Suspendare executare act administrativ

Prin cererea adresata acestei instante reclamanta AF "_", prin C.G.M. a chemat in parata Directia Generala a Finantelor Publice S. solicitand anularea deciziei nr. 26 din 31.03.2008 emisa de parata, prin care i-a fost respinsa reclamantei contestatia formulata impotriva deciziei de impunere si a raportului de inspectie fiscala nr. 8938 din 31.01.2008 ca neintemeiat. A solicitat de asemenea suspendarea executarii silite a dispozitiei de impunere, a raportului de inspectie fiscala, a deciziei de luare masuri asiguratorii, in conformitate cu art. 15 din Legea nr. 554/2004, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei.
In motivarea cererilor de suspendare, reclamanta a aratat ca, desi inspectia fiscala a avut ca obiect "stabilirea venitului realizat din activitatea desfasurata in anii 2004 - 2006 si "modul de evidentiere si declarare a taxei pe valoarea adaugata pentru perioada 01.11.2004 - 30.09.2007 de la data ultimului act de control, concretizat in Procesul-verbal nr. 31870/28.07.2004", in conditiile in care acesta din urma nu a fost desfiintat, in mod cu totul eronat s-au stabilit in sarcina reclamantei obligatii fiscale accesorii pentru perioada 01.11.2004 - 30.09.2007 in cuantum de 29188 lei, obligatie fiscala suplimentara la plata, plus majorari de intarziere din 25.01.2004 la 18.05.2007, in cuantum de 12630 si penalitati de intarziere din data de 01.02.2005 - 31.12.2005 in cuantum de 96 lei.
Cheltuielile facute de reclamanta sunt justificate cu bonuri de consum si facturi si vizeaza toata afacerea pe care o are asociatia familiala cu SC _. SRL, pe baza contractului de prestari servicii incheiat cu aceasta, cheltuielile fiind aferente veniturilor.
Astfel, organul fiscal in mod nejustificat a constatat nedeductibile cheltuielile aferente carburantilor  - 2935 lei, piesele de schimb - 15335 lei, achizitionarea celui de al doilea sistem de calcul si contravaloarea evenimentului 6-8 iulie B. (cazare - transport).
A concluzionat reclamanta ca rectificarea de catre organul fiscal prin actul de control a cheltuielilor deductibile, prin neluarea lor in considerare la realizarea venitului pe anul 2004, a determinat modificarea obligatiilor fiscale, calcularea majorarilor de intarziere si penalitatilor de intarziere intrucat inregistrarea ca platitor de TVA s-a facut de catre AF _. incepand cu data de 01.11.2004.
Constatarile din cap. III privind plata taxei pentru bunurile achizitionate considerate "cheltuieli nedeductibile" si TVA de rambursat urmeaza a se anula ca obligatie datorata din decizia fiscala, considerandu-se ca TVA-ul calculat de contribuabil pentru asigurarea pentru sanatate, carburanti, piese de schimb, mobilier de birou, sistem de calcul, cheltuieli gospodaresti, evenimentul din 6-8 iulie 2007, au la baza documente legale, sunt justificate si sunt efectuate in interesul afacerii pe care o promoveaza AF _., prin cei doi asociati pentru realizarea veniturilor.
In mod nejustificat nu au fost luate in considerare cheltuielile in suma de 366 lei reprezentand asigurarea Interamerican, desi erau chitante fiscale si trebuiau deduse cheltuielile, pe motiv ca nu a fost prezentata polita de asigurare. De asemenea, creditul catre AMWAY, achitat prin ordin de incasare pentru suma de 4265 lei reprezinta produse cumparare pentru activitatea de promovare a afacerii, ca si seturile "Set Lux I Cook", in suma de 1.100 lei.
Se mai arata ca deducerile personale neacordate la nivelul anilor 2004, 2005, 2006, in cuantum total de 8000 lei nu au fost luate in considerare, in conditiile in care C.G. avea si un copil minor in intretinere, astfel incat cheltuielile gospodaresti, deduse cu factura fiscala nr. 4180905/4.092005 trebuiau incadrate la deducerile personale de care beneficia C.G pentru ea si familia ei.
Reclamanta a mai precizat ca toate cheltuielile au fost efectuate cu facturi, au fost prezentate documente justificative, au fost efectuate in interesul afacerii derulate, astfel incat in mod nelegal organul fiscal, prin raportul de inspectie fiscala incheiat la 24.01.2008 a dispus a nu se lua in considerare la cheltuielile deductibile sumele mentionate, a se recalcula TVA datorat si a se dispune plata impozitului suplimentar, calculandu-se majorari de intarziere si penalitati, in conditiile in care, in anul 2006, AF C. a achitat in plus fata de suma ce o datora 10.660 lei.
La cererea reclamantei, inregistrata sub nr. 9007/31.01.2008, AFP S. i-a comunicat cu adresa nr. 7939/30.01.2008 ca a efectuat, conform art. 105 din OG nr. 92/2003 compensarea sumei de 10660 lei reprezentand regularizari TVA. Mentioneaza reclamanta ca la aceasta suma ce trebuia rambursata, nu s-au calculat dobanzile conform art. 124 din Codul de procedura fiscala.
Parata Directia Generala a Finantelor Publice S. a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
In motivare a aratat ca cererea de suspendare a executarii deciziei de impunere nr. 8938 din 31.01.2008 emisa de AFP S. este nefondata, avand in vedere neindeplinirea conditiilor prevazute de lege, precum si faptul ca, potrivit art. 1169 Cod civil, reclamanta nu a probat ca: 1) executarea acesteia ar avea consecinte deosebit de grave asupra activitatii contribuabilului, afectandu-i insasi existenta, prin punerea in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau aducerea in stare de insolvabilitate (conditia pagubei iminente). In conditiile in care contestatoarea a achitat debitele stabilite prin actul administrativ atacat in proportie de 85%, nu poate fi ridicata chestiunea "pagubei iminente"; 2) exista o serie de imprejurari de natura sa creeze o indoiala serioasa in privind legalitatii actului administrativ;
Cu privire la cererea de suspendare a Raportului de inspectie fiscala nr. 8938 din 31.01.2008, parata a invocat exceptia inadmisiblitatii intrucat creantele fiscale au fost stabilite in sarcina contribuabilului prin decizia de impunere nr. 8938/31.01.2008 in conformitate cu disp. art. 85 alin. 1 lit. b din OG nr. 92/2003. Ca atare, actul emis de organul fiscal care prezinta trasaturile actului administrativ fiscal raportat la dispozitiile art. 41 din OG nr. 92/2003 si art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 il reprezinta decizia de impunere, iar nu raportul de inspectie fiscala, care sta la baza emiterii deciziei de impunere, insa valorificarea constatarilor inspectiei fiscale in sensul stabilirii de obligatii suplimentare se realizeaza prin emiterea deciziei de impunere.
Cu privire la cererea de suspendare a executarii deciziei de luare masuri asiguratorii nr. 11.181 din 11.02.2008 emisa de AFP Suceava, care are natura unui act de executare, parata a invocat exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Suceava, motivat de faptul ca in cauza competenta apartine Judecatoriei Suceava, care a pronuntat in acest sens o solutie de respingere a cererii de suspendare in cadrul dosarului nr. 01240/314/2008.
          Analizand cu prioritate exceptia inadmisibilitatii cererii de suspendare a raportului de inspectie fiscala nr. 8938 din 31 ianuarie 2008, in conformitate cu dispozitiile art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, instanta apreciaza ca aceasta este intemeiata.
           Susceptibil de executare este un act administrativ fiscal, in acceptiunea art. 41 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala. Or, raportul de inspectie fiscala nu constituie un act administrativ fiscal, raportat la aceste dispozitii, astfel incat el nu poate face obiectul executarii (ci decizia emisa in baza constatarilor cuprinse in acest raport). Ca urmare, instanta va respinge cererea de suspendare a raportului de inspectie fiscala nr. 8938 din 31 ianuarie 2008 ca inadmisibila.
           In ce priveste cererea de supendare a executarii deciziei de impunere nr. 8938 din 31 ianuarie 2008, instanta retine ca din cuprinsul art. 15 al. 1 din Legea nr. 554/2004 rezulta ca odata cu introducerea actiunii avand ca obiect anularea in tot sau in parte a actului administrativ, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii acestuia pana la solutionarea  definitiva si irevocabila a cauzei.
          Pentru a se dispune in acest sens este necesar a fi intrunite cumulativ doua cerinte. Prima dintre acestea consta in existenta unui caz bine justificat, ceea ce presupune existenta unei puternice indoieli asupra prezumtiei de legalitate a actului administrativ contestat. A doua conditie priveste necesitatea prevenirii unei pagube iminente, in acceptiunea art. 2 al. 1 lit. s din Legea nr. 554/2004, deci a unui prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, a perturbarii previzibile grave a functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public.
          In speta, instanta apreciaza ca nu  rezulta din probele administrate indicii care sa justifice rasturnarea prezumtiei conform careia actul administrativ este executoriu din oficiu. 
          De asemenea, reclamanta nu a propus probe prin care sa dovedeasca producerea unui prejudiciu material viitor. In conditiile in care cea mai mare parte a debitului stabilit in sarcina reclamantei a fost deja achitat, nu este data iminenta producerii unui prejudiciu de ordin patrimonial.
         Cum nici una din cele doua conditii prevazute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu se regaseste in cauza, instanta a respins cererea de supendare a executarii deciziei de impunere nr. 8938 din 31 ianuarie 2008 ca nefondata.
         Referitor la capatul de cerere privind suspendarea executarii deciziei de luare masuri asiguratorii nr. 11181 din 11 februarie 2008 emisa de Administratia Finantelor Publice a municipiului S., in legatura cu care parata a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, instanta a apreciat ca se impune disjungerea sa, urmand ca exceptia sa fie solutionata in cadrul dosarului nou format.