DECLINARE COMPETENTA -LIBERARE PROVIZORIE SUB CONTROL

Deliberand  asupra cauzei penale deduse judecatii, avand ca obiect cerere de  liberare provizorie sub control judiciar, constata urmatoarele:
 Prin cererea formulata la data de 23.04.2012  si inregistrata pe rolul   Tribunalului Dolj la data de 23.04.2012, petenta-inculpata C A A  a solicitat, in baza art. 1602 si urm. C. proc. pen., liberarea sa provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventiva  nr.30/23.03.2012 emis in baza incheierii din data de 23.03.2011 a Tribunalului Dolj, in dosarul nr.3632/63/2012.
In  motivarea cererii petenta a arata ca are cunostinta de dispozitiile legii privitoare la cazurile de revocare a liberarii provizorii si ca in cauza nu exista date din care sa rezulte necesitatea de a o impiedica sa savarseasca infractiuni si date ca va incerca sa zadarnicesc aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau experti, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
Mai arata ca imprejurarea ca ar subzista temeiurile masurii arestarii preventive,  nu este suficienta pentru a dovedi lipsa de temei a cererii de liberare provizorie. Din contra, aceasta institutie este aplicabila in cazurile in care temeiurile arestarii subzista, fiindca daca acestea nu ar mai subzista, solutia ar fi revocarea masurii arestarii preventive, nu liberarea provizorie. Institutia liberarii provizorii a fost introdusa de legiuitor tocmai pentru cazurile cand subzista temeiurile arestarii, pentru a permite instantelor de judecata, si in astfel de situatii, sa dispuna punerea in libertate cu stabilirea anumitor conditii, tocmai in scopul respectarii principiului libertatii individuale care trebuie sa fie regula intr-o societate democratica. Aceasta distinctie este realizata si in jurisprudenta instantei supreme. Spre exemplu, in decizia nr. 316 din 19 ianuarie 2007, pronuntata in dosarul nr. 265/2/2007, inalta Curte de Casatie si Justitie a precizat ca:
" Cererea de prelungire a duratei arestarii preventive in cazul admiterii are ca finalitate privarea de libertate, iar cererea de liberare provizorie sub control judiciar are ca finalitate punerea in libertate a inculpatului in cazul admiterii ei.
Liberarea provizorie presupune mentinerea imprejurarilor legale care permit arestarea, dar organul judiciar apreciaza ca prelungirea starii de arest nu mai apare necesara, liberarea devenind posibila sub rezerva respectarii anumitor conditii, intrucat starea de libertate a persoanei este cea fireasca, Codul a invederat regula ca in cadrul procesului penal trebuie sa existe modalitati si forme care sa permita persoanei arestate sa ceara si sa obtina, daca conditiile legale sunt intrunite, punerea in libertate provizorie, fie sub control judiciar, fie pe cautiune (art.5 alin.5 C.p.p.). "
Prin urmare, pentru justa solutionare a acestei cereri instanta nu trebuie sa analizeze daca subzista sau nu temeiurile arestarii, ca si cand ar fi investita cu o cerere de revocare a masurii preventive, ci trebuie ca, in ipoteza in care subzista aceste temeiuri, sa stabileasca daca este totusi necesara punerea in libertate a inculpatei cu luarea tuturor masurilor restrictive necesare, conform legii. Considera ca lasarea sa in stare de libertate nu prezinta un pericol pentru ordinea publica, iar in cauza nu exista date din care sa rezulte necesitatea de a ma impiedica sa savarsesc infractiuni sau date ca voi incerca sa zadarnicesc aflarea adevarului prin influentarea unor parti, martori sau experti, alterarea sau distrugerea mjloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.
Dupa 1 luna de arest preventiv nu se mai poate sustine ca ar exista aceste riscuri. Mentioneaza ca nu a incercat sa se sustraga de la urmarirea penala, mai mult, s-a prezentat de buna voie la parchet si a dat declaratii atat in fata organului de urmarire penala, cat si in fata instantei de judecata.La aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publica a lasarii sale in libertate s-a avut in vedere si fapta de care am fost invinuita. impotriva subsemnatei s-a invocat intr-un mod global, fiind pusa alaturi de inculpatii C A C si D I D, si invinuitii I C, S C si AI R, ca am fi intocmit prin intermediul societatilor comerciale pe care le administram, documente fictive, de care ne-am folosit pentru a introduce in circuitul comercial bunurile despre care aveam cunostinta ca provin din savarsirea de infractiuni.Arata ca nu s-a probat in niciun fel ca ea administreaza vreo societate comerciala sau ca a fost implicata in contabilitatea unei societati comerciale.Subsemnata nu am recunoscut acele facturi de care am fost acuzata de organul de urmarire penala ca le-am falsificat, motiv pentru care am solicitat efectuarea unei expertize grafice. Raportul de expertiza cu nr. 147276 din 06.04.2012 desi a precizat prin concluziile sale ca scrisul in litigiu pe cele sase facturi a fost executat de subsemnata, cu referire la semnaturile in litigiu existente pe aceste facturi a aratat ca nu se poate stabili daca semnaturile au fost executate de subsemnata. Arat ca raportul de expertiza nu a putut stabili daca semnaturile au fost semnate de subsemnata, in conditiile in care pentru un alt inculpat a stabilit ca atat scrisul, cat si semnaturile apartin acelei persoane.In conditiile in care expertul comisar din cadrul Inspectoratului de Politie Dolj a ajuns la concluzia ca semnatura de pe documentele invocate de organul de cercetare ca ar fi false, nu este a subsemnatei, consider ca temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive s-au modificat, nemai existand indicii care sa determine presupunerea rezonabila ca subsemnata as fi comis faptele pentru care sunt cercetata. Arat ca scrierea unei facturi fiscale nu produce acesteia efecte juridice daca nu este semnata si stampilata, or in cauza probele administrate de organul de cercetare nu au indicat ca semnatura ar fi fost efectuata de subsemnata. In conditiile in care semnatura este acel element care acorda unei facturi fiscale consecinte juridice, este usor de inteles ca raportul de expertiza tinde sa dovedeasca lipsa elementelor constitutive ale infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata si pe cale de consecinta lipsa elementelor constitutive ale infractiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, prin lipsa participatiei subsemnatei la existenta grupului organizat.Mentionez ca dreptul subsemnatei la aparare a fost diminuat prin dispunerea unui raport de expertiza fara sa mi se incuviinteze participarea unui expert asistent, desi am solicitat expres acest lucru. Pe langa toate aceste aspecte nu este de neglijat nici faptul ca raportul de expertiza este efectuat de un comisar din cadrul Inspectoratului de Politie Dolj, si astfel nu se poate bucura de un deplin caracter obiectiv, existand o subordonare intre organul care a dispus expertiza si organul care a efectuat-o.Va rog sa tineti cont si de situatia mea personala care atesta ca nu am antecedente penale, sunt casatorita, am studii superioare si post universitare. De asemenea, nu trebuie ignorat nici faptul ca am o stare de sanatate precara, sufar de afectiuni medicale (hipertiroidie), conform actelor depuse la dosarul cauzei.
Analizand  competenta  in materia cererilor de  liberare  provizorie sub control judiciar,  instanta retine  urmatoarele:
Potrivit art. 1606 alin. (4) C. proc. pen., rezolvarea cererii de liberare provizorie in cursul urmaririi penale revine instantei, careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond.
Art. 1606 alin. (4) C. proc. pen. stabileste instanta competenta sa judece cererile de liberare provizorie, formulate in cursul urmaririi penale, din punct de vedere al competentei materiale si teritoriale . In lipsa unor dispozitii procesuale contrarii, se vor aplica normele de drept comun  -  dispozitiile art 25-29 Cpp   privind competenta materiala  a instantelor de judecata, si respectiv, prevederile art 30 si urm  Cpp  privind competenta teritoriala a instantelor de judecata.
Dispozitiile art. 1606 alin. (4) CPP reglementeaza  o competenta  materiala si teritoriala exclusiva , si anume  rezolvarea cererii de liberare provizorie in cursul urmaririi penale revine instantei,  careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond.
Codul de procedura penala nu prevede in materia liberarii provizorii o competenta teritoriala alternativa,  aceleia de a judeca fondul cauzei,  asa cum se prevede de exemplu in materia  luarii masurii arestarii preventive (art 149/1 Cpp) . Normele  care reglementeaza  competenta  sunt de  stricta interpretare si aplicare, astfel ca  nu pot fi extinse prin analogie si la alte institutii  procesuale,  decat  cele la care se refera in mod  strict .
Din interpretarea literala, logica si sistematica a dispozitiilor art. 30 alin.1 lit d si  alin 3 C. proc. pen.,  dar si ale art. 1606 alin. (4) C. proc. pen., rezulta ca, in cauza, competenta de solutionare revine  Tribunalului Olt .
Daca in ceea ce priveste competenta materiala, prin raportare la prevederile art 27 Cpp , tribunalul este instanta competenta,  din punct de vedere al  competentei teritoriale este competent tribunalul care indeplineste cumulativ conditiile prev. de art. 30 alin 1 si 2 Cpp: adica trebuie sa fie instanta in  a carei raza teritoriala s-a  efectuat urmarirea penala, si  concomitent sa fie  una  dintre instantele  prevazute de art 30 alin 1 Cpp
 Tribunalul Dolj nu reprezinta decat instanta competenta material  in a carei raza  teritoriala s-a desfasurat urmarirea penala, conform art. 30 alin 2 Cpp ,  nefiind si una dintre instantele competente alternativ , potrivit art.30 al.1 CPP, conform  pentru a putea fi considerate drept instanta  competenta a solutiona cauza pe fond, fiind  instanta care intruneste ambele criterii -  se incadreaza in competenta teritoriala a  DIICOT Craiova , si in raza sa teritoriala se afla sediul partii varamte- SC.Pirelli Tyres Romania Slatina.
 Nici Tribunalul Constanta nu este  competent teritorial, conform art 30 alin 2 Cpp , intrucat  aria de competenta teritoriala a DIICOT Craiova nu se  regaseste si in judetul Constanta, prin urmare Tribunalul Constanta nu este instanta in a carei raza teritoriala s-a efectuat urmarirea penala. Nefiind indeplinit acest criteriu de determinare a competentei,   prev de art 30 alin 2 Cpp , Tribunalul Constanta nu este instanta competenta a judeca  fondul cauzei,  chiar daca se regaseste printre instantele reglementate de art 30 alin 1 Cpp, intrucat cele doua  conditii de determinare a competentei  trebuie indeplinite cumulativ si nu alternativ.
Pe de alta parte, cererile de liberare provizorii nu pot fi asimilate  cererilor de inlocuire a masurii arestarii preventive, cu alte masuri preventive, ci dimpotriva sunt  reglementate ca institutii  autonome, cu individualitate proprie,  al caror sediu de reglementare  se afla in  Sectiunea a-V-a, Titlul IV Cpp , distinct de masurile privative de libertate.  
 Pentru argumentele expuse ,  competenta de solutionare a cererii de liberare provizorie formulata de petenta, atat din punct de vedere material si dupa calitatea persoanei, cat si in raport cu criteriile prevazute prin dispozitiile art. 30 alin. (1) C. proc. pen., din perspectiva competentei teritoriale, apartine Tribunalului Olt.
 In consecinta, in temeiul dispoz.art.39 C.p.p., instanta va admite exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Dolj, iar in temeiul  art.42 C.p.p.rap.la art.160  ind.6 alin.4 C.p.p., va declina competenta de solutionare   a cererii de liberare provizorie formulata de petenta-inculpata C.A.A, in favoarea Tribunalului Olt .

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

In temeiul art.39 C.p.p:
Admite exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Dolj.
In temeiul  art.42 C.p.p., rap.la art.1606 alin.4 C.p.p.:
Declina competenta de solutionarea cererii de liberare provizorie formulata de petenta-inculpata C.A.A, fiica lui V si I, nascuta la data de 26.01.1981, in Galati, judetul Galati, cu domiciliul in C, str.V, nr.8, bl., jud.Constanta, CNP, in prezent aflata  in Arestul IPJ Dolj, in favoarea Tribunalului Olt .
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica de la 24 aprilie 2012, ora 11,00.