TRAFIC DE PERSOANE ART. 12 ALIN. 1 SI 2 DIN LEGEA NR. 678/2001

Asupra cauzei penale de fata, Tribunalul constata urmatoarele:
La data de 28.06.2012, s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. 11476/63/2012, rechizitoriul cu nr. 295D/P/2011 al Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie  DIICOT -Serviciul Teritorial Craiova, privind pe inculpatii T.M.I. si G.A.V., trimisi in judecata sub aspectul  savarsirii infractiunilor  de trafic de persoane in forma agravata,  prev. de art. art. 12 alin.1 si 2 lit.a din Legea 678/2001.
Din rechizitoriul cauzei, instanta a retinut urmatoarele:
Prin plangerea formulata la 24.10.2011, partea vatamata B.A., a solicitat tragerea la raspundere penala a numitilor "M.", "A." si "D." (identificati ca fiind inculpatii T.M.I, G.A.V., respectiv G. D. M., aratand ca in vara anului 2011, prin promisiunea mincinoasa a gasirii unui loc de munca, au recrutat-o, iar ulterior transportat-o in Spania, unde prin amenintari, au determinat-o sa mearga la un club, unde sa se prostitueze in folosul lor.
Astfel, in sarcina inculpatilor T.M.I si G.A.V. s-a retinut savarsirea infractiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001, in urmatoarele modalitati faptice: recrutarea partii vatamate B. A. prin promisiunea mincinoasa a gasirii unui loc de munca legal si ascunderea faptului ca aceasta urma sa se prostitueze; transportarea si cazarea acesteia in Spania, scopul fiind acela de a obtine beneficii importante din practicarea prostitutiei; exercitarea a o serie de  presiuni,  respectiv amenintari  directe si (inventarea unei datorii foarte mari (4.000 euro) pentru ca partea vatamata sa practice in continuare prostitutia.
Chiar daca scopul nu a fost atins, cei doi inculpati nereusind ca obtina  beneficiile sperate, datorita rezistentei opuse de partea vatamata B.A. si a faptului ca in scurt timp au intervenit la cererea acesteia, autoritatile spaniole, acest lucru nu afecteaza existenta infractiunii, fiind irelevanta atingerea sau a scopului propus (exploatarea partii vatamate).
Dosarul a fost inregistrat sub numarul 295D/P/2011, prin ordonanta din 06.12.2011 lucratorii B.C.C.O. Craiova fiind delegati sa efectueze o serie de activitati in vederea descoperirii intregii activitati infractionale, identificarii autorilor si tragerii la raspundere penala a persoanelor vinovate.        In cursul cercetarii judecatoresti, la termenul din data de 31.10.2012, au fost audiati inculpatii T.M.I si G.A.V., conform prevederilor art. 69 Cpp, rap. la art.323 CPP,  care  nu au recunoscut savarsirea infractiunilor  pentru care sunt cercetati in prezenta cauza.
In temeiul art 75-77 Cpp, rap. la art. 326 CPP,  a fost audiata partea vatamata F. (B.) A.,  care si-a mentinut declaratiile date in faza de urmarire penala si a aratat ca nu se constituie parte civila in procesul penal.
  De asemenea, conform art 78-86 Cpp, rap. la art.327 CPP,  au fost audiati martorii B. I., G. D. M., R. M., A.. G., B. R., C. A. N. si D. M. I., insa in privinta  martorei P. M., pentru care a rezultat imposibilitatea prezentarii in instanta, partile au renuntat , in temeiul art. 329 CPP, la audierea acesteia.
Analizand in mod coroborat ansamblul probelor administrate in cursul procesului penal, instanta  retine urmatoarele:
In vara anului 2011, prin intermediul unei foste colege de scoala, P. M., partea vatamata B.A. a cunoscut doi tineri din Filiasi, inculpatii T.M.I si G.D. M., cu care s-a intalnit in mai multe randuri.
In cadrul discutiilor avute cu inculpatii T.M.I si G.D.M, primul i-a propus partii vatamate B.A. sa mearga cu ei in Spania, unde putea sa-si gaseasca un loc de munca bine platit, fara a preciza natura acestuia, spunandu-i ca ei fusesera plecati in mai multe randuri in Spania si Italia.
Intr-una din seri, intorcandu-se de la restaurant impreuna cu inculpatii T.M.I si G.D.M, dar si martora P. M., partea vatamata B.A. a fost invitata la locuinta celor doi, unde a cunoscut-o si pe inculpata G.A.V., aceasta fiind sora celui dintai si sotia celui de-al doilea si stand mai mult acasa, intrucat era insarcinata.
In cadrul discutiilor avute si inculpata G.A.V. i-a propus sa mearga cu ei in Spania, unde puteau sa-i gaseasca un loc de munca legal.
Desi martora P. M declara ca acestia ar fi vorbit totusi de  faptul ca ar putea sa lucreze la un club, inculpatii T.M.I. si G.A.V. au insistat asupra faptului ca va fi un loc de munca legal, fara a preciza exact natura activitatii prestate.
Indoielile partii vatamate B.A. referitoare la faptul ca ar putea ajunge "la strada", adica sa se prostitueze au fost inlaturate de inculpata G.A.V., care a sustinut ca avusese o sora mai mica ce murise in conditii similare, astfel ca nu avea nicio intentie sa-i faca acelasi lucru, jurandu-se chiar pe copilul ei nenascut.
Mai mult, inculpatii T.M.I si G.A.V. s-au oferit sa o ajute si platindu-i contravaloarea deplasarii in Spania, banii urmand sa-i restituie din ceea ce ar fi castigat legal in aceasta tara.
Pe fondul situatiei familiale delicate, partea vatamata B.A. fiind in relatii tensionate cu parintii legat de faptul ca picase bacalaureatul, aceasta accepta propunerea, hotarand sa plece de acasa.
Plecarea ei este favorizata de inculpata G.A.V. si martora P. M., care au asteptat-o in apropierea locuintei cu un autoturism in ziua dinaintea plecarii, preluand-o si transportand-o la locuinta celei dintai, din orasul Filiasi.
De procurarea biletelor de avion prin intermediul Agentiei "Click Tour", administrata de martora C. A.N., s-a ocupat inculpata G.A.V., care a achitat contravaloarea lor pentru ea, pentru partea vatamata B.A. si pentru martora P.M., care le intarzia plecarea prin faptul ca nu-i fusese eliberata cartea de identitate.
Pretul platit a fost de aproximativ 300 euro pentru fiecare bilet, pe ruta Bucuresti - Baneasa - Barcelona Spania.
Intre timp, inculpatii T.M.I si G.D.M au parasit Romania cu un autoturism impreuna cu numitul R.M.n si prietena acestuia, B. R, destinatia fiind orasul Bilbao, Spania, unde cel dintai inchinase anterior, impreuna cu prietena sa, A. C. I., un apartament de trei camere, pentru care platea o chirie lunara de 1000 euro.
La scurt timp, sunt urmati si de inculpata G.A.V., impreuna cu partea vatamata B.A., pe care o ajutase sa fuga de acasa fara stirea parintilor, martora P. M. a trebuind sa-si amane plecarea intrucat tot nu reusise obtinerea cartii de identitate pana in ziua plecarii avionului.
Deplasarea s-a facut cu trenul pe ruta Filiasi - Bucuresti Nord si un microbuz pana in Aeroportul Bucuresti Baneasa si cu o cursa Blue Air pe ruta Bucuresti - Barcelona, in ziua de 10.08.2011.
La Aeroportul din Barcelona inculpata G.A.V. si partea vatamata B.A. au fost asteptate de inculpatul G.D.M si martorul R. M., impreuna cu care s-au deplasat cu autoturismul inculpatului T.M.I, pana in orasul Bilbao, unde aveau inchiriat acel apartament.
In momentul ajungerii in Spania, partea vatamata B.A. si-a anuntat familia cu privire la locul unde se afla si a faptului ca nu trebuie sa fie ingrijorati, pastrand in permanenta telefonul personal asupra sa.
Acelasi lucru l-a facut si ulterior, in zilele urmatoare, pentru linistirea familiei, cu atat mai mult, cu cat acestia i-au spus ca sesizasera politia romana.
Totusi, convorbirile nu erau in totalitate libere, atata timp cat si din declaratiile inculpatilor rezulta ca au fost efectuate in prezenta lor.
Dupa prima seara petrecuta in Spania, dimineata partea vatamata B.A. a constatat ca in apartament mai aparusera doua tinere, martorele B. R., prietena lui R. M. si A. C. I, prietena inculpatului T.M.I, cele doua intorcandu-se tarziu de la lucru, respectiv cluburile de noapte unde isi desfasurau activitatea.
Inca din prima zi, partii vatamate B.A. i s-a pus in vedere faptul ca trebuie sa-si vopseasca parul, si sa-si innoiasca garderoba, pentru a putea merge la club cu celelalte doua tinere.
Acest lucru s-a realizat imediat, partea vatamata B.A. mergand in aceeasi dupa-amiaza la cumparaturi impreuna cu inculpatii T.M.I, G.A.V. si G.D.M si fiind vopsita seara de catre martorul R. M..
Avand in vedere situatia in care se afla, respectiv relatiile tensionate cu familia, urmate de plecarea ei neanuntata de acasa, varsta frageda (partea vatamata abia implinind 18 ani), plasarea intr-o tara straina, unde nu cunostea limba, avand teama de contactul cu autoritatile, in mijlocul unei familii compacte in care femeile castigau bani in cluburile de noapte, barbatii neavand nicio activitate, partea vatamata B.A., accepta sa mearga la club, unde trebuia sa danseze, sa intretina clientii sau, chiar la cererea acestora, sa intretina relatii sexuale contra cost.
Instructajul in acest fel i-a fost facut de catre inculpata G.A.V., care i-a spus ca este singura modalitate de a castiga bani in Spania.
Dupa prima seara, in care avusese un client de la care primise 35 de euro, vazand despre ce este vorba, partea vatamata B.A. refuza sa continue activitatea, solicitand inculpatilor G.A.V. si T.M.I sa o trimita inapoi in tara.
Pentru a fi mai convingatoare, chiar intenteaza un conflict intre parintii sai si o presupusa internare a mamei sale, crezand ca in acest fel ii va sensibiliza pe cei doi sa o lase sa plece.
Considerand ca facusera o serie de cheltuieli cu ea, producandu-le astfel un prejudiciu prin faptul ca refuza sa munceasca in club, inculpati T.M.I. si G.A.V. exercita o serie de presiuni asupra ei, cum ar fi amenintarile cu violenta sau solicitarea a 4000 euro, reprezentand pretinsele cheltuieli cu deplasarea in Spania.
Se observa astfel disproportia vadita intre cheltuielile suportate pentru deplasarea partii vatamate in Spania si pretentiile pe care le aveau de la aceasta pentru a o lasa sa plece.
In acest sens, partii vatamate B.A. i s-a cerut sa isi anunte familia, care urma sa plateasca banii pentru ca aceasta sa se poata intoarce in tara.
Presiunile au continuat in zilele urmatoare, partea vatamata B.A. trebuind sa mearga in fiecare seara sa lucreze la club.
Avand asupra sa telefonul mobil si dandu-si seama ca nu exista o alta cale de scapare, desi initial le spusese ca este bine, partea vatamata B.A. si-a anuntat tatal, martorul B.I. spunandu-i ca este sechestrata in Spania, obligata sa se prostitueze si i se solicita plata sumei de 4000 euro pentru a fi lasata sa se intoarca in tara.
Acesta accepta formal cerand insa garantii pentru a se asigura ca dupa data banilor fiica sa chiar va fi lasata sa plece.
In tot acest timp, partea vatamata B.A. a fost dusa in continuare la club de catre inculpati pentru a castiga bani, lucru ce nu s-a mai realizat, aceasta refuzand sa intretina relatii sexuale cu alti clienti.
Afland despre ce este vorba, in zilele urmatoare, cu ajutorul martorilor D.M.I .si A. G., unchiul, respectiv verisoara partii vatamate B.A. este conceputa o sesizare ce a fost inaintata prin fax Politiei din Bilbao - Spania.
In aceeasi seara, s-a realizat o razie in cursul careia partea vatamata B.A. a fost gasita chiar in clubul pe care il indicase, impreuna cu martora B. R..
Avand sesizarea primita din Romania, dar si la cererea partii vatamate B.A. , care plangand a solicitat sa o ia de acolo intrucat era obligata sa se prostitueze, politistii o cazeaza pe aceasta in siguranta in prima noapte la un hotel, iar in cea de-a doua la locuinta unei colege de-a lor.
Imediat dupa efectuarea raziei, in dupa-amiaza aceleiasi zile , la indicatiile partii vatamate B.A., politistii spanioli fac o vizita la apartamentul inchiriat de inculpati, constatand atat disparitia acestora, cat si a autoturismului din parcare.
De fapt, in dimineata urmatoare fiind informati de catre martora B. R. ca partea vatamata B.A. fusese luata de catre politia spaniola, iar aceasta refuza sa raspunda apelurilor telefonice repetate pe care le-au efectuat, inculpatii hotarasc imediat plecarea din Spania, lucru ce se si realizeaza precipitat in aceeasi dupa-amiaza, destinatia finala fiind orasul italian Roma.
Partea vatamata B.A. s-a intors in tara in ziua urmatoare cheltuielile de deplasare fiind suportate de catre membrii familiei si fiind asteptata la aeroport de martora A. G..
In perioada urmatoare, temandu-se de faptul ca ar putea fi cautata de inculpati, partea vatamata B.A. a locuit un timp la o matusa a sa dintr-o alta localitate, dupa care vazand ca acestia nu mai dau nici un semn, a hotarat sa se intoarca acasa.
Cu ocazia verificarilor efectuate, autoritatile spaniole au transmis faptul ca potrivit raportului politiei nr. 84.435 victima A. B. a depus plangere sustinand faptul ca a fost fortata la practicarea prostitutiei in cluburile de noapte "Limpio" si Fiore di Note" din Bilbao, ancheta fiind in desfasurare la Judecatoria de instructie nr. 5, sub nr. 2108/11.
Mai mult, in ceea ce priveste pe M. I T., G.D.M, G.A.V si M.R., grupul pentru straini nr. 2 din cadrul Politiei Nationale din Bilbao a emis mandatul de arestare cu  nr. 149236/11.
In aceeasi cauza, atasatul de afaceri interne din Spania a efectuat o cerere de asistenta juridica sub aspectul comiterii infractiunii de trafic de persoane in vederea exploatarii sexuale, victima fiind B. A.
Inculpatii G.A.V., T.M.I.si G.D.M au recunoscut partial comiterea faptei, in sensul ca au suportat cheltuielile de deplasare in Spania ale partii vatamate B.A., facilitandu-i acesteia angajarea la un club de noapte, unde trebuia sa danseze, sa faca consumatie sau sa intretina relatii sexuale contra cost cu clientii, sustinand insa ca acest lucru s-a facut la solicitarea expres a partii vatamate, care era in cunostinta de cauza.
Aceasta aparare nu este sustinuta de celelalte probe administrate in dosar.
Astfel, declaratia partii vatamate B.A. conform careia inculpatii T.M.I si G.A.V au avut initiativa in efectuarea «plasarii in Spania, aratandu-i ca i-ar putea gasi un loc de munca legal, este sustinuta si de declaratia martorei P. M.
In plus, martora P. M. arata ca in momentul in care partea vatamata B.A. a spus ca nu vrea sa ajunga "la strada", inculpata G.A.V. a insistat ca nu i-ar face asta, intrucat avusese o sora care murise in conditii identice.
S-a retinut astfel ca inculpatii T.M.I. si G.A.V. au avut initiativa in recrutarea partii vatamate B.A. cu scopul de a o determina pe aceasta sa mearga cu ei in Spania, unde urma sa se prostitueze, fiind insa indusa in eroare cu privire la locul de munca si activitatea pe care urma sa o presteze.
Imediat dupa ajungerea in Spania, inculpatii au facut pasul urmator tipic activitatii de exploatare sexuala, respectiv au dus-o pe partea vatamata si i-au cumparat haine necesare desfasurarii activitatii, precum si schimbarea infatisarii,respectiv vopsirea parului.
Constatand faptul ca aceasta refuza activitatea ce i se propusese, respectiv practicarea prostitutiei, activitate din care se castigau mult mai multi  bani decat din alte activitati, se trece la faza urmatoare, inculpatii T.M.I. si G.A.V. exercitand asupra acesteia o serie de presiuni constand in amenintari directe, precum si perceperea unei datorii inventate, mult disproportionata fata de cheltuielile efectiv facute.
De altfel, aceasta datorie nici nu putea fi legal un pretext pentru o determina sa-si continue activitatea in Spania, pana la achitarea totala.
Episodul este confirmat atat de martorii R. M. si B. R., care au fost de fata la cearta dintre inculpatii T.M.I. si G.A.V. pe de o parte si partea vatamata B.A. de cealalta parte, faptul ca aceasta se afla intr-o stare proasta, plangand constant, iar inculpatii aveau o atitudine agresiva, vorbind intre ei pe tiganeste si aducandu-i o serie de reprosuri partii vatamate. Desi cei doi martori spun ca nu au auzit concret suma ceruta, acestia confirma faptul ca inculpatii T.M.I. si G.A.V. ii solicitau partii vatamate intr-un mod agresiv plata datoriei.
Martorul B. I. confirma faptul ca suma ceruta de inculpati prin intermediul fiicei sale era 4.000 euro si ca aceasta i s-a plans ca este sechestrata si obligata sa se prostitueze, lucru confirmat si de martora A. G..
In plus, se constata ca partea vatamata a solicitat ajutorul familiei si autoritatilor in scurt timp dupa ce a ajuns in Spania (cateva zile) acest lucru indicand in mod indiscutabil ca nu era de acord cu activitatea de acolo.
Aceeasi atitudine a avut-o si in momentul realizarii raziei de catre autoritatile spaniole, partea vatamata B.A. prezentandu-se plangand in fata acestora si cerand sa fie luata de acolo, lucru confirmat si de martora B. R..
Se mai retine faptul ca imediat dupa ce aceasta a fost preluata de politistii spanioli, inculpatii au parasit precipitat Spania, fiindu-le in mod evident teama de consecintele pe care le-ar avea de suportat, constientizand faptul ca se pusesera intr-o situatie ilegala prin recrutarea, transportarea in Spania a partii vatamate B.A. si determinarea acesteia prin presiuni sa se prostitueze.
Acest lucru este confirmat nu numai de martorii R. M., B. R. si ACI, ci si partial de catre inculpatii T.M.I, G.A.V. si G.D.M cu privire la faptul ca se asteptau la o reactie a autoritatilor spaniole.
E de mentionat de asemenea faptul ca niciunul din inculpati nu detine sau nu este angajat la vreo agentie de plasare a fortei de munca, neputand desfasura in mod legal o astfel de activitate. Cu toate acestea, desfasurau activitatea de recrutare a unor tinere, locul de munca fiind cluburile de noapte din Spania.
In aceasta situatie nu a fost doar partea vatamata B.A., ci si martorele PM, BR si ACI.
De altfel, familia era implicata de mult timp in astfel de activitati, fratii T.M.I si G.A.V avand o sora care murise "la strada" si o alta care isi desfasura activitatea ca dansatoare in cluburile de noapte in Spania.
In plus, niciunul din inculpati nu lucra, T.M.I. afirmand ca fusese chemat in cateva randuri sa lucreze cu ziua la un restaurant.
Se retine deci, ca veniturile acestora proveneau in foarte mare parte din activitatea desfasurata in cluburile de noapte, de tinerele recrutate in acest sens.
Chiar daca prostitutia nu era obligatorie in aceste cluburi, doar din socializarea cu clientii nu se obtineau venituri, cu atat mai mult cu cat tinerele recrutate nu cunosteau limba.
Se observa ca acesta este motivul pentru care inculpatii T.M.I. si G.A.V. au exercitat o serie de presiuni asupra partii vatamate B.A. pentru a-si continua activitatea la club, spunandu-i ca singura modalitate de a castiga venituri importante era totusi intretinerea de relatii sexuale contra cost.
Starea de fapt expusa mai sus se probeaza cu: plangerea si   declaratiile partii vatamate B.A.; declaratiile   martorilor   BI,   D.   M.   I.,   P. M., R.M., B.R, A.C.I, A.G si C.A.N., procesul-verbal de prezentare pentru recunoastere incheiat cu partea vatamata B.A.; adresele IGP - Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala  privind datele furnizate de politia spaniola; adresele nr. 2380574/24.02.2012, 23808050/21.03.2012 si 17639/26.10.2011 ale  IGPR  -    Centrul  de  Cooperare   Politieneasca Internationala; adresa nr. 120/07.02.2012 a Blue Air, insotita de lista pasagerilor privind cursa efectuata pe ruta Bucuresti - Barcelona in ziua de 10.08.2011; rezervarile efectuate de inculpati la Agentia Click Tour Craiova; declaratiile inculpatilor G.A.V., T.M.I. si G.D.M.
In drept, fapta inculpatilor T.M.I. si G.A.V. care, in perioada iulie - august 2011, prin promisiunea mincinoasa a gasirii unui loc de munca legal au recrutat partea vatamata B.A. , transportand-o si cazand-o in localitatea Bilbao din Spania, unde au exercitat acesteia o serie de presiuni, respectiv amenintari directe si perceperea unei presupuse datorii foarte mari (4000 euro), ce aveau ca finalitate determinarea acesteia sa se prostitueze si implicit, obtinerea unor venituri importante din exploatarea ei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de trafic de persoane in forma agravata, fapta prev. si ped. de art. 12 alin. 1 si 2 lit. a din Legea nr. 678/2001.           
Retinerea formei agravate prev de art 12 alin 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 este determinata de  contributiile pe care cei doi inculpati le-au avut la   transportarea, cazarea , constrangerea si  exploatarea partii vatamate.
Traficul de persoane a constituit, si constituie si in prezent, o preocupare majora la nivelul comunitatii statelor lumii, in acest sens fiind adoptate mai multe instrumente juridice internationale: Conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate, ratificata prin Legea nr. 565/2002; Protocolul ONU privind reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate, ratificat prin Legea nr. 565/2002; Protocolul impotriva traficului de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare, aditional la Conventia ONU impotriva criminalitatii transnationale organizate, ratificat prin Legea nr. 565/2002; Decizia Consiliului Uniunii Europene privind completarea definitiei crimei numite "trafic de fiinte umane", in anexa Conventiei Europene, Consiliul UE nr. 1999/C/26/; Decizia - Cadru a Consiliului Uniunii Europene din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de fiinte umane (2002/629/JAI), aceeasi majora preocupare existand si la nivelul statului roman (in acest sens fiind adoptata Legea nr. 678/2001, completata si modificata, H.G. nr. 1216/2001 si nr. 299/2003).
Din definitia traficului de persoane, cuprinsa in Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, rezulta si formele in care se concretizeaza aceasta infractiune in raport de caracteristicile persoanelor traficate si traficante, de scopul urmarit si interesul vizat, de natura cauzelor ce au generat fenomenul, de implicatiile sociale, dar si de specificul valorilor sociale lezate (drepturile omului). Astfel:
- privit din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de persoane include sclavia, munca fortata, violenta, abuzul de incredere, agresiunea fizica si psihica a persoanei, fiind pe deplin justificata aprecierea ca traficul de fiinte umane este o forma a sclaviei la inceput de mileniu;
- sub aspect economic, traficul presupune: interese financiare (profituri uriase), retele regionale si internationale, circulatia ilicita a banilor (spalarea banilor care provin din trafic si pe baza carora se realizeaza activitatea de traficare);
- din punctul de vedere al originii fenomenului, factorii care genereaza si sustin traficul sunt saracia accentuata a victimelor, nivelul educational scazut, neincrederea in sine, esecurile in viata;
- din perspectiva valorilor sociale lezate, persoanele traficate sunt reduse la conditia de "marfa", sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, trauma suferita marcandu-le intreaga evolutie viitoare;
- din punctul de vedere al implicatiilor sociale, datorita cresterii alarmante din ultimii ani, traficul de persoane devine un fenomen national si transnational, fiind favorizat de procesul general al globalizarii si de utilizarea tehnologiilor moderne;
- prin prisma scopului vizat, traficul de persoane presupune profituri uriase pentru traficanti, inclusiv in cazul traficului in scop de munca fortata.
Din perspectiva victimelor, traficul de persoane poate fi clasificat prin natura actelor abuzive exercitate asupra lor si care vizeaza, printre altele: - aspectul social (constand in abuz psihologic, fizic, supravegherea pentru impiedicarea deplasarii ori liberei circulatii a victimelor, lipsa puterii de decizie, lipsa accesului la servicii medicale); - aspectul juridic (deposedarea de actele identitate, posedarea si utilizarea de acte false, amenintarile cu predarea la politie); - aspectul economic (impovararea cu datorii, neplata, retinerea unor plati nejustificate).
Elementul material al infractiunii prevazuta de art. 12 din Legea nr. 678/2001 se realizeaza printr-una sau mai multe dintre actiunile prevazute ca modalitati alternative, actiuni care trebuie sa fie efectuate in scopul exploatarii victimei:
- recrutarea consta in atragerea victimei spre a fi exploatata in vederea obtinerii de profit;
- transportarea presupune deplasarea victimei dintr-un loc in altul, fie in interiorul statului de origine, fie din statul de origine a victimei in statul de destinatie, ceea ce presupune cel mai adesea trecerea uneia sau mai multor linii de frontiera;
- transferarea consta in transmiterea victimei de la un traficant la altul, atunci cand este vanduta pur si simplu ca o marfa, initial fara ca ea sa stie, sau face obiectul unei alte tranzactii incheiate intre traficanti (de exemplu schimbul).
- cazarea presupune instalarea unei persoane temporar intr-o locuinta ori intr-un alt amplasament avand aceasta destinatie;
- gazduirea consta in primirea unei persoane intr-o locuinta si adapostirea vremelnica a acesteia;
- primirea presupune preluarea victimei de catre un traficant, de la unul la altul, ca urmare a unei tranzactii intervenite intre cei doi.
Fiecare dintre aceste actiuni este suficienta pentru realizarea elementului material al infractiunii de trafic de persoane, atat in variantele tip, cat si in cele agravate.
Infractiunea de trafic de persoane, in modalitatile normative prevazute in art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 678/2001, are ca element subiectiv intentia directa, calificata prin scop, care trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei, dar care nu trebuie sa fie si efectiv realizat. Traficantul are reprezentarea caracterului ilicit al actelor sale in realizarea carora se implica in mod constient si prevede consecintele lor, urmarind totodata producerea acestora.
Or, in speta, din probatoriul administrat rezulta ca inculpatii au actionat fata de partea vatamata prin mijloace care au infrant libertatea de vointa si constiinta a acesteia, atat prin tinerea lor sub stricta supraveghere, fara a avea libertate de miscare cat si prin violentele psihice exercitate  asupra acesteia , pentru a-i inspira temere, in cazul in care s-ar opune exploatarii sexuale .
Retinand vinovatia inculpatilor, instanta urmeaza sa-i condamne la pedeapsa inchisorii, iar la individualizarea pedepsei, avandu-se in vedere faptul ca acestia nu au recunoscut savarsirea faptelor, dar nu sunt cunoscuti cu antecedente penale, instanta se va orienta la aplicarea unei pedepse 5 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b C.pen , ca pedeapsa complementara, cu incepere de la data  executarii pedepsei principale.
Apreciind ca scopul preventiv-educativ al pedepsei aplicate poate fi realizat numai prin privarea de libertate a inculpatilor, instanta va dispune, ca executarea pedepsei aplicate sa se realizeze in stare de detentie.
Astfel, in ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta apreciaza avand in vedere cauza Sabou si Pircalab contra Romaniei ca pentru a se interzice drepturile accesorii prevazute de lege trebuie sa existe o nedemnitate in exercitarea acestor drepturi. Instanta retine ca natura faptei savarsite, reflectand o atitudine de sfidare de catre inculpat a unor valori sociale importante, releva existenta unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de art. 71 Cp - 64 lit. a teza a II-a lit. b. Prin urmare, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat vor fi interzise pe durata executarii pedepsei.
In ceea ce priveste dreptul de a alege, avand in vedere cauza Hirst contra Marii Britanii, prin care Curtea Europeana a statuat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegeri, aplicabila tuturor detinutilor condamnati la executarea unei pedepse cu inchisoarea, desi urmareste un scop legitim, nu respecta principiul proportionalitatii, reprezentand, astfel, o incalcarea a art. 3 Protocolul 1 din Conventie, instanta apreciaza ca, in raport de natura infractiunii savarsite de inculpat, acesta nu este nedemn sa exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu ii va interzice exercitiul acestui drept.
Avand in vedere ca inculpatul a fost retinut pe durata urmaririi penale  , instanta urmeaza ca in baza art 88 Cp si art 350 Cpp , sa deduca din pedeapsa aplicata inculpatilor,  perioada retinerii de la 02.05.2012 la 03.05.2012.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta constata ca la termenul de sedinta din data de 31.10.2012, partea vatamata a declarat in fata instantei ca nu se constituie parte civila in procesul penal, motiv pentru care se va lua act de manifestarea de vointa a acesteia.
Vazand si dispozitiile art. 189 si urm.CPP.