucru judecat este afirmata de art. 1201 Codul civil din 1864, iar in categoria inclusa de puterea lucrului judecat, potrivit acestor dispozitii, se alatura atat autoritatea de lucru judecat la care fac trimitere dispozitiile art. 163 referitoare la litispendenta cat si ale art. 166 C. pr. civ.  referitoare la puterea de lucru judecat. Aceasta intrucat prevederile art. 1201 C. civ. au un camp de reglementare si cuprindere mai extins decat cel prevazut de art. 163 C. pr. civ.
Astfel, in retinerea art. 1201 C. civ., instanta de judecata nu trebuie sa identifice cele trei elemente comune ale cauzelor de judecat, si anume aceleasi parti, acelasi obiect, aceeasi cauza, ci trebuie sa identifice dezlegarea data de catre o alta instanta in cadrul unui proces asupra unei anumite situatii juridice existente intre parti sau numai cu privire la drepturile sau obligatiile uneia dintre parti care se afla in legatura cu obiectul relevat de cauza aflata sub judecata.
Prin cele doua hotarari judecatoresti, s-a constatat cu putere de lucru judecat ca in mod corect au retinut organele de control (Curtea de Conturi), ca nu este suficienta simpla instalare a aplicatiilor informatice pentru a fi achitate sume de bani pentru servicii de mentenanta, fara ca aceste servicii de intretinere a aplicatiilor sa fie efectiv prestate. Aceleasi instante au statuat ca, desi licentele au fost instalate ele nu au fost utilizate de catre reclamanta, astfel ca parata nu a prestat serviciile de mentenanta la care s-a obligat prin contract, neavand astfel nici dreptul de a fi remunerata pentru aceste servicii neefectuate.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a civila,
Decizia civila nr. 1353 din 19 septembrie 2013, dr. M.B.

Prin sentinta civila nr. 517/30.04.2013 pronuntata de Tribunalul Timis in dosar nr. 8465/30/2011, s-a admis cererea formulata de reclamanta Casa de Asigurari de Sanatate Timis in contradictoriu cu parata SC "S.R." SA Bucuresti, a fost obligata parata la plata catre reclamanta a sumei de 28.534,87 lei cu titlu de prejudiciu, luandu-se act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca prin contractul de achizitie publica, incheiat in temeiul O.U.G. nr. 34/2006, in data de 29.04.2010 sub nr. MLD 3207, intitulat "Acord Cadru de Servicii", parata SC "S.R." SA, in calitate de promitent prestator s-a obligat fata de reclamanta Casa Nationala de Asigurarii de Sanatate in calitate de promitent beneficiar si in calitate de lider de asociere si in numele Caselor de Asigurarii judetene, printre care si Timis, sa presteze in baza unor contracte subsecvente incheiate in temeiul acordului, "Servicii de mentenanta si suport si suport tehnic pentru Sistemul ERP instalat la nivelul CAS - CNAS".
In temeiul acestui contract cadru, a fost incheiat tot in temeiul O.U.G. nr. 34/2006, contractul de achizitie publica de numit "Contract subsecvent de servicii", cu nr. 15091 din 30.04.2010 intre Casa de Asigurare de Sanatate Timis in calitate de beneficiar si SC "S.R." SA, in calitate de prestator avand acelasi obiect ca cel din contractul cadru de mai sus.
Pretul contractului subsecvent a fost stabilit la suma de 10.103,09 lei pe luna la care se adauga TVA.
Ulterior executarii contractului subsecvent de catre ambele parti, in urma unui control al auditorilor publici externi din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei - Camera de Conturi a judetului Timis, s-a constat prin decizia nr.17/19.04.2011 ca parata nu a efectuat serviciile la care s-a obligat pe perioada 01.05.2010-31.03.2011, referitor la mententanta aferenta functionarii modulelor Siveco Applications - Managementul Investitiilor, Managementul Mententantei, Business Analyzer, mai exact, s-a constat ca desi au fost furnizate 34 de licente pentru sistemul ERP, pentru un numar de 7 licente, CAS Timis in calitate de beneficiar, nu a beneficiat de servicii din partea paratei intrucat programele aferente acestor licente nu au fost utilizate, pe toata perioada derularii contractului de mentenanta, rezultand un prejudiciu total de 28.534,86 lei.
Aceasta decizie a fost atacata in instanta de reclamanta CAS Timis, actiunea fiind respinsa prin sentinta nr. 3266/27.09.2012 a Tribunalului Timis Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, irevocabila prin decizia nr.439/05.02.2013 a Curtii de Apel Timisoara Sectia Contencios Administrativ si Fiscal.
In acest context, hotararea judecatoreasca de mai sus genereaza un o putere de lucru judecat care impiedica nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, avand acelasi obiect, aceeasi cauza si purtat intre aceleasi parti ci si contrazicerea intre doua hotarari judecatoresti, adica infirmarea constatarilor facute intr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, printr-o alta hotarare judecatoreasca posterioara data intr-un alt proces.
Ca atare, odata ce prin filtrul unei instante judecatoresti s-a apreciat ca toate constatarile efectuate de Curtea de Conturi - Camera de Conturi a judetului Timis prin decizia nr.17/19.04.2011 sunt legale si temeinice, inclusiv faptul reclamanta CSA Timis nu a beneficiat de servicii din partea paratei SC "S.R." SA pentru un numar de 7 licente, aceasta chestiune nu mai poate fi repusa in discutie in caua pendinte, fiind opozabila atat partilor cat si instantei de judecata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs parata SC "S.R." SA Bucuresti, solicitand admiterea acestuia si, pe cale de consecinta, casarea sentintei atacate si rejudecarea cauzei, ocazie cu care solicita respingerea cererii de chemare in judecata in principal ca inadmisibila observand neparcurgerea de catre CAS Timis a procedurii prealabile a concilierii directe, iar in subsidiar, ca nefondata. Subsidiar fata de cele solicitate deja, solicita ca in masura in care instanta ar constata netemeinicia motivelor de casare, modificarea sentintei si, pe fond, respingerea cererii de chemare in judecata.
[_]
Reclamanta intimata Casa de Asigurari de Sanatate Timis a depus intampinare, prin care solicita respingerea recursului ca netemeinic si nefondat, cu consecinta mentinerii sentintei recurate ca temeinica si legala.
In motivare, intimata arata ca prin sentinta atacata, s-a constatat ca odata ce prin filtrul unei instante judecatoresti s-a apreciat ca toate constatarile efectuate de Curtea de Conturi - Camera de Conturi a judetului Timis prin decizia nr. 17/19.04.2011 sunt legale si temeinice, inclusiv faptul ca reclamanta CAS Timis nu a beneficiat de servicii din partea paratei SC "S.R." SA pentru un numar de 7 licente, aceasta chestiune nu mai poate fi repusa in discutie in cauza pendinte, fiind opozabila atat partilor cat si instantei de judecata.
[_]
Examinand recursul astfel formulat prin prisma motivelor invocate in fapt si in drept precum si a intampinarii formulata de reclamanta intimata, Curtea constata ca recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arata in continuare.
In ceea ce priveste critica aferenta primului motiv de recurs, incadrat sub aspectul prevederilor art. 304 pct. 5 C. pr. civ., in sensul ca prima instanta a solutionat cauza pe baza unui incident procedural pe care nu l-a pus in discutia partilor, si anume a puterii de lucru judecat, Curtea constata ca intr-adevar prima instanta a avut in vedere aceasta constatare in hotararea atacata, in cuprinsul considerentelor, insa nu prin calificarea acesteia ca fiind o exceptie de fond, ci prin luarea in considerare si retinerea acesteia ca fiind o motivare in sustinerea pretentiilor formulate de reclamanta. Sub acest aspect, judecarea prezentei cauze a fost suspendata pana la solutionarea irevocabila de catre Curtea de Apel a contestatiei introduse de reclamanta impotriva actului de control al Curtii de Conturi. Aceasta contestatie viza tocmai imputarea in sarcina reclamantei a sumei ce face obiectul prezentei judecati, ca urmare a achitarii unor prestatii catre parata, neefectuate de aceasta din urma. Sentinta civila nr. 3266/27.09.2012 pronuntata de Tribunalul Timis, irevocabila prin Decizia civila nr. 439/05.02.2013 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosar nr. 1012/59/2011, au fost avute in vedere de catre prima instanta dupa repunerea pe rol a cauzei, iar in continuare, prima instanta a constatat ca instanta de Contencios Administrativ, prin hotararile mai sus aratate, a statuat asupra izvorului juridic al acestei pretentii si a faptului ca aceasta suma a fost achitata paratei in mod nelegal. Prima instanta era obligata sa aiba in vedere aceste hotarari judecatoresti si sa tina seama de statuarile pe care acestei hotarari le-au facut asupra situatiei juridice cu care s-a confruntat si prima instanta.
Pe de alta parte litigiul, solutionandu-se potrivit O.U.G. nr. 34/2006, instanta de recurs are obligativitatea de a rezolva cauza in fond, neavand posibilitatea de a casa hotararea atacata cu trimitere spre rejudecare, in conditiile in care ar fi incidente motivele de casare prevazute de art. 304 pct.1-5 si 312 C. pr. civ.
Referitor la al doilea motive de recurs, avand legatura cu cel dintai, si anume cel supus calificarii art. 304 pct. 9 C. pr. civ. cu privire la admiterea actiunii reclamantei in baza puterii de lucru judecat si gresita interpretare a dispozitiilor art. 163 si 166 C. pr. civ., Curtea constata ca si acest motiv este nefondat.
Sub acest examen, Curtea reanalizeaza incidenta in cauza a puterii de lucru judecat oferit de sentinta nr. 3266/27.09.2012 pronuntata de Tribunalul Timis, irevocabila prin Decizia 439/05.02.2013 a Curtii de Apel Timisoara si constata ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 1201 Cod civil anterior, iar nu cele invocate de recurenta si anume art. 163 si 166 C. pr. civ. Pentru a se pronunta astfel, Curtea releva ca puterea de lucru judecat este afirmata de art. 1201 Cod civil iar in categoria inclusa de puterea lucrului judecat, potrivit acestor dispozitii, se alatura atat autoritatea de lucru judecat la care fac trimitere dispozitiile art. 163 referitoare la litispendenta cat si ale art. 166 C. pr. civ.  referitoare la puterea de lucru judecat. Aceasta intrucat potrivit art. 1201 C. civ. are un camp de reglementare si cuprindere mai extins decat cel prevazut de art. 163 C. pr. civ.
Astfel, in retinerea art. 1201 C. civ., instanta de judecata nu trebuie sa identifice cele trei elemente comune ale cauzelor de judecat, si anume aceleasi parti, acelasi obiect, aceeasi cauza, ci trebuie sa identifice dezlegarea data de catre o alta instanta in cadrul unui proces asupra unei anumite situatii juridice existente intre parti sau numai cu privire la drepturile sau obligatiile uneia dintre parti care se afla in legatura cu obiectul relevat de cauza aflata sub judecata.
Prin cele doua hotarari judecatoresti mai sus aratate, s-a retinut cu putere de lucru judecat ca in mod corect au retinut organele de control (Curtea de Conturi), ca nu este suficienta simpla instalare a aplicatiilor informatice pentru a fi achitate sume pentru servicii de mentenanta, fara ca aceste servicii de intretinere a aplicatiilor sa fie efectiv prestate. Aceleasi instante au statuat ca, desi licentele au fost instalate ele nu au fost utilizate de catre reclamanta, astfel ca SC "S.R." SA Bucuresti nu a prestat serviciile de mentenanta prin care s-a obligat prin contract, neavand astfel nici dreptul de a fi remunerata pentru aceste servicii neefectuate.
Rezulta in mod neindoielnic din aceste statuari ale celor doua instante, ca parata recurenta nu a prestat serviciile de mentenanta pentru aplicatiile informatice instalate si ca nu are dreptul de a fi remunerata pentru aceste servicii.
Aceasta este esenta afirmarii puterii de lucru judecat continute de cele doua hotarari judecatoresti cu privire la situatia executarii obligatiilor dintre parti. In actualul cadru procesual, aceasta situatie juridica nu mai poate fi supusa unei noi examinari judiciare deoarece constatarea sa a facut obiectul unei judecati irevocabile.
Prin consecinta, instanta de recurs constata ca in mod judicios prima instanta a retinut puterea de lucru judecat cu privire la existenta prejudiciului in patrimoniul reclamantei, la intinderea acestui prejudiciu si la persoana raspunzatoare de cauzarea sa.
Cu privire la al treilea motiv de recurs incadrat sub dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., indicandu-se nelegala respingere a exceptiei prematuritatii/inadmisibilitatii actiunii reclamantei, cu intersectarea dispozitiilor art. 7 alin. (1) si (6) din Legea 554/2004 si art. 7201 C. pr. civ., Curtea contata ca in mod corect prima instanta a respins aceasta exceptie, deoarece incercarea de conciliere a partilor a facut obiectul notificarii nr. 41768/10.11.2011 prin care reclamanta a adus la cunostinta paratei pretentiile ce fac obiectul prezentei cauze. Prin urmare dispozitiile art. 7201 sunt indeplinite, iar cele ale art. 7 alin. (1) si (6) din Legea 554/2004 nu au nici o relevanta pentru a se dispune inadmisibilitatea/prematuritatea introducerii cererii de chemare in judecata.
In ceea ce priveste critica pe fondul cauzei evocata prin aceeasi cerere de recurs,  cu referire la raporturile contractuale dintre partii, in special a continutului drepturilor si obligatiilor consfintite de aceste raporturi, Curtea in conditiile retinerii puterii de lucru judecat, potrivit considerentelor mai sus aratate, constata ca este dispensata de a mai analiza aceste aspecte de fond.