I. Chiar daca s-a solicitat partajarea bunurilor comune in cote egale, nu inseamna ca, in situatia dovedirii unei cote mai mari de catre unul din soti, instanta nu poate retine o cota mai mare pentru acesta intrucat pentru constatarea unei cote mai m...

I. Chiar daca s-a solicitat partajarea bunurilor comune in cote egale, nu inseamna ca, in situatia dovedirii unei cote mai mari de catre unul din soti, instanta nu poate retine o cota mai mare pentru acesta intrucat pentru constatarea unei cote mai mari nu trebuie formulata o cerere expresa. In acest sens este si decizia civila nr. 1738/1978 a fostului Tribunal Suprem, unde se arata "La determinarea cotelor ce se cuvin sotilor din bunurile comune, instanta nu trebuie sa porneasca de la prezumtia ca fiecare sot are dreptul la o cota invariabila de 50%, ci urmeaza sa stabileasca in concret, pe baza de probe, care este intinderea drepturilor fiecarui sot asupra bunurilor comune, in raport de contributia lor efectiva la dobandirea acestora".
II. Oricare dintre soti poate dovedi, potrivit art. 5 alin. 1 din Decretul nr. 32/1954, prin orice mijloc de proba, chiar impotriva sau peste continutul unui act scris ca, in realitate s-a platit un pret mai mare decat cel care este indicat in inscris sau ca, in fapt, pretul nu a fost platit de catre sotii care au incheiat actul autentic, ci a fost platit de catre parintii unuia dintre soti care au inteles, in acest mod, sa gratifice pe copilul lor. La data de 18.04.2005, reclamanta R.D. a chemat in judecata pe paratul R.A., solicitand instantei impartirea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei.
Prin sentinta civila nr.2392MF din 12.12.2006, pronuntata de Judecatoria Craiova, a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamanta.
A fost admisa cererea de interventie formulata de intervenientii N.J. si N.E.
A fost admisa in parte cererea reconventionala formulata de paratul R.A., a fost omologat raportul de expertiza intocmit de expert U.E. in varianta I si atribuit reclamantei apartamentul cu doua camere, urmand ca aceasta sa plateasca paratului sulta in cuantum de 23180 RON.
A fost omologat raportul de expertiza intocmit de expert N.L. in varianta I si au fost atribuite reclamantei urmatoarele bunuri mobile: masina de spalat Indesit, canapea si 2 fotolii, lustra cu 4 brate, televizor LG, coltar bucatarie, hota cu doua motoare, combina frigorifica Whirlpool, calculator Pentium echipat, imprimanta HP 3820, tamplarie geam termopan, urmand a plati paratului sulta de 1931 RON.
Au fost atribuite paratului urmatoarele bunuri mobile: dormitor Luxor, mocheta 0,7x5 m, televizor Wattson, biblioteca formata din 3 corpuri si un dulap cu doua usi, urmand ca acesta sa primeasca sulta de 1931 RON de la reclamanta.
Impotriva sentintei civile a declarat apel paratul Raducu Anton, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
In motivarea apelului, a aratat ca apelul si nu recursul este calea de atac ce poate fi exercitata in cauza, apartamentul a fost gresit evaluat intrucat s-a aplicat indicele de 30% pentru zona, cerere si oferta, desi trebuia aplicat un procent de crestere de 70%, nu trebuia sa se aplice o reducere de 10% pentru procesul in curs.
 Instanta de fond a dat ce nu s-a cerut, intrucat desi s-a solicitat de catre reclamant sa se constate calitatea de bun propriu asupra imobilului situat in Craiova, instanta a constatat calitatea de codevalmasi a partilor, in cote de 1/4. Nu s-a respectat principiul universalitatii ce guverneaza proprietatea comuna a sotilor, instanta constatand o contributie de 1/4 pentru anumite bunuri si 1/2 pentru alte bunuri.
In lipsa unei clauze exprese din care sa rezulte intentia intervenientilor ca bunul sa apartina doar fiicei lor, apartamentul si bunurile mobile sunt bunuri comune, operand astfel prezumtia relativa de comunitate.
Apartamentul si bunurile mobile constatate de instanta ca fiind dobandite in codevalmasie in cote de 1/4 pentru fiecare parte, sunt doar bunuri comune ale sotilor, dobandite in timpul casatoriei, operand prezumtia de comunitate.
Instanta poate doar sa constate o contributie diferentiata la dobandirea bunurilor si nu o proprietate codevalmasa a altor persoane.
Achizitionarea primului apartament s-a realizat dupa incheierea casatoriei, din banii obtinuti ca dar de nunta, iar achitarea partiala a pretului de catre intervenienti nu releva faptul ca intentia acestora a fost ca bunul sa-i apartina doar fiicei lor.
Instanta de fond a administrat probe cu inscrisuri sub semnatura privata si martori, peste un inscris autentic, care nu face dovada contributiei la dobandirea bunurilor comune, ci dovada achitarii unui alt pret decat cel inscris in contractul autentic.
Prin motivele suplimentare depuse la data de 05.02.2007, s-a mai motivat neinvocarea de catre instanta a retinerii unei contributii diferentiate la dobandirea apartamentului cu 2 camere, masina de spalat, mobila de dormitor “Luxor" si canapeaua cu 2 fotolii.
Instanta in mod gresit a admis cererea de interventie formulata de N.J. si N.E., in interesul reclamantei; valoarea imobilului ce a facut obiectul partajului este mult mai mica fata de valoarea reala a acesteia, netinandu-se cont de valoarea de circulatie a apartamentului.
Tribunalul Dolj, prin decizia civila 103/12 iunie 2007 a respins apelul formulat de paratul R.A.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs paratul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Prin decizia civila nr.259/15.11.2007 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, s-a admis recursul declarat de paratul R.A., s-a casat decizia si s-a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Analizand motivele de recurs invocate, prin prisma criticilor formulate si a dispozitiilor legale incidente in cauza, Curtea a constatat ca recursul este fondat si l-a admis pentru urmatoarele considerente:
Tribunalul, ca instanta de apel, a apreciat ca in mod corect instanta de fond a constatat calitatea de codevalmas a partilor, cu o contributie de ? pentru reclamanta si ? pentru parat, pentru apartamentul cu 2 camere, masina de spalat, mobila de dormitor Luxor, o canapea si 2 fotolii si calitatea de codevalmas a reclamantei si paratului, fiecare avand cota de ? cu privire la celelalte bunuri retinute prin incheierea de admitere in principiu.
Instanta de apel a retinut ca in cauza s-au stabilit cote de contributie diferite pentru apartament si cateva bunuri mobile pe de o parte, si pentru o serie de alte bunuri mobile pe de alta parte, deoarece pentru prima categorie de bunuri s-a considerat ca la achizitionarea lor au contribuit si intervenientii in interesul reclamantei, pentru celelalte bunuri mobile apreciindu-se ca au fost dobandite prin contributie egala a fostilor soti.
Aceasta retinere diferentiata a contributiei fostilor soti la dobandirea bunurilor comune incalca insa principiul universalitatii ce guverneaza proprietatea comuna a sotilor intrucat instanta, sesizata cu actiune de partaj bunuri comune trebuie sa constate masa partajabila si apoi contributia fiecarei parti la dobandirea bunurilor fata de toata masa partajabila si nu fata de un bun sau o categorie de bunuri.
Aceasta intrucat patrimoniul este o universalitate juridica, universalitate de drept, ce intruneste cele doua elemente ale universalitatii juridice si anume este o masa de bunuri, de drepturi si obligatii legate intre ele si supuse aceluiasi regim juridic, iar bunurile, adica drepturile si obligatiile, sunt distincte de universalitate, in aplicarea dispozitiilor art. 1718 cod civil.
Contributia la dobandirea bunurilor trebuie astfel stabilita fata de universalitatea de bunuri supuse partajarii si nu cu privire la fiecare bun sau categorie de bunuri luata in individualitatea sa, instanta de apel retinand in mod gresit aplicarea acestui principiu si a dispozitiilor legale ce-l guverneaza, avand in vedere doar finalitatea practica a retinerii unor cote distincte pentru categorii diferite de bunuri.
Aplicarea gresita, de catre instanta de apel a principiului universalitatii bunurilor conduce la retinerea in cauza a dispozitiilor art. 304 pct. 9 cod pr.civ., cu consecinta faptului ca o aplicare corecta a acestui principiu ar presupune o apreciere a probelor administrate in cauza, interzisa in recurs, conform cazurilor expres si limitativ prevazute de art. 304 pct. 1- 9 cod pr.civ.
S-a retinut astfel ca sunt incidente si dispozitiile art. 312 alin.5 cod pr.civ. intrucat instanta de apel nu a intrat in cercetarea fondului cauzei, din perspectiva aplicarii corecte a principiului universalitatii bunurilor dobandite in timpul casatoriei.
Cu ocazia rejudecarii, instanta de apel a dispus efectuarea unei noi expertize pentru evaluarea apartamentului si a administrat proba cu martorii U.V., G.C. si O.M.
Prin decizia civila nr. 149/08.07.2008, Tribunalul Dolj a admis apelul formulat de paratul R.A., a schimbat in parte Incheierea de Admitere in Principiu, in sensul ca:
 A admis in parte si in principiu cererea de interventie formulata de intervenientii N.J. si N. E. in interesul reclamantei-parate.
 A constatat calitatea de codevalmasi a partilor, reclamanta-parata avand o cota de 72,63%, iar paratul-reclamant o cota de 27,37% asupra urmatoarelor bunuri:-un apartament cu doua camere, situat in Craiova;-o masina de spalat, marca Indesit;-o mobila de dormitor Luxor, compusa din sifonier cu 4 usi si pat de mijloc;-o canapea si 2 fotolii;-un coltar de bucatarie; -o mocheta de 5 m;-o lustra de sufragerie;-doua televizoare (unul marca Wattson si unul marca LG);-o hota;-o combina frigorifica marca Whirlpool;-un calculator;-o imprimanta;-o biblioteca formata din 3 corpuri si un sifonier;-imbunatatirile apartamentului, constand in tamplaria PVC cu geam termopan.
A dispus sistarea starii de devalmasie asupra bunurilor comune in cotele precizate, mentinand celelalte dispozitii ale incheierii de admitere in principiu.
A schimbat in parte sentinta, in sensul ca:
A admis in parte cererea de interventie formulata de intervenientii N.J. si N.E. in interesul reclamantei-parate.
S-au atribuit reclamantei in lot urmatoarele bunuri:-apartamentul, situat in Craiova, in valoare de 175.528 lei;-imbunatatirile la acest apartament, in valoare de 10.664 lei;-o masina de spalat Indesit, in valoare de 1.126 lei; -o canapea si 2 fotolii, in valoare de 1.000 lei; -o lustra cu 4 brate, in valoare de 50 lei; -un televizor LG, in valoare de 900; -un coltar de bucatarie, in valoare de 550; -o hota cu 2 motoare in valoare de 225 lei; -o combina frigorifica Whirlpool, in valoare de 1.535 lei; -un calculator Pentium echipat, in valoare de 2.470 lei; si -o imprimanta HP 3820, in valoare de 295 lei.
Total valoare bunuri primite in lot = 194.343 lei.
Valoare cota ce i se cuvine =143.430 lei
Plateste sulta paratului in cuantum de 50.913 lei.
S-au atribuit paratului in lot, urmatoarele bunuri: -o mobila de dormitor Luxor, in valoare de 1.168 lei; -o mocheta 0,7x5 m, in valoare de 90 lei; -un televizor Wattson, in valoare de 620 lei; si -o biblioteca formata din 3 corpuri si un dulap cu 2 usi, in valoare de 1.260 lei.
Total valoare bunuri primite in lot = 3.138 lei.
Valoare cota ce i se cuvine = 54.051 lei.
Primeste sulta in cuantum de 50.913 lei de la reclamanta.
S-au mentinut celelalte dispozitii ale sentintei.
 Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a avut in vedere urmatoarele:
 Critica apelantului, cum ca instanta de fond a dat ce nu s-a cerut, nu este intemeiata.
 Aceasta, deoarece, chiar daca prin actiunea precizata, reclamanta a solicitat sa se constate ca apartamentul din Craiova si alte bunuri mobile au calitatea de bunuri proprii ale sale, nu se poate sustine ca in situatia in care nu se dovedea acest lucru instanta nu putea retine aceste bunuri la masa de partaj intrucat paratul prin cererea sa reconventionala a solicitat partajarea acestor bunuri.
 Faptul ca paratul a solicitat partajarea acestora in cote egale, nu inseamna ca, in situatia dovedirii unei cote mai mari de catre celalalt sot, instanta nu putea retine o cota mai mare pentru acesta intrucat pentru constatarea unei cote mai mari nu trebuie formulata o cerere expresa. In acest sens este si decizia civila nr. 1738/1978 a fostului Tribunal Suprem, unde se arata "La determinarea cotelor ce se cuvin sotilor din bunurile comune, instanta nu trebuie sa porneasca de la prezumtia ca fiecare sot are dreptul la o cota invariabila de 50%, ci urmeaza sa stabileasca in concret, pe baza de probe, care este intinderea drepturilor fiecarui sot asupra bunurilor comune, in raport de contributia lor efectiva la dobandirea acestora".
Nici critica, cum ca nu este admisibila proba cu inscrisuri sub semnatura privata sau cu martori peste inscrisurile autentice, pentru dovedirea unui alt pret al imobilului fata de cel inscris in actul autentic, nu este intemeiata.
Aceasta, deoarece, desi potrivit art. 1191 C.civ., nu se poate face dovada prin martori in contra sau peste ceea ce cuprinde actul scris, de la aceste prevederi exista derogarea pe care o face art. 5 alin. 1 din Decretul nr. 32/1954, ce se refera si la aceasta dispozitie legala si deci oricare dintre soti poate dovedi, prin orice mijloc de proba, chiar impotriva sau peste continutul unui act scris ca, in realitate s-a platit un pret mai mare decat cel care este indicat in inscris sau ca, in fapt, pretul nu a fost platit de catre sotii care au incheiat actul autentic, ci a fost platit de catre parintii unuia dintre soti care au inteles, in acest mod, sa gratifice pe copilul lor.
Critica apelantului-parat, privind subevaluarea apartamentului, este intemeiata si astfel instanta va lua in calcul noua valoare stabilita prin expertiza din apel, efectuata de expertul C.D.A, valoare care a fost insusita de toate partile.
Cu privire la critica privind nerespectarea cotei unice asupra universalitatii de bunuri, se constata ca si aceasta este intemeiata intrucat intinderea dreptului de proprietate al fiecaruia dintre soti se stabileste, cu ocazia impartelii, sub forma unei cote unice asupra universalitatii de bunuri comune, iar nu printr-o pluralitate de cote in raport de fiecare bun in parte sau categorie de bunuri mobile sau imobile.
In aceasta situatie, instanta de apel urmeaza a reanaliza actele si lucrarile dosarului, pentru a stabili cu exactitate cota de contributie a sotilor.
Astfel, cu privire la apartamentul din Caracal, se constata ca acesta a fost achizitionat in intregime cu banii parintilor reclamantei. Acesti bani reprezinta un dar manual. Darurile manuale sunt prezumate a fi facute in folosul unei parti si astfel cel care contesta acest lucru trebuie sa faca dovada ca darul a facut in folosul ambilor soti si nu invers cum sustine apelantul. Ori, cum in cauza, paratul nu a dovedit ca darul s-a facut in folosul ambilor soti, prezumtia aratata nu a fost rasturnata, ci chiar a fost intarita de afirmatia martorei G.C., care a aratat ca parintii reclamantei au spus ca cumpara acel apartament din Caracal pentru fiica lor.
Faptul ca acest apartament a fost achizitionat in intregime cu banii proveniti de la parintii reclamantei este dovedit atat cu martorii propusi de reclamanta si intervenienti, cat mai ales cu inscrisurile sub semnatura privata, depuse la dosar.
Astfel, din actul de vanzare sub semnatura privata, din 18.12.1996, reiese cu exactitate ca s-a primit suma de 15.000.000 lei vechi de la N.J. si N.E. (parintii reclamantei), iar la rubrica si semnatura cumparatorului apare cea a lui N.J. In acest act, s-a mai prevazut ca diferenta de 13.000.000 lei vechi, cumparatorul (N.J.) o va achita in doua rate, din care 3.000.000 lei vechi la 29.12.1996 si 10.000.000 lei vechi la 15.01.1997 si ca la data achitarii integrale a sumei de 28.000.000 lei vechi vanzatorul se obliga a intocmi si perfecta actul de vanzare prin Notariat.
Prin chitanta din 30.12.1996, s-a achitat de catre N.J. suma de 3.000.000 lei vechi, iar martor la aceasta achitare apare paratul R.A.
La data de 15.01.1997, s-a achitat si diferenta de 10.000.000 lei vechi tot de N.J. si atunci s-a facut si predarea apartamentului si a cheilor de la intrare catre N.J. Si la aceasta achitare apare ca martor tot paratul R.A.
Ori, in atare situatie, daca reclamanta si paratul ar fi cumparat din banii lor acest apartament, asa cum se sustine de catre parat, s-ar fi mentionat in aceste acte acest lucru, iar paratul ar fi avut calitatea de cumparator si ar fi semnat in aceasta calitate, nu in calitate de martor, cum a facut-o.
Afirmatia paratului, pe care a incercat s-o dovedeasca si cu martorii B.G si D.N., cum ca apartamentul din Caracal a fost cumparat cu banii din nunta este contrazisa, pe de alta parte, si de lista cu persoanele si sumele de bani date de acestea la nunta, lista necontestata de parat, din care reiese ca suma totala rezultata din nunta a fost de 13.350.000 lei vechi, ori pentru apartament a fost achitata suma de 28.000.000 lei vechi.
Pe de alta parte, declaratia martorului U.V., propus tot de parat, prin care se sustine ca suma de 15.000.000 lei vechi avans a fost platita din banii de la nunta, iar diferenta pana la 25.000.000 lei vechi a fost platita ulterior in rate de catre soti, este contrazisa chiar de cele invederate de parat, in sensul ca paratul a aratat ca intregul pret s-ar fi achitat din banii de nunta, nu o parte, cum sustine martorul. In alta ordine de idei, partile s-au casatorit la data de 28.09.1996, iar apartamentul a fost achizitionat la data de 15.01.1997, la un interval de aproximativ 4 luni de la casatorie, cand partile nu puteau sa economiseasca atat de multi bani pentru a achita apartamentul.
Ca urmare a celor aratate mai sus, se constata ca paratul nu a avut nici o contributie la achizitionarea acestui apartament din Caracal.
Pentru achizitionarea celuilalt apartament, cel din Craiova, asa cum recunoaste chiar paratul la interogatoriu, s-au folosit banii obtinuti din vanzarea apartamentului din Caracal, respectiv 85.000.000 lei vechi plus diferenta de 35.000.000 lei vechi, care a fost suportata jumatate de soti si jumatate de intervenienti. Ca atare, cei doi soti, din banii comuni, au contribuit decat cu suma de 17.500.000 lei vechi si deci fiecare sot cu suma de 8.750.000 lei, care reprezinta un procent de 7,2 % din valoarea apartamentului de la acea data.
Aceasta cota a paratului de participare de 7,2% raportata la valoarea actuala a apartamentului, asa cum a fost stabilita prin expertiza de apel, inseamna suma de 12.638 lei. [7,2 % din 175.528 lei (186.192 lei val. apartament-10.664 lei val imbunatatiri)=12.638 lei]
Tot din recunoasterea paratului la interogatoriu mai reiese, de asemenea, ca mobila de dormitor (in valoare de 1.168 lei), masina de spalat Indesit (in valoare de 1.126 lei) si canapeaua cu 2 fotolii (in valoare de 1.000 lei) au fost achizitionate cu jumatate bani comuni si jumatate banii intervenientilor, ceea ce inseamna ca paratul a avut o contributie de 25% din aceste bunuri, adica a contribuit cu suma de 823,5 lei (25% din 3294=823,5 lei).
Banii proveniti de la intervenienti (parintii reclamantei) sunt considerati dar manual si, asa cum s-a aratat mai sus, profita reclamantei, nedovedindu-se ca acestia ar fi fost dati in folosul ambilor soti.
Celelalte bunuri, conform aceleiasi recunoasteri a paratului la interogatoriu, au fost dobandite cu cota egala de cei doi soti. Adica, coltar bucatarie, in val. de 550 lei, mocheta, in val. de 90 lei, lustra cu 4 brate, in val. de 50 lei, un TV LG, in val. de 900 lei, un TV Wattson, in val. de 620 lei, hota cu 2 motoare, in val. de 225 lei, combina frigorifica Whirlpool, in val. de 1.535 lei, calculator Pentium echipat, in val. de 2.470 lei, imprimanta HP 3820, in val. de 295 lei, biblioteca formata din 3 corpuri si un dulap cu 2 usi, in val. de 1.260 lei si imbunatatirile la apartament, in val. de 10.664 lei, ceea ce inseamna ca paratul a contribuit cu suma de 9.329,5 lei (50% din 18.659 lei=9329,5 lei).
In atare situatie, se constata ca, in raport de valoarea tuturor bunurilor, care este de 197.481 lei, paratul a contribuit doar cu suma de 22.791 lei (12.638 lei+823,5 lei+9.329,5 lei), care reprezinta un procent de 11, 5%.
Instanta nu-i poate retine acestuia insa aceasta cota intrucat la instanta de fond i s-a stabilit o cota de 25 % din apartament, mobila de dormitor, masina de spalat Indesit si canapeua cu 2 fotolii, deci 25% din suma de 178.822 lei, adica suma de 44.705,5 lei si cota de 50 % din celelalte bunuri, in valoare de 18.659 lei, adica suma de 9329,5 lei, ceea ce in raport de valoarea intregii masei partajabile reprezinta o cota procentuala de 27,37 %, deci o cota mai mare decat a contribuit efectiv acesta la realizarea bunurilor.
In atare situatie, avand in vedere principiul neagravarii situatiei in propria cale de atac, precum si faptul ca actiunea reclamantei a fost admisa doar in parte si ca in aceasta situatie aceeasi soarta trebuie sa aiba si cererea de interventie formulata in interesul acesteia, instanta, in baza art. 296 C.p.civ., a admis apelul de fata si a schimbat in parte incheierea de admitere in principiu si sentinta, conform celor aratate mai sus.