MASURA DE SIGURANTA CONFLICT NEGATIV DE COMPETENTA

ROMANIA
TRIBUNALUL BRASOV
-SECTIA PENALA - DECIZIA PENALA NR 205 /R                                   
MASURA DE SIGURANTA CONFLICT NEGATIV DE COMPETENTA

SEDINTA PUBLICA DIN 19-04-2013
PRESEDINTE - BB
JUDECATOR -  EMT
JUDECATOR - DRR
GREFIER  - GM

cu participarea procurorului - AB - din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

Pe rol fiind solutionarea recursului formulat de faptuitorul CGR    impotriva sentintei penale nr.25/21.01.2013 pronuntata de Judecatoria Zarnesti  in dosarul penal nr.3062/338/2013.
Dezbaterile in prezenta cauza au fost inregistrate conform art. 304 cod procedura penala .
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta :
- recurentul faptuitor personal si asistat de avocat Craciun Ovidiu. 
Procedura  indeplinita .
S-a facut referatul cauzei dupa care ,
Instanta procedeaza la identificarea recurentului faptuitor .
Se constata depuse la dosar relatiile solicitate . 
Pentru recurent , avocat CO depune la dosar , in copie , decizia medicala asupra capacitatii de munca a faptuitorului .
Nemaifiind cereri de formulat instanta acorda cuvantul asupra recursului formulat de faptuitorul CGR impotriva sentintei penale nr.25/21.01.2013 pronuntata de Judecatoria Zarnesti  in dosarul penal nr.3062/338/2013.
Avand cuvantul , avocat CO apreciaza ca Tribunalul Brasov este competent a solutiona recursul penal de fata motiv pentru care solicita respingerea exceptiei invocate din oficiu de catre instanta . Solicita admiterea recursului formulat de faptuitorul CGR    impotriva sentintei penale nr.25/21.01.2013 pronuntata de Judecatoria Zarnesti in dosarul penal nr.3062/338/2013, casarea sentintei atacate , la rejudecare nedispunerea aplicarii dispozitiilor prev de art 114 Cpp ci eventual a dispoz . art 113 Cpp. Dincolo de argumentele aratate la instanta de fond si in fata instantei de recurs , arata ca isi intemeiaza aceasta solicitare fata de adresa comunicata pentru acest termen de judecata de catre Spitalul de neuropsihiatrie Brasov , pe de-o parte , si pe de alta parte fata de acea lista care cuprinde afectiunile multiple de care sufera recurentul . Raspunsul comunicat de spitalul de neuropsihiatrie Brasov confirma faptul ca evolutia recurentului este favorabila insa si faptul ca acest spital nu poate asigura asistenta medicala  de specialitate pentru celelalte afectiuni de care acesta sufera , fiind un spital mono-specializat . Arata ca si Spitalul de la Stei , unde urmeaza ca faptuitorul sa suporte masura internarii  , se afla in aceeasi situatie ca si spitalul din Brasov iar acest aspect se poate verifica pe pagina de internet a acestuia . Solicita sa se aiba in vedere multiplele afectiuni de care faptuitorul sufera si mai ales la cele mentionate la pozitiile , 1,3,5,7 ,10 . Solicita , de asemenea , sa se aiba in vedere ca acesta sufera de diabet zaharat , cataracta si dupa cum se stie diabetul zaharat da complicatii extrem de grave asupra vazului .  In cazul in care spitalul in care va fi internat Coltea  Gicu nu poate asigura asistenta de specialitate si conforma cu planul de tratament pe care acesta il are si de care nevoie . Nefiind internat intr-un spital de specialitate bolile de care sufera Coltea Gicu se vor agrava . Apreciaza de altfel ca toate afectiunile de care sufera faptuitorul nu pot fi tratate in spitale mono-specializate . Internarea lui C ca urmare aplicarii art 114 Cpp nu va face decat rau acestuia, in conditiile in care tratamentul neuropsihiatric da roade , fiind necesara doar obligarea acestuia la tratament medical pentru ca problemele faptuitorului sa se rezolve . Solicita sa se aiba in vedere inscrisul depuse azi la dosar care stabileste grad de invaliditate III  pentru CGR iar aceasta stare de invaliditate este determinata de multele afectiuni pe care acesta le are . Arata ca , CGR urmeaza ca in anul 2014 sa se prezinte pentru reevaluare insa tratamentul ce il are de urmat a fost intrerupt de cand acesta se afla internat in Spitalul de Neuropsihiatrie Brasov , iar nerespectarea acestui plan de tratament are consecinte agravarea afectiunilor de care acesta sufera. Apreciaza ca un alt aspect care este important este acela ca nu este continuat iar masurile impuse de catre comisia de specialitate nu sunt urmate intocmai , o alta consecinta pe care o poate suferi Coltea Gicu este pierderea dreptului la pensie care a fost stabilit prin decizia depusa azi la dosar . Apreciaza ca internarea medicala a lui Coltea Gicu conform  art 114 Cpp este cel mai rau lucru pe care il poate dispune instanta de judecata cu privire la Coltea Gicu , atat din punct de vedere medical cat si din punctul de vedere al starii materiale a acestuia care deja se afla in pericol ca reevaluarea din anul 2014 sa piarda dreptul la pensie . Pentru toate considerentele expuse solicita admiterea recursului penal de fata . 
Reprezentantul Parchetului , avand cuvantul privitor la exceptia invocata din oficiu de catre instanta apreciaza ca Tribunalul este competent in solutionarea recursului penal de fata . Arata ca in cadrul Incheierii  de sedinta din 27-02-2012 pronuntata in dosarul penal nr 3062/338/2012 Tribunalul Brasov a avut in vedere  la acel moment  aceeasi discutie cu privire la competenta materiala . Daca s-ar fi trimis in judecata si nu ar fi existat acel impediment care sa dispuna scoaterea de sub urmarire penala, competenta materiala ar fi apartinut tot Tribunalului , fiind vorba de art 193 si art 180 al 2/1  Cod penal .
Pe fondul cauzei constata ca in esenta, in recurs, se solicita modificarea acestei masuri  din art 114 Cpp, luata provizoriu de catre Judecatoria Zarnesti si confirmata in art 113 Cpp , deci o alta masura de siguranta. In ceea ce priveste posibilitatea de a modifica in recurs acest aspect, apreciaza ca in lipsa unui nou raport din care sa rezulte modificari care avizate de Comisia de specialitate , sa indreptateasca instanta la luarea unei alte  masuri de siguranta decat cea prev de art 114 Cpp care este o masura restrictiva de libertate ,apreciaza ca in recurs fara o asemenea proba nu poate fi admisa o asemenea cerere iar , in cadrul judecatorii  nu s-a solicitat de catre recurent  prin aparator efectuarea unui nou raport pornind si de la faptul ca datorita circumstantelor speciale  ale spetei intr-adevar de la momentul avizarii si pana in prezent a trecut un timp suficient iar adresa depusa la dosar la acest termen de judecata din partea unitatii medicale arata o evolutie favorabila. Pentru aspectele aratate solicita respingerea recursului penal de fata . Arata ca intelege aspectele invocate din punct de vedere medical de catre recurent insa nu s-a relevat in cadrul recursului nici un element care sa constituie cel putin o garantie cu privire la crearea unui climat de siguranta in cadrul familiei prin neconfirmarea masurii de siguranta .
Avand ultimul cuvant recurentul  solicita admiterea recursului penal de fata. Solicita sa se aiba in vedere ca are varsta de 55 ani , 28 de ani de casatorie . Isi insuseste concluziile puse de aparatorul sau . 
T R I B U N A L U L

Apreciem ca in cauza instanta competenta sa se pronunte asupra recursului formulat este Curtea de Apel urmare a aplicarii dispozitiilor art. 281 pct. 3 C. proc. Pen pentru urmatoarele considerente:
1.Pe de o parte, prezenta cerere nu este formulata in cursul executarii unei masuri de siguranta, intrucat masura dispusa de prima instanta reprezinta o sentinta de confirmare a internarii medicale provizorii dispusa in cadrul procedurii initiale.
Doar dupa ramanerea definitiva a sentintei instantei de fond se stabileste unitatea medicala unde se executa masura dispusa potrivit art. 114 Cp si, prin urmare, abia la acest moment procesual masura devine definitiva.
Solutia instantei de fond este executorie, insa nu si definitiva, iar cele doua notiuni nu se confunda. De altfel, dispozitiile art. 429,432 Cpp prevad in mod neechivoc faptul ca masura de siguranta a internarii medicale luata printr-o hotarare definitiva se pune in executare prin comunicare hotararii_.".
Dispozitiile art. 431, 434 Cpp privesc o hotarare dispusa de instanta de judecata in cursul executarii unei masuri de siguranta si, doar in aceste situatii recursul formulat impotriva unei astfel de sentinte s-ar fi incadrat in dispozitiile art. 27 al 3 Cpp(indiferent de natura infractiunii). In cazul de fata masura nu a fost ceruta potrivit art. 431, 434 Cpp.
Asa fiind, Tribunalul constata ca prezentul recurs nu are in vedere o hotarare pronuntata in materia executarii hotararilor penale.
2.Pe de alta parte Tribunalul retine ca  prin Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, intrata in vigoare la data de 25 noiembrie 2010, a fost modificat art. 27 pct. 3 C. proc. pen. care reglementeaza competenta tribunalului, ca instanta de recurs si art. 281 pct. 3 C. proc. pen., care reglementeaza competenta curtii de apel, ca instanta de recurs.
Din interpretarea dispozitiilor legale sus-mentionate a rezultat ca, in ceea ce priveste competenta de solutionare a recursului in materie penala, prin modificarile aduse Codului de procedura penala, curtea de apel a dobandit o competenta generala, iar tribunalul, o competenta speciala, limitata la cazurile expres si limitativ prevazute in art. 27 pct. 3 C. proc. pen.
Potrivit art. 27 pct 3 Cpp Tribunalul solutioneaza "recursurile impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate". Textul de lege nu dispune ca si cererile accesorii unor astfel de infractiuni se judeca, in calea de atac a recursului, de catre Tribunal. De altfel, ori de cate ori legiuitorul a prevazut exceptii de la regula generala - cum este si cazul masurilor preventive care se solutioneaza in recurs la Tribunal indiferent de natura infractiunii care formeaza obiectul cercetarii  - a prevazut acest fapt in mod expres.
Sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a partii vatamate au in vedere sentintele care privesc fondul pricinii, astfel incat magistratul sa poata dispune inclusiv asupra incadrarii juridice. Ori, in cazul de fata instanta constata ca doar s-a dispus o solutie de scoatere de sub urmarire penala, care nu poate fi analizata de magistrat in prezenta procedura.
In prezentul recurs instanta nu este investita cu solutionarea infractiunii de lovire , ci cu solutionarea unei cereri privind luarea unei masuri de siguranta. Nu se poate confunda analiza fondului cauzei, cu analiza oportunitatii dispunerii unei masuri de siguranta, intre ele fiind o deosebire care vizeaza natura juridica a cererii.
In acelasi sens este si decizia ICCJ, Sectia penala, incheierea nr. 1365 din 8 septembrie 2011, unde intr-o cauza, de asemenea adiacenta (art. 278/1 Cpp) unei infractiuni care se pedepseste la plangerea prealabila a persoanei vatamate s-a statuat ca: "Imprejurarea ca infractiunea pentru care s-au efectuat cercetari de catre organul de urmarire penala, care a dispus o solutie de scoatere de sub urmarire penala - impotriva careia recurentul petent a formulat plangere in conformitate cu dispozitiile art. 2781 C. proc. pen. -, face parte din categoria acelora pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, nu are relevanta sub aspectul stabilirii instantei competente sa solutioneze recursul declarat in cauza, in conditiile in care hotararea atacata este o sentinta pronuntata in prima instanta de catre judecatorie, care nu face parte din categoria celor care, potrivit art. 27 pct. 3 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, pot fi atacate cu recurs la tribunal".
Amintim ca incheierea ICCJ nr. 399 din 19 martie 2012 are in vedere o masura de siguranta dispusa in mod definitiv de catre o instanta de judecata, masura care se solicita a fi inlocuita in cadrul procedurii prev. de art. 431 al 1/2 Cpp (cand instanta Tribunalului este competenta in recurs).
Cum Judecatoria nu a solutionat o infractiune pentru care punerea in miscare se face la plangerea prealabila a partii vatamate, ci o cerere formulata de Ministerul Public dupa solutionarea definitiva a unui conflict de drept penal, constatam ca in cauza competenta sa solutioneze pricina este Curtea de Apel Brasov potrivit regulii generale prev. de art. 28/1 pct 3 Cpp, normele de competenta neputand fi stabilite prin analogie.
Constatand ivit conflictul de competenta intre cele doua instante, se va dispune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru stabilirea regulatorului de competenta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite exceptia de necompetenta materiala a Tribunalului Brasov in solutionarea recursului impotriva sentintei penale nr. 25/2003 a Judecatoriei Zarnesti.
Declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel Brasov.
Constata ivit conflictul negativ de competenta cu instanta Curtii de Apel Brasov si trimite cauza Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii regulatorului de competenta.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din 19.04.2013