Indemnizatia de dispozitiv nu se acorda personalului din administratia publica locala

Indemnizatia de dispozitiv nu se acorda personalului din administratia publica locala
Decizia Civila nr.2064/01 aprilie 2009

      Indemnizatia de dispozitiv reglementata de art. 13 din Legea nr. 138/1999 este instituita ca un  spor salarial specific personalului militar si salariatilor civili din institutiile publice ale apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. Potrivit art. 1, art. 47 si art. 49 din Legea nr. 138/1999, dispozitiile legii se aplica si personalului civil care desfasoara activitati in ministerele si institutiile centrale enumerate in lege, in conditii similare cu cele ale cadrelor militare.
      Organele administratiei publice locale nu fac parte din institutiile sau structurile aflate in subordinea MIRA; situatia recurentului reclamant nu se asimileaza cu cea a personalului civil din institutiile enumerate in lege care isi desfasoara activitatea in conditii similare cu cele ale cadrelor militare si care beneficiaza de sporul pretins in cauza,  in lipsa unui fundament juridic care sa reglementeze acordarea sporului in mod expres detinatorilor functiilor de demnitate publica.
      

Tribunalul Teleorman - Sectia Conflicte de Munca, Asigurari Sociale Contencios Administrativ, a respins ca nefondata actiunea formulata de reclamantul PP, in contradictoriu cu paratii Consiliul Local al comunei S si Institutia Primarului  avand ca obiect obligarea paratilor la plata indemnizatiei de dispozitiv.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca   reclamantul este angajat al Primariei facand parte din cadrul personalului contractual.
Tribunalul a constatat ca MIRA este autoritate publica a administratiei centrale iar paratele, care apartin autoritatilor publice locale nu fac parte din structura organizatorica a MIRA, nu se afla in raporturi de subordonare cu acesta intrucat functioneaza in baza principiului autonomiei locale.
Astfel tribunalul a apreciat ca Ordinul 496/2003 al MAI raportat la OUG 30/2007 care prevede institutiile si organele de specialitate din structura MIRA, nu este aplicabil salarizarii reclamantului, cu atat mai mult cu cat Legea 138/1999 nu se refera la salarizarea personalului civil din administratia publica locala, indemnizatia de dispozitiv acordandu-se persoanelor care isi desfasoara activitatea intr-un dispozitiv militar, nu in institutii cu caracter eminamente civil.
Impotriva acestei sentinte, in termenul legal a formulat recurs motivat reclamantul care a criticat sentinta ca netemeinica si nelegala, cu motivarea ca, in mod nelegal, instanta a respins cererea de acordare a indemnizatiei de dispozitiv de 25 % din  salariul de baza.
Recurentul reclamant a aratat ca este salariat public conform Legii 138/1999, astfel ca i se aplica Ordinul 476/2003, fiind inclus in categoria personalului civil asa cum este definit de art. 31.1 din ordin.
Intimatul Institutia Primarului a formulat intampinare sustinand ca recurentul reclamant a avut calitatea de viceprimar, fiind remunerat conform dispozitiilor art. 57 alin. 5 din Legea nr. 215/2001.
      Analizand sentinta recurata, prin prisma criticilor formulate si cu aplicarea dispozitiilor art. 304/1 Cod pr. Civila, Curtea retine urmatoarele:
      In mod corect, instanta de fond a apreciat ca reclamantul nu este indreptatit la acordarea indemnizatiei de dispozitiv in lipsa unui temei legal de natura a sustine pretentiile acestuia.
      Astfel, indemnizatia de dispozitiv reglementata de art. 13 din Legea nr. 138/1999 este instituita ca un  spor salarial specific personalului militar si salariatilor civili din institutiile publice ale apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale. Potrivit art. 1, art. 47 si art. 49 din Legea nr. 138/1999, dispozitiile legii se aplica si personalului civil care desfasoara activitati in ministerele si institutiile centrale enumerate in lege, in conditii similare cu cele ale cadrelor militare.
Prin Ordinul MI nr. 275 din  5.06.2002, modificat prin Ordinul MAI nr. 496 din 28.07.2003 indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil care isi desfasoara activitatea in domeniul administratiei publice,  personal civil definit la pct. 31.1 din  ordin. Din  coroborarea dispozitiilor legale mentionate, Curtea constata ca  reclamantului nu ii este aplicabil ordinul nr. 496/2003, intrucat in  calitate de viceprimar, reprezinta o autoritate a administratiei publice locale si nu este un angajat al MIRA, care nu are atributii de salarizare a acestuia, iar, pe de alta parte, indemnizatia de dispozitiv nu se aplica institutiilor cu caracter eminamente civil.
      Autoritatile si institutiile administratiei publice locale nu sunt subordonate ierarhic Ministerului Internelor si Reformei Administrative, intrucat asa cum rezulta din OUG nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, art. 3 alin.1 lit.a pct. 4, acest minister are doar atributia de a indruma si sprijini autoritatile publice locale si aparatul de specialitate al acestora in aplicarea corecta si unitara a prevederilor legale si in indeplinirea atributiilor ce le sunt conferite prin lege.
Din analiza dispozitiilor art. 12 alin.1 si 2 din OUG nr. 30/2007, coroborate cu anexa 1 a HG nr. 4161/2007, organele administratiei publice locale nu fac parte din institutiile sau structurile aflate in subordinea MIRA. Existenta in cadrul ministerului a unor directii care coordoneaza relatiile cu aceste institutii nu determina un raport de subordonare ci asigura realizarea atributiei de indrumare prevazuta in sarcina MIRA de actele normative in vigoare.
De altfel art.1 din Legea nr. 215/2001, republicata - legea administratiei publice locale -  dispune ca administratia publica in unitatile administrativ teritoriale functioneaza printre altele in temeiul principiilor descentralizarii si autonomiei locale, iar potrivit art. 4 din  lege, autonomia locala este administrativa si financiara si se exercita in baza si in limitele prevazute de lege.
      Prin urmare Curtea constata ca dispozitiile legale invocate nu asimileaza situatia recurentului reclamant cu cea a personalului civil din institutiile enumerate in lege care isi desfasoara activitatea in conditii similare cu cele ale cadrelor militare si care beneficiaza de sporul pretins in cauza, astfel incat, in lipsa unui fundament juridic care sa reglementeze acordarea sporului in mod expres detinatorilor functiilor de demnitate publica, va respinge recursul ca nefondat.