Executare silita. Contestatie la executare. Existenta titlului executoriu. Prescriptia dreptului de a cere executarea silita.

Dosar nr. 6252/296/2008
DECIZIA CIVILA Nr. 261/R/04 Mai 2009

Executare silita. Contestatie la executare. Existenta titlului executoriu. Prescriptia
dreptului de a cere executarea silita.
      
      Prin Sentinta civila nr. 5781/14.10.2008 pronuntata de Judecatoria Satu Mare
in dosar nr. 6252/296/2008, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a
executorului judecatoresc invocata din oficiu de catre instanta si a fost respinsa
contestatia la executare formulata de contestatorul B impotriva intimatei SC T SRL.
In considerentele hotararii, judecatoria a retinut urmatoarele:
      Instanta a respins ca nepertinenta si inutila in cauza proba solicitata de
contestator privind interogatoriul intimatei, deoarece potrivit anterioarelor contestatii
la executare s-a precizat tot de contestator faptul ca debitoarea principala SC A SA
nu a platit intimatei facturile emise in baza contractului de livrare produse petroliere
nr. 767/2001 aspect reflectat in cererea depusa la filele 48-49 din dosarul de
executare silita nr. 3../2004 al executorului judecatoresc V, precum si pe apararile si
afirmatiile facute la punctul 1 din cererea de chemare in judecata, aspect care denota
in concret nepertinenta probei pentru intrebarile 1, 3, 4 si 5 din proba cu interogatoriu
ce s-a solicitat de contestator. Pentru intrebarea 2 din interogatoriul propus de
contestator nepertinenta si inutilitatea probei rezida din insasi clauzele contractuale
ale titlului executoriu, respectiv contractul de garantie imobiliara nr. 8308 din
05.10.2001.
In ce priveste chemarea in judecata a executorului judecatoresc instanta s-a
ridicat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, din cererea de chemare in
judecata nereiesind motivatie sau interes juridic legitim pentru contestator in ce
priveste judecarea in contradictoriu a contestatorului cu respectivul executor
judecatoresc. Faptul ca executorul judecatoresc este persoana care a emis actul
contestat in speta de contestator nu legitimeaza sub nici o forma calitatea procesuala
pasiva a acestuia. Executorul judecatoresc realizeaza activitatea de executare silita
la cererea creditorului fata de debitorul ce nu isi executa de bunavoie obligatia si in
conformitate cu prevederile art. 373? si art. 373? C.proc.civ. si nu cu scopul de a-si
asigura un interes personal fata de debitor. Asadar in speta executorul judecatoresc
Vasvari Aurel nu are potrivit considerentelor expuse nici o calitate procesuala pasiva,
aceasta calitate in contestatia la executare de fata o are doar intimata SC T SRL, in
acest sens fiind admisa si exceptia invocata pe acest considerent din oficiu de catre
instanta.
      Pe fondul cererii instanta de fond a analizat mai intai exceptia prescriptiei de a
cere executarea silita care a fost unita cu fondul cauzei in baza dispozitiilor art. 137
alin. 2 C.proc.civ., si fata de aceasta exceptie, s-a constatat ca sustinerile
contestatorului nu sunt fondate, astfel termenul de 3 ani de prescriptie invocat nu a
fost dovedit de contestator ca s-ar fi implinit deoarece la dosar contestatorul nu a
depus in probatiune contractul de livrare produse petroliere nr. 767/2001 pe baza
caruia sustine ca se poate determina impreuna cu facturile ce s-au emis de intimata
in baza lui termenul de la care incepe a se calcula dreptul pentru intimata de a cere
executarea silita fata de el. Insa la dosar, instanta de fond a retinut ca la data de
04.09.2002 intimata a obtinut prin incheiere in cadrul dosarului nr. _/2002 investirea
cu formula executorie a contractului de garantie imobiliara nr. 8308 din 05.10.2001
incheiat de parti si prin urmare chiar daca prescriptia ar fi inceput in cursul lunii
decembrie a anului 2001, cum sustine contestatorul, la data de 04.09.2002 s-a
intrerupt cursul prescriptiei in conformitate cu prevederile art. 405? alin. 1 a doua
liniuta C.proc.civ. De la data respectiva a admiterii cererii de investire cu formula
executorie care a intrerupt termenul de prescriptie a facut ca in speta sa curga un
nou termen pentru dreptul de a cere executarea silita potrivit art. 405? alin. 2
C.proc.civ., astfel ca cererea de executare silita adresata de intimata la data de
15.12.2004 catre executorul judecatoresc a fost facuta de intimata inlauntrul
termenului care da dreptul de a cere executarea silita fata de contestator. Ulterior
formularii cererii de a efectua executarea silita nu s-au constat de instanta
intervenirea altor termene de prescriptie in conditiile in care executorul judecatoresc
a indeplinit acte de executare la intervale mai mici de termenul de 6 luni sau au fost
formulate incepand cu anul 2005 de contestator alte contestatii la executare,
respectiv dosarele nr. 2783/2005 si nr. 579/2005 ale Judecatoriei Satu Mare, fiind, de
asemenea, cauze legale de intrerupere ale termenului de prescriptie in baza
dispozitiilor art. 405? alin. 1 a prima liniuta C.proc.civ., cu motivarea ca aceste dosare
au fost atacate de contestator pentru sentintele pronuntate in ele - cu recurs, potrivit
inscrisurilor de la filele 23-28 de la dosar. In atare conditii, instanta de fond a apreciat
ca exceptia prescriptiei de a cere executarea silita invocata de contestator este
nefondata in baza argumentelor retinute anterior si in consecinta a respins-o.
      Referitor la apararile contestatorului de la punctul 2 al cererii de chemare in
judecata, prin care sustine ca in mod gresit a retinut executorul ca mai are de achitat
in urma preluarii imobilului in contul creantei o diferenta de 96.855, 52 de lei si a
faptului ca in baza beneficiului de discutiune pe care il invoca ar fi trebuit sa se
efectueze mai intai o valorificare de catre intimata a creantei de la debitorul principal
SC A SA, prima instanta le-a considerat nefondate. In primul rand, potrivit clauzelor
contractuale din contractul de garantie imobiliara nr. 8308 din 05.10.2001 el s-a
obligat nu doar la suma de 3 miliarde efectiv atunci cand a adus ca garantie la
contractul de livrare produse petroliere nr. 767/2001 ipoteca pentru imobilul sau din
Halmeu inscris in CF nr. 2235 Halmeu cu nr. cadastral 220/1, ci a fost de acord in
plus si pentru dobanzi si comisioane aferente acestei sume, iar tot prin acest contract
contestatorul s-a obligat alaturi de debitorul principal SC A SA sa se execute fara nici
o formalitate garantia adusa de el prin ipoteca instituita asupra imobilului sau pentru
nerespectarea clauzelor contractuale de catre debitorul principal, asa incat in baza
art. 1662 Cod civil, chiar daca nu a renuntat expres la beneficiul de discutiune,
intimata nu a incalcat nici o dispozitie atunci cand s-a adresat contestatorului pentru
executarea silita mai intai si nu debitorului principal SC A SA, intrucat contestatorul s-
a obligat alaturi de principalul debitor, iar obligatia de plata catre intimata potrivit art.
1662 Cod civil ultima teza este una cu caracter solidar, atat pentru debitorul principal,
cat si pentru contestator.
      De asemenea, pentru sine contestatorul nu poate solicita aplicabilitatea
dispozitiilor art. 41 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, deoarece respectivele texte au
eficienta numai pentru debitorul principal ca urmare a intervenirii fata de acesta din
urma a procedurilor de declarare a falimentului. Calcularea sumelor cu dobanda de
catre executor in procedura de executare silita este legala si posibila in conformitate
cu prevederile art. 371? C.proc.civ. la care a facut referire si intimata si cu mentiunea
ca asa cum s-a retinut mai sus contestatorul nu s-a obligat prin titlul executoriu din
speta doar la suma efectiv de 3 miliarde, ci si la dobanzi si comisioane pentru
aceasta.
      In consecinta instanta de fond in baza art. 399 C.proc.civ., a textelor de lege si
a considerentelor expuse anterior a admis ca fondata exceptia lipsei calitatii
procesuale pasive a executorului judecatoresc invocata din oficiu de catre instanta si
a respins ca nefondata contestatia la executare formulata de contestatorul B.
      Impotriva sentintei civile cu nr. de mai sus,  contestatorul  B a declarat recurs,
considerand-o netemeinica si nelegala, fiind afectata de nulitatile prevazute in art.
304 pct. 9 raportat si la dispozitiile art. 304 indice 1 C.proc.civ. pentru urmatoarele
motive:
      1. Instanta de fond a respins gresit exceptia prescriptiei dreptului de a cere
executarea silita fara sa o cerceteze, desi avea obligatia sa ridice chiar din oficiu
aceasta exceptie si sa dispuna probatoriile necesare si utile pentru solutionarea ei.
      A sustinut ca de la data ultimei livrari de marfa neachitata si pana la data
depunerii cererii de executare silita la Biroul executorului judecatoresc au trecut mai
mult de trei ani, implinindu-se termenul de prescriptie a executarii silite.
      Judecatorul fondului afirma gresit ca nu a dovedit implinirea termenului de
prescriptie, pe de o parte, desi  este  evident  ca  intre  data  contractului de ipoteca
si data cererii de executare silita este un interval mai mare de trei ani, iar pe alta
parte, si tot gresit, i s-a respins proba cu interogatoriul prin care - pe baza  intrebarilor 
privind derularea contractului principal de vanzare-cumparare nr. 767/2001 - se putea
dovedi cand au inceput livrarile in executarea acestui contract, cate din aceste livrari
au fost platite si cate nu, cand s-a sistat livrarea produselor petroliere de catre
creditoare si cand s-au  sistat platile de catre debitorul principal, daca exista acte de
executare voluntara sau de alta natura ulterioare sistarii derularii contractului
principal sau titlu executoriu impotriva debitorului principal.
      De asemenea, pentru analiza si interpretarea termenelor prescriptiei, instanta
nu se putea pronunta legal si nu putea analiza contractul de garantie imobiliara si
executarea lui silita in lipsa contractului principal de vanzare-cumparare pentru care
s-a garantat cu imobilul ipotecat si executat. Acest lucru este ignorat de instanta
fondului care interpreteaza gresit ca trebuia sa depuna contractul de vanzare-
cumparare nr. 767/2001 si facturile aferente acestuia, desi este evident ca recurentul
contestator, in calitate de tert fata de contractul principal, nu detine acest contract,
anexele lui si facturile emise, acestea fiind documente detinute numai de intimata in
cauza.
      Potrivit contractului de vanzare-cumparare, produsele petroliere se livrau in
transe cantitative (art. 2.1 si art. 3), iar platile se efectuau la data livrarii cu ordin de
plata sau cu file CEC scadente la 8 zile de la livrare (art. 5.1 si anexa 1). Cum ultima
livrare s-a facut in luna noiembrie 2001, cei 3 ani aferenti termenului de prescriptie
extinctiva s-au implinit la sfarsitul lunii noiembrie 2004, iar cererea de executare silita
a fost depusa la executor la 15.dec.2004, cu o luna mai tarziu, dupa implinirea
termenului de prescriptie.
      Instanta de fond avea obligatia instituita in art. 129 alin. 5 raportat la art. 172
C.proc.civ., sa solicite intimatei creditoare sa depuna la dosar contractul de livrare
produse petroliere nr. 767/2001 si facturile aferente. Numai astfel avea probele
necesare pentru a aprecia daca termenul de prescriptie era implinit sau nu la data
depunerii cererii de executare din prezenta cauza - 15.12.2004.
      Toate acestea erau si necesare si utile cauzei pentru verificarea si stabilirea
momentului nasterii dreptului de creanta si a dreptului de executare a ei - asupra
debitorului principal - precum si momentul atragerii raspunderii fidejusorului -
respectiv a recurentului - prin executarea contractului de ipoteca.
      Respingand proba cu interogatoriu si nesolicitand creditoarei sa depuna la
dosar contractul principal si facturile neachitate, judecatorul fondului a incalcat
dispozitiile art. 129 alin. 5 C.proc.civ. in baza carora era obligat sa administreze acele
probe necesare, utile si concludente cauzei, pentru a pronunta o solutie legala si
temeinica, in spiritul aflarii adevarului.
      Daca ar fi verificat aceste aspecte si ar fi administrat toate probele necesare si
utile cauzei, judecatorul ar fi constatat cu certitudine, fara nici un dubiu, ca
executarea silita a fost ceruta dupa implinirea termenului de prescriptie de 3 ani
prevazut de art. 405 C.proc.civ.
      Gresit a retinut judecatorul fondului ca in speta s-a intrerupt cursul prescriptiei
prin admiterea cererii de investire cu formula executorie, conform art. 405 indice 2
alin. 1 a doua liniuta din C.proc.civ.
      Motivarea este fundamental gresita si contrara textului de lege, nulitate
prevazuta de art. 304 pct. 9 C.proc.civ. prin interpretarea si aplicarea gresita a legii.
      Norma de procedura din art. 405*2 alin. 1 liniuta a doua, invocata de judecator
in motivarea respingerii exceptiei, stipuleaza clar, fara echivoc ca prescriptia
dreptului de a cere executarea silita se intrerupe pe data depunerii cererii de
executare, insotite de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de
executare necompetent si nu la data depunerii/admiterii cererii de investire cu
formula executorie, care nu este prevazuta de textul de procedura.
      Nu are, deci, nici o relevanta juridica in cauza - cu referire la prescriptie - data
de 04.09.2002 cand s-a solicitat si aprobat investirea cu formula executorie a
contractului de garantie imobiliara. Legiuitorul nu a legat curgerea termenului de
prescriptie de data obtinerii titlului executoriu, ci de data depunerii lui, insotit de
cererea de executare, la executorul judecatoresc, competent sau nu in executare.
      De asemenea, este gresita si incadrarea facuta de judecatorul fondului a
imprejurarilor petrecute in timpul executarii in norma din art. 405*1 alin. 1 prima
liniuta din C.proc.civ. ca fiind motive de intrerupere a prescriptie, deoarece norma
invocata priveste imprejurari de natura sa duca la suspendarea cursului prescriptiei si
care sunt cu totul altele decat cele retinute de judecator in motivarea solutiei.
      2.  In mod gresit instanta a respins proba cu interogatoriu ca fiind nepertinenta
si inutila cauzei.
      Judecatorul se refera in motivarea respingerii cererii de probatorii doar la
primele 5 din cele 10 intrebari adresate creditoarei intimate, trecand sub tacere restul
intrebarilor. Prin acest interogatoriu se incerca a se stabili termenii contractuali
relevanti in solutionarea exceptiei prescrierii dreptului de a cere executarea silita,
astfel ca judecatorul nu a facut doar o apreciere gresita asupra probei solicitate, dar a
incalcat si principiul aflarii adevarului in cauza, incalcand dispozitiile art. 129 alin. 5
din Codul de procedura civila.
      Motivarea respingerii probei cu interogatoriu pe faptul ca s-a recunoscut prin
contestatiile anterioare ca debitoarea principala nu a platit facturile este nerelevanta
si gresita. Afirmatiile generice cu privire la platile sau neplatile facute de debitorul
principal, in lipsa unor dovezi clare din contestatiile anterioare, nu sunt de natura a
conduce automat la concluzia ca executarea nu este prescrisa. Prescriptia este o
exceptie dirimanta ce poate fi invocata oricand, in orice stare a procesului, fie ca
aparare, fie prin actiune directa. Judecatorul nu poate conditiona momentul invocarii
exceptiei, ci este obligat doar a verifica intrunirea conditiilor legale pentru afirmarea si
solutionarea ei.
      3. Instanta de fond nu se pronunta in nici un fel asupra capatului din
contestatie privind inexistenta titlului executoriu al creditoarei impotriva debitoarei
principale.
      In contestatia sa a aratat ca executarea silita prezenta nu se putea face in
lipsa unui titlu executoriu valabil emis impotriva debitoarei principale (hotare
judecatoreasca, angajament de plata, alt titlu executoriu etc.) - pag. 3 la final si
inceputul pag. 4 din contestatie. De asemenea, a mai aratat si ca acest titlu nu exista
in speta, iar inexistenta titlului impotriva debitorului principal duce la nulitatea
absoluta a urmaririi silite impotriva recurentului.
      4. Gresit interpreteaza si aplica instanta de fond dispozitiile art. 1662 si art.
1663 din Codul civil.
      In  contestatia sa a invocat si beneficiul  de discutiune, insa instanta apreciaza
ca atat timp cat a acceptat si s-a obligat alaturi de debitorul principal sa se execute
fara nici o formalitate garantia adusa de contestator, chiar daca nu a renuntat expres
la beneficiul de discutiune, obligatia de plata catre intimata, potrivit art. 1662 Cod civil
ultima teza, este una cu caracter solidar atat pentru debitorul principal cat si pentru
contestator. Interpretarea si aplicarea acestui text de lege este gresita, fara temei,
intrucat dispozitiile din art. 1662 sunt interpretabile in mod unitar. Potrivit textului de
lege respectiv, fidejusorul nu este tinut a plati creditorului decat cand nu s-a putut
indestula din averea debitorului principal, afara de situatia cand el insusi a renuntat
la acest beneficiu sau s-a obligat solidar cu datornicul. Ori, afirma recurentul, el nu  
s-a obligat solidar si nici nu a renuntat la beneficiu, iar contractul sau de garantie nu
prevede un astfel de angajament solidar si nici ca a renuntat la beneficiul discutiunii,
de unde netemeinicia motivatiei judecatorului de la fond.
      5. In mod gresit a fost invocata si admisa exceptia lipsei calitatii procesuale
pasive a Biroului executorului judecatoresc V pe motivatia lipsei de interes juridic
legitim, deoarece executorul judecatoresc realizeaza executarea silita nu cu scopul
de a-si asigura un interes personal fata de debitor.
      De altfel, in practica instantelor chemarea in cadrul contestatie la executare si
a executorului judecatoresc instrumentator de acte cu putere juridica, ca parte in
contestatie, nu este calificata cu lipsa de calitate procesuala pasiva a acestuia.
      (_)
Examinand recursul declarat din perspectiva motivelor invocate, Tribunalul
retine urmatoarele:
      1. In ceea ce priveste exceptia autoritatii lucrului judecat, invocata de catre
intimata, instanta o apreciaza ca fiind intemeiata. In dosar nr. 579/2005 al
Judecatoriei Satu Mare, instanta a fost investita cu solutionarea unei contestatii la
executare promovata de acelasi contestator, intimata fiind aceeasi persoana,
impotriva executarii silite din acelasi dosar executional, invocandu-se beneficiul de
discutiune de catre acelasi contestator. Prin Sentinta civila nr. 837/08.03.05, ramasa
irevocabila, respectiva contestatie a fost respinsa, instanta pronuntandu-se irevocabil
si asupra beneficiului de discutiune. Prin urmare, fiind indeplinita cerinta triplei
identitati de parti, obiect si cauza prevazuta de art. 1201 C. civ., exista autoritate de
lucru judecat in ceea ce priveste beneficiul de discutiune.                                              
      2. Solutia de respingere a exceptiei prescriptiei dreptului de a cere executarea
silita si, implicit, de stingere a creantei prin prescriptie, este corecta, Tribunalul
apreciaza, insa, ca motivarea adusa acestei solutii de catre prima instanta este
necesar a fi reconsiderata. 
      In sustinerea acestei exceptii, recurentul invoca faptul ca pentru fiecare livrare
de produse petroliere curge un termen de prescriptie distinct si ca inclusiv fata de
ultima livrare ce a avut loc in luna noiembrie 2001 s-a implinit termenul de prescriptie
cata vreme cererea de executare silita a fost formulata la data de 15 decembrie
2004, deci la o luna de la implinirea ultimului termen de prescriptie.
      Fata de aceasta sustinere a recurentului, Tribunalul retine ca, intr-adevar,
facturile neachitate de catre recurent au fost emise in perioada 07.11.01 - 11.12.01,
deci, raportandu-ne strict la aceste date, s-ar putea retine prescriptia. Cu toate
acestea, instanta apreciaza ca in cauza nu a intervenit aceasta sanctiune intrucat
cursul prescriptiei a fost intrerupt in conditiile prevazute de art. 405 ind. 2 C.proc.civ.
raportat la art. 16 lit. a din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, texte
de lege care dau recunoasterii dreptului a carui actiune se prescrie, efect intreruptiv
de prescriptie. Pentru a retine aplicabilitatea acestor dispozitii legale, Tribunalul
constata ca, dupa emiterea facturilor si inainte de implinirea termenului de
prescriptie, la data de 27.11.01, debitorul principal a emis 6 bilete la ordin,
corespunzatoare sumelor datorate potrivit facturilor neachitate (filele 61-64 recurs).
Aceste bilete la ordin au fost prezentate spre plata Bancii Y - Sucursala Arad, fiind
refuzate la plata, pentru lipsa totala de disponibil, in perioada 07.02.02. - 20.02.02.
Emiterea biletelor la ordin reprezinta o recunoastere tacita neindoielnica a obligatiei
de catre debitorul principal, recunoastere care produce efecte si este opozabila si
fata de debitorul garant, recurentul B. Din momentul emiterii biletului la ordin,
creditorul era indreptatit sa astepte si sa obtina executarea obligatiei de catre debitor.
Doar in momentul refuzului la plata pentru lipsa totala de disponibil, neefectuarea
unor acte intreruptive ii poate fi imputabila. Ca atare, termenul de prescriptie a
inceput sa curga din nou la data refuzului la plata. Ori, fata de acest moment care se
situeaza in luna februarie 2002, cererea de executare silita promovata la 15.12.04.,
este in termenul de 3 ani. 
      Tot din perspectiva acestei exceptii, Tribunalul mai retine ca debitoarea
principala este in lichidare judiciara, dosarul fiind inregistrat la Tribunalul Arad sub
nr.(_). In cadrul acestei proceduri, creanta intimatei a fost inscrisa pe tabelul definitiv
al creantelor emis la 29.04.04 si publicat la 30.04.04. Inscrierea pe tabelul
creditorilor, inauntrul termenului de prescriptie, necontestata, intrerupe prescriptia
fata de toti codebitorii solidari.
      3. Sustinerea recurentului cu privire la inexistenta titlului executoriu este
nefondata. Acesta a garantat cu imobilul ce a constituit obiectul vanzarii la licitatie,
prin contractul de garantie imobiliara autentificat sub nr. 8308/05.10.01, executarea
obligatiilor contractuale asumate de catre S.C. A S.A. prin contractul de livrare de
produse petroliere nr. 767/2001. Contractul de garantie imobiliara, fiind un inscris
autentic, in temeiul dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si a
activitatii notariale, raportat la dispozitiile art. 1171 C.civ. si art. 372 C.proc.civ.,
constituie titlu executoriu. Acest titlu executoriu nu a fost desfiintat ori contestat de
catre recurent nici in prezenta cauza si nici in celelalte cauze avand ca obiect
contestatie la executare. De asemenea, creanta principala a fost verificata si inscrisa
pe tabelul definitiv al creantelor in cadrul procedurii falimentului debitorului principal.
      In ceea ce priveste tardivitatea formularii acestei cereri, instanta apreciaza ca
inexistenta titlului executor poate fi invocata pe tot parcursul executarii silite, dat fiind
ca de existenta sau inexistenta acestuia depinde insasi executarea.
      4. Recurentul mai critica intinderea creantei ce se executa, invocand faptul ca
suma pe care o datoreaza este mai mica, urmand ca din pretul de adjudecare sa i se
restituie suma de 63.311 lei Ron.
      Nici aceste critici nu pot fi retinute deoarece, asa dupa cum a retinut si prima
instanta, potrivit clauzelor contractuale cuprinse in contractul de garantie, acesta s-a
obligat nu numai la suma de 3.000.000.000 lei Rol, ci si pentru dobanzi si comisioane
aferente. De altfel, aceasta valoare nu numai ca nu a fost criticata in contestatiile la
executare anterioare (dos. nr. 5../2005, 2_/2005 ale Judecatoriei Satu-Mare), dar in
chiar cererea de chemare in judecata formulata in acele dosare a afirmat ca a
garantat aceasta suma. Actualizarea creantei s-a facut cu respectarea dispozitiilor
art. 371 ind. 2 alin. 3 C.proc.civ. si a clauzelor contractuale. Mai trebuie retinut ca,
potrivit raspunsului dat la solicitarea instantei de catre Tribunalul Arad, din creanta
inscrisa pe tabelul creditorilor nu a fost achitata pana in prezent nici o suma asa cum
in mod eronat afirma recurentul. De altfel, cu privire la actualizarea si cuantumul
creantei instanta s-a mai pronuntat irevocabil prin sent. civ. nr. 8../2005 a
Judecatoriei Satu-Mare. In consecinta, cata vreme recurentul nu a facut dovada ca el
ori debitorul principal au achitat o parte din datorie, nici sub acest aspect criticile nu
sunt fondate.
      5. Este corecta solutia instantei de fond si sub aspectul admiterii exceptiei
calitatii procesuale pasive a executorului judecatoresc, considerentele retinute fiind
pertinente.
      Tribunalul mai mentioneaza ca proba cu inscrisuri administrata in recurs la
solicitarea recurentului nu face decat sa confirme solutia data de prima instanta.
      De asemenea, desi contestatia la executare vizeaza procesul verbal de
licitatie imobiliara din 31.08.08, recurentul nu aduce nici o critica de nelegalitate a
acestuia in intelesul dispozitiilor art. 399 si urm. C.proc.civ.
 
 
 
  6