PRETENTII - PLATA ORELOR SUPLIMENTARE LIPSA DOVEZII CALITATII DE REPREZENTANT LIPSA CALITATII PROCESUALE PASIVE

     
     
     
     181.PRETENTII - PLATA ORELOR SUPLIMENTARE
     LIPSA DOVEZII CALITATII DE REPREZENTANT
     LIPSA CALITATII PROCESUALE PASIVE
     
     
     
     
     
     
      Prin actiunea inregistrata per rolul Tribunalului Dolj, reclamantii au solicitat instantei sa oblige paratele, in solidar la plata sumei cuvenite si neachitate ce reprezinta valoarea financiara neimpozabila a orelor lucrate de repaus saptamanal si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, ca urmare a nealocarii acesteia pentru ultimii 3 ani de la data introducerii actiunii si pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii, actualizata cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data efectuarii platii, precum si plata lunara a acestora incepand cu 30 iunie 2008 si pana la data de 30 iunie 2011, precum si la plata cheltuielilor de judecata.
      Se arata ca membrii de sindicat in numele carora Sindicatul a formulat actiunea sunt angajati avand calitatea de functionari publici cu statut special.
      Reclamantii invedereaza ca potrivit prevederilor art. 132 alin. 1 din Codul Muncii actualizat "repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica", art. 134 din acelasi act normativ stabileste zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza ca fiind " 1 si 2 ianuarie, prima si a doua zi de Paste, 1 mai, 1 decembrie, prima si a doua zi de Craciun, 2 zile pentru fiecare din cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora."
      Datorita specificului activitatii, reclamantii si-au desfasurat si isi desfasoara activitatea inclusiv in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale. Pentru aceasta situatie, art. 137 din Codul Muncii, actualizat, prevede: "Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute de art. 135, precum si la locurile de munca, prevazute la art. 136 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.
      In ceea ce priveste normele speciale specifice activitatii de politist, dupa ce Legea nr. 360/2002, privind Statutul Politistului, actualizata stabileste la art. 39 alin. 1 ca: " Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi, 5 zile de saptamana, stabilita astfel incat sa se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de lege",
      Ordonanta nr. 38 din 30/01/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor prevede in art. 16 alin. 1. ca "Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de politistii incadrati in functii de inalti functionari publici, functionari publici de conducere si functionari publici de executie se vor plati cu un spor din salariu de baza, dupa cum urmeaza: 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale de lucru; 100% din salariul de baza pentru orele urmatoare. Cu un spor de 100% se platesc si orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza".
      Desi a fost abrogata O.G. 38/30.01.2003, in noua Lege 330/2009 privind salarizarea unica se prevede expres acelasi lucru, conform: art. 19 (1) Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul incadrat in functii de executie sau de conducere se compenseaza cu timp liber corespunzator.
(2) In cazul in care munca prestata peste durata normala a timpului de lucru nu
a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, conform alin. (1), aceasta
se plateste in luna urmatoare, cu un spor de 75% aplicat la salariul de baza.
(3) Munca prestata peste durata normala a timpului de lucru si sporul prevazute la alin. (2) se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 de ore anual in cazul prestarii de ore suplimentare peste un numar de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor, potrivit legii.
(4) La locurile de munca la care durata normala a timpului de lucru a fost redusa, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depasirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzator. (5) Prevederile alin. (1) nu se aplica persoanelor salarizate prin plata cu ora sau prin cumulul de functii in aceeasi unitate, la functia cumulata.
Art. 20 prevede:
          Munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale slin celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza al functiei indeplinite. Munca astfel prestata si platita nu se compenseaza si cu un timp liber corespunzator.
       La termenul de judecata din data de 24.11.2011, instanta a pus in vedere Sindicatului sa depuna la dosar dovada imputernicirii, cu aratarea limitelor mandatului acordat (cu precizarea faptului ca a fost imputernicit de catre fiecare reclamant sa formuleze prezenta actiune, cu indicarea in concret in cuprinsul mandatului a obiectului actiunii, respectiv obligarea paratilor la contravaloarea orelor lucrate, in repaus saptamanal si in zilele nelucratoare), sub sanctiunea anularii actiunii.
      La termenul de judecata acordat in acest sens reclamantii nu s-au prezentat la interogatoriu, iar Sindicatul a depus la dosar dovada mandatului acordat in vederea sesizarii instantei, cu aratarea limitelor mandatului, prin indicarea in concret a obiectului prezentei actiuni, imputernicirea fiind semnata doar de reclamanti, cu exceptia reclamantului M C- P.
      Avand in vedere imprejurarile noi invederate de reprezentantul paratului, in sensul lipsei mandatului acordat de catre reclamantul M C- P sindicatului pentru promovarea acestei actiuni, neprezentarea reclamantului la interogatoriul propus de parat in acest sens (interogatoriu depus la dosar), si lipsa inscrisurilor doveditoare ale mandatului si limitelor acestuia, obligatie impusa de instanta in sarcina Sindicatului, s-a supus dezbaterii partilor exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant al Sindicatului pentru reclamantul M C- P, pentru promovarea actiunii.
      Examinand cu prioritate exceptia invocata, ce face de prisos analizarea in fond a pricinii, potrivit disp. art. 137 C.p.c., instanta  o considera intemeiata pentru urmatoarele motive.
      Din argumentele aduse de parat, se constata ca se ivoca in cauza exceptia lipsei dovezii calitatii sindicatului de reprezentant al reclamantilor, atata timp cat paratii solicita sa fie depusa imputernicirea acordata de reclamanti pentru sesizarea instantei cu prezenta actiune, si fata de sustinerea ca reclamantii nu au avut cunostinta despre sesizarea instantei pentru plata orelor lucrate in zilele libere.
      Dispozitiile Codului de procedura civila reglementeaza norme cu caracter general privind dreptul de reprezentare in fata instantei.
      Astfel, art. 68 prevede ca "procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata; in cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor". Potrivit art. 83 "cand cererea este facuta prin mandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata. Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa. Reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al calitatii sale".
      Dispozitii cu caracter special privind dreptul sindicatului de reprezentare a membrilor sai, precum si limitele mandatului sunt reglementate de Legea 62/2011 privind dialogul social, in vigoare la data sesizarii instantei (in vigoare din data de 13.05.2011).
      Potrivit disp. art. 28 din lege "(1) Organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti, organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.
    (2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1), organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, in baza unei imputerniciri scrise din partea acestora. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in cauza se opune sau renunta la judecata in mod expres".
Se constata ca, in cauza, cererea de chemare in judecata a fost formulata de catre Sindicatul Politistilor D....... invocand calitatea  de reprezentant al reclamantilor enumerati in cuprinsul cererii, fara ca sinducatul sa ataseze cererii dovada calitatii de reprezentant.
Imputernicirea depusa la dosar face dovada calitatii sindicatului de reprezentant al reclamantilor cu exceptia reclamantului M C- P, ce nu a semnat aceasta imputernicire.
      Actiunea acestuia a fost semnata de aparatorul ales al sindicatului, imputernicirea fiind data de sindicat, fara a se face dovada ca a actionat in numele reclamantului M C- P, in baza unei imputerniciri valabile.
      Prin urmare, nu s-a facut dovada formularii actiunii de catre acest reclamant ori de sindicat in calitate de reprezentant al reclamantului, nefiind depusa imputernicirea scrisa din partea acestuia data sindicatului de a promova prezenta actiune in instanta.
      In virtutea rolului activ si avand in vedere si disp. art. 161 C.p.c. ("cand instanta constata lipsa capacitatii de exercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsuri") instanta a acordat un nou termen pentru acoperirea acestui motiv de nulitate, termen pana la care sindicatul nu a depus inscrisuri in acest sens.
      Potrivit art. 161 C.p,c, "daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea".
      Prin urmare, avand in vedere ca sindicatul nu a facut dovada imputernicirii date de reclamantul M C- P, sindicatului pentru a sesiza instanta cu actiunea formulata in conformitate cu disp. art. 28 din Legea 62/2011, art. 68 si 83 C.p.c. sunt incidente in cauza disp. art. 161 C.p.c., exceptia invocata fiind intemeiata.
      Imputernicirea depusa de Sindicat la fila 36 din dosar, nu face dovada acordarii mandatului sindicatului in vederea promovarii prezentei cauze, nefiind aratate limitele mandatului, respectiv obiectul sesizarii instantei. Acest aspect este coroborat si cu lipsa reclamantilor la interogatoriul incuviintat in acest sens.
      Pentru considerentele expuse si avand in vedere dispozitiile legale invocate instanta va anula actiunea formulata de sindicat pentru reclamantul M C- P, pentru lipsa dovezii calitatii sindicatului de reprezentant al reclamantului, si va respinge aceasta exceptie in ceea ce priveste pe ceilalti reclamanti.
      In privinta exceptiei lipsei caltatii procesuale pasive a MAI invocata prin intampinare, instanta o considera intemeiata, avand in vedere ca obiectul prezentului litigiu il constituie despagubiri reprezentand drepturi banesti la care reclamantii sustin ca sunt indreptatiti. In litigiile in contencios administrativ cu acest obiect, asa cum s-a subliniat in doctrina si practica judiciara, este imperios necesar sa figureze unitatea cu personalitate juridica in raport cu care reclamantul poate dobandi repararea prejudiciului invocat prin actiune.
      Aceasta premisa nu confera insa legitimare procesuala unor institutii cu care reclamantul nu are un raport juridic de drept substantial ci numai persoanei juridice ce are un astfel de raport juridic cu reclamantul.
      Prin urmare, dat fiind faptul ca despagubirile solicitate de reclamanti sunt derivate din raportul de serviciu in care acestia sunt parte, calitatea procesuala pasiva apartine unitatii cu personalitate juridica ce este de asemenea parte a raportului de serviciu, respectiv IPJ D....
     Stabilirea si plata drepturilor banesti de care beneficiaza fiecare politist in parte, din cadrul inspectoratelor judetene de politie sunt in competenta exclusiva a sefului inspectoratului, care este ordonator tertiar de credite.
      In acest context se impune a se retine ca intemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MAI, deoarece intre acesta si reclamanti nu exista un raport de drept substantial, respectiv un raport de serviciu, si in consecinta va respinge actiunea formulata in contradictoriu acesta.
      Pe fondul cauzei, se constata ca reclamantii au solicitat obligarea paratilor la plata orelor efectuate in zilele de repaus saptamanal si in zilele in care, potrivit dispozitiilor legale nu  se lucreaza, pe perioada 30.06.2008 - 30.06.2011.
      Reclamantii sunt functionari publici cu statut special, fiind aplicabile in cauza dispozitiile Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, ale OG 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor si ale Ordinului 577/2008 privind programul de lucru al politistilor, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamanal.
      Potrivit disp. art. 39 din Legea 360/2002 "Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana, stabilita astfel incat sa se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de lege. (2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamanal se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, dupa consultarea Corpului National al Politistilor. 3) Daca interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihna saptamanale ce se cuvin politistului poate fi amanata, in mod exceptional, cel mult de doua ori intr-o luna".
      Art. 44 din lege stabileste programul de lucru al functionarilor - "(1) Serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu. (2) Politistul este obligat sa se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii temeinic justificate, pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii".
      Potrivit dispozitiilor  art. 16 din OG 38/2003 "...Cu un spor de 100% se platesc si orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza.(2) Munca prestata potrivit alin. (1) poate fi compensata cu timp liber corespunzator, la cererea politistului, in conditiile in care orele nu au fost platite. (3) Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute la alin. (1) se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa in scris de seful ierarhic, fara a se depasi 120 de ore anual, iar in cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare si peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite si cu incadrarea in fondurile bugetare aprobate".
      In aplicarea disp. art. 39 si 44 din Legea nr. 360/2002, ale art. 16 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 a fost emis Ordinul 577/2008 privind programul de lucru al politistilor, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamanal.
      Potrivit disp. art. 2  "Durata programului de lucru al politistului este, de regula, 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana, cu un repaus saptamanal de 2 zile, de regula sambata si duminica. (2) Acordarea zilelor de odihna saptamanala ce se cuvin politistului, in zile consecutive, poate fi amanata, in mod exceptional, numai daca interesele serviciului o impun, cel mult de doua ori intr-o luna, fara a depasi 30 de zile de la data la care persoana a fost la program. (3) Durata maxima legala a programului de lucru nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata programului de lucru poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pentru o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana".
      Prin urmare, serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu, potrivit disp. art. 44 din Legea 360/2002, astfel ca organizarea activitatii se face, de catre sefii unitatilor pentru a asigura "incarcarea echilibrata cu sarcini a politistilor, potrivit fiecarei categorii profesionale, utilizarea completa de catre acestia a timpului de munca si indeplinirea indatoririlor curente in timpul programului normal de lucru", asa cum prevede art. 8 din Ordinul 577/2008.
      Datorita caracterului permanent al serviciului politienesc programul reclamantilor este organizat in ture, asa cum reiese din pontajele depuse la dosar, cu respectarea dispozitiilor legale amintite, in sensul ca au fost asigurate reclamantilor zilele de repaus saptamanal, respectiv doua zile consecutive, nu neaparat sambata si duminica.
      Un astfel de program nu contravine dispozitiilor legale, avand in vedere ca art. 2 din Ordinul 577/2008 stabileste regula in ceea ce priveste durata programului de lucru al politistului si a repausului saptamanal, regula ce nu se aplica in cazul reclamantilor, al caror serviciu are caracter permanent si obligatoriu.
      Pe de alta parte, art. 2 al 2 din Ordin da posibilitatea amanarii acordarii zilelor de odihna saptamanala ce se cuvin reclamantilor, in zile consecutive, numai daca interesele serviciului o impun, cel mult de doua ori intr-o luna, fara a depasi 30 de zile de la data la care persoana a fost la program.
      Din observarea pontajelor depuse la dosar se constat ca au fost respectate dispozitiile legale amintite, in ceea ce priveste programul efectuat de reclamanti in anii 2008 si 2009.
      In cursul anului 2010 nu se acorda sporul pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, asa cum prevede art. 30 al. 7 din Legea 330/2009, lege prin care a fost abrogata OG 38/2003. In acest sens, potrivit art. 20 "munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza al functiei indeplinite. Munca astfel prestata si platita nu se compenseaza si cu timp liber corespunzator", iar art. 30 al. 7 prevede ca "art. 19 alin. (2), art. 20 si 24 nu se aplica in anul 2010".
      In cursul anului 2011 sunt aplicabile disp. art. 9 din Legea 285/2010 (ce abroga Legea 330/2009), potrivit carora "In anul 2011, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator".
      Pe de alta parte, se apreciaza ca reclamantii nu au indicat in concret obiectul actiunii, una din conditiile esentiale ale obiectului actiunii fiind ca acesta sa fie determinat.
      Ori, prin cererea de chemare in judecata reclamantii au solicitat generic orele efectuate in zilele de repaus saptamanal, in decurs de trei ani, fara a indica in concret, nici ulterior depunerii pontajelor la dosar, in ce luni au efectuat astfel de ore, cu incalcarea dispozitiilor legale invocate, si fara a solicita administrarea de probatorii in vederea determinarii situatiilor in care au fost efectuate astfel de ore si nu au fost ulterior compensate cu timp liber.
      Potrivit dispozitiilor art. 1169 C.civ. reclamantului ii revine sarcina probei, iar potrivit art. 129 C.pr.civ. "Partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile".
      Reclamantii, asistati de aparator, nu au indicat prin cererea de chemare in judecata, motivarea in fapt in concret a actiunii, si nici mijloacele de proba cu care inteleg sa isi dovedeasca pretentiile.
      In virtutea rolului activ instanta a emis adresa catre parata, la termenul de judecata din 20.10.2011, pentru depunerea la dosar a pontajelor reclamantilor pentru perioada 30.06.2008-30.06.2011, a evidentei orelor suplimentare si eventualele compensari cu timp liber sau echivalent banesc, fiind depuse de catre institutia parata inscrisurile aflate in evidenta ei.
      De asemenea, paratul a solicitat si administrarea probei cu interogatoriul reclamantilor, depus la dosar, proba incuviintata de instanta, reclamantii fiind citati cu mentiunea prezentarii la interogatoriu, fara insa a se prezenta.
      Reclamantii, desi asistati si reprezentati de avocat, nu au formulat alte cereri de probatorii.
      Prin probele administrate in cauza, reclamantii nu au facut dovada ca in perioada 30.06.2008-30.06.2011 au efectuat ore in zilele de repaus saptamanal sau in zilele de sarbatoare legala, cu incalcarea dispozitiilor legale mentionate, dispozitii ce au fost invocate si prin cererea de chemare in judecata, si nu au solicitat nici administrarea de probatorii in acest sens, desi au beneficiat de asistenta de specialitate.
      Cele retinut se coroboreaza cu lipsa la interogatoriu a reclamantilor , apreciata de instanta drept o recunoastere, de catre reclamanti, a apararilor institutiei parate, avand in vedere dispozitiile art. 225 C.pr.civ. potrivit carora "daca partea, fara motive temeinice, refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un incaput de dovada in folosul partii potrivnice"