Asigurari sociale. Dreptul de optiune pentru pensie militara al beneficiarului unei pensii stabilita in sistemul public

Asigurari sociale. Dreptul de optiune pentru pensie militara al beneficiarului unei pensii stabilita in sistemul public
     Pensionarul pentru limita de varsta poate deveni beneficiarul dreptului de pensie militara ca urmare a exprimarii optiunii, intrucat dispozitiile Legii nr. 164/2000 coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000 nu contin vreo interdictie legala care sa nu permita solutionarea cererii contestatorului in sens favorabil.
     Ca atare, existenta unei decizii de pensionare emisa in baza Legii nr. 3/1977 nu poate impiedica transferarea acestor drepturi dintr-un sistem in altul, in conditiile in care contestatorul indeplineste conditiile pentru a obtine pensie militara.
     Nimeni nu poate beneficia de doua tipuri de pensie pentru aceeasi vechime, dar vechimea din cele doua sisteme serveste reciproc la deschiderea dreptului la pensie, iar calculul pensiei in sistemul militar se efectueaza doar pentru perioada de vechime in serviciu din sistemul pensiilor militare de stat, cu excluderea acesteia din calculul pensiei stabilita in sistemul public, pentru ca, in caz contrar, s-ar ajunge la stabilirea a doua prestatii diferite in raport de aceeasi vechime.
     Decizia civila nr. 4845/R din 29 iunie 2009
     Prin sentinta civila 1068 din data de 10.02.2009 pronuntata de  Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, a fost admisa actiunea formulata de contestatorul NV in contradictoriu cu intimatul MAI, s-a anulat decizia nr. xxx/12.05.2008 emisa de Comisia de Contestatii Pensii din cadrul MIRA si decizia nr. xxxx/06.03.2008 emisa de Casa de Pensii a MIRA si a fost obligata intimata sa emita decizie de pensionare privind acordarea pensiei militare de stat, incepand cu data de 01.03.2008.
     In considerente, s-a retinut ca prin decizia nr. xxx/12.05.2008 emisa de MIRA - Comisia de Contestatii Pensii a fost solutionata contestatia formulata impotriva deciziei de respingere a cererii de pensionare nr. xxxx/06.03.2008, dispunandu-se respingerea acesteia.
     In decizie se mentioneaza ca partea a fost cadru militar in activitate in perioada 15.02.1969-31.07.1989, dupa trecerea in rezerva fara indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei militare de stat acesta incadrandu-se in munca. S-a inscris la pensie in sistemul public de pensii. S-a retinut ca, prin cererea din 15.02.2008, a fost inregistrat la Casa de Pensii a MIRA dosarul de pensionare, inaintat de ISU "Serban Cantacuzino" P, in conditiile in care partea are deja un titlu de pensie dobandit in sistemul public de pensii, cu 01.12.1996, primind pensie pentru intreaga sa vechime in munca (stagii de cotizare) si in serviciu (art. 17 din Legea nr. 164/2001). Din continutul adresei  Casei Judetene de Pensii, vechimea totala in munca din sistemul public cuprinde si perioadele formate din obligatii militare.
     Tribunalul Bucuresti a considerat ca asupra cererii formulate de catre contestator, prin care se solicita stabilirea pensiei militare, se impunea o solutie favorabila pentru urmatoarele motive: Legea nr. 164/2001 reprezinta o lege speciala in sensul ca reglementeaza un sistem propriu de pensionare, prin raportare la Legea nr. 19/2000.
     Conform dispozitiilor art. 1 din acest act normativ dreptul la pensii pentru cadrele militare este garantat de stat si se exercita in conditiile legii iar conform dispozitiilor art.3 de prevederile legii beneficiaza cadrele militare in activitate, in rezerva sau in retragere.
     Potrivit dispozitiilor art. 15 din Legea nr. 164/2001, modificata cadrele militare care la data trecerii in rezerva nu indeplinesc conditiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime in serviciul militar de cel putin 15 ani pentru barbati si 10 ani pentru femei, beneficiaza de pensie militara de stat la implinirea varstelor standard prevazute in Legea nr. 19/2000, proportional cu numarul anilor de serviciu militar.
     Ulterior, aceste dispozitii legale au fost modificate, prin OUG nr. 77/2007, care a fost aprobata prin Legea nr. 14/2008. Conform acestei modificari cadrele militare care la data trecerii in rezerva nu indeplinesc conditiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime in serviciul militar de cel putin 15 ani, beneficiaza de pensie militara de stat la implinirea varstei de 55 de ani, proportional cu numarul anilor de serviciu militar.
     Din copia deciziei emisa de comisia de contestatii, rezulta ca partea contestatoare are o vechime in serviciu ca militar in perioada 15.02.1969-31.07.1989.
     Potrivit dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 164/2001 intre sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime in serviciu, respectiv stagiile de cotizare, in vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurari sociale. In situatia prevazuta la alin. (1) pensia militara de stat se stabileste doar pentru perioadele de vechime in serviciu. Perioadele de vechime in serviciu prevazute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contributie in sistemul public de pensii, se au in vedere la stabilirea pensiei in unul dintre cele doua sisteme.
Prin urmare, contestatorul indeplinea conditia legala referitoare la vechimea in serviciul militar pentru obtinerea pensiei militare.
     Faptul ca partea este titularul dreptului stabilit in sistem public (prin decizia nr. xxxxxxx/7.01.1997 emisa de Oficiul de Pensii P), confirma ca si cea de a doua conditie impusa de dispozitiile art. 15 din Legea nr. 164/2001 in forma in care era in vigoare la data depunerii cererii de pensionare, respectiv cea referitoare la varsta, era indeplinita.
     Tribunalul Bucuresti a considerat ca partea contestatoare poate deveni beneficiarul dreptului de pensie militara ca urmare a exprimarii optiunii, intrucat dispozitiile Legii nr. 164/ 2000 coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000, nu contin vreo interdictie legala care sa nu permita solutionarea cererii contestatorului in sens favorabil.
     Asadar, existenta unei decizii de pensionare emisa in baza Legii nr. 3/1977 nu poate impiedica transferarea acestor drepturi dintr-un sistem in altul, in conditiile in care contestatorul indeplineste conditiile pentru a obtine pensie militara.
     De asemenea, este evident ca partea nu tinde la valorificarea perioadei de vechime in serviciu, ce sta la baza calcularii pensiei militare, in ambele sisteme, pentru ca acesta si-a sustinut actiunea pe dreptul de optiune (ceea ce inseamna alegerea unuia dintre cele doua sisteme pentru calcularea pensiei cu privire la perioada in discutie).
     Aceasta inseamna ca, evident, partea nu poate beneficia de doua tipuri de pensie pentru aceeasi vechime, ci vechimea din cele doua sisteme serveste reciproc doar la deschiderea dreptului la pensie, iar calculul pensiei in sistemul militar se efectueaza doar pentru perioada de vechime in serviciu din sistemul pensiilor militare de stat, cu excluderea acesteia din calculul pensiei stabilita in sistemul public, pentru ca, in caz contrar, s-ar ajunge la stabilirea a doua prestatii diferite in raport de aceeasi vechime.
     Impotriva sus-mentionatei hotarari, a declarat recurs recurentul MAI. In motivare, s-a aratat ca sentinta instantei de fond este criticabila, pentru urmatoarele:
     Reclamantul este pensionar in sistemul public,  fiind beneficiar de pensie pentru limita de varsta, drept de pensie solicitat de catre acesta si stabilit in conditiile prevederilor Legii nr. 3/1977.
     Avand in vedere ca la data de 10.04.2001 a intrat in vigoare Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cererea reclamantului privind acordarea pensiei militare de stat adresata Casei de Pensii a M.A.I. in data de 21.01.2008 a fost solutionata cu respectarea prevederilor actului normativ mai sus mentionat.
     Astfel, legislatia in vigoare dupa aprilie 2001, respectiv Legea nr. 164/2001, republicata si Legea nr. 19/2001 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, nu mai ofera posibilitatea optiunii la pensie intr-un sistem, respectiv revizuirea vechimii in munca prin diminuare cu valorificarea unei parti de vechime in alt sistem prin renuntare la pensia stabilita si platita in alt sistem.
     Instanta de fond, in motivarea sentintei civile recurate, a retinut in mod gresit ca reclamantul poate deveni beneficiarul dreptului de pensie militara ca urmare a exprimarii optiunii, intrucat dispozitiile Legii nr. 164/2001, republicata, coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000, nu contin nici o interdictie legala care sa nu permita solutionarea cererii reclamantului in sens favorabil.
     In ceea ce priveste acest aspect, se considera ca hotararea instantei este lipsita de temeinicie, avand in vedere ca speta dedusa judecatii nu viza vocatia acestuia la pensie militara, in cazul in care acesta ar fi indeplinit conditiile cerute de art. 15 din Legea nr. 164/2001 republicata, ci posibilitatea revizuirii pensiei primita in prezent de reclamant in sistemul public, sub aspectul diminuarii acesteia.
     Incepand cu data de 01.04.2001, data la care sistemul public a preluat pensiile aflate deja in plata, intreaga vechime a unei persoane a devenit "stagiu de cotizare", potrivit art. 160 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale care prevede ca "vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la intrarea in vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare."
     Astfel, se poate constata fara nici un dubiu ca drepturile de pensie ale reclamantului se afla sub incidenta prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare si ca vechimea acestuia in serviciu a fost recunoscuta ca fiind stagiu de cotizare, cuantumul pensiei fiind direct proportional cu intreaga vechime, atat in munca, cat si in serviciu, precum si cu drepturile banesti obtinute in perioada de activitate pe care acesta a desfasurat-o in calitate de cadru militar permanent.
     Prin aplicarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 164/2001, republicata, asa cum, in mod gresit, a apreciat instanta de fond, se incalca principiul statuat la art. 15 potrivit caruia cadrele militare care indeplinesc conditiile de pensionare ulterior trecerii in rezerva pot beneficia de pensie in raport de vechimea in serviciu prevazuta la art. 17 din aceeasi lege.
     Mai mult, din interpretarea dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 164/2001, republicata si art. 160, respectiv art. 180 din Legea nr. 19/2000, rezulta ca, incepand cu luna mai a anului 2001, pensia dintr-un sistem se stabileste doar pentru activitatea desfasurata in acel sistem, nefiind permisa solicitarea pensiei in sistemul militar atata timp cat acea vechime este luata in calcul si asimilata ca stagiu de cotizare in sistemul public de pensii.
     De altfel, pensia reprezinta un drept social care inlocuieste venitul salarial din momentul in care activitatea salariala nu se mai exercita ca urmare aparitiei riscului asigurat.
     Prevederile art. 15 din Legea nr. 164/2001, republicata, se refera la cadrele militare care indeplinesc conditiile de pensionare dupa trecerea in rezerva.
     Astfel, in cazul reclamantului, la data depunerii cererii respectiv 21.01.2008 acesta era deja pensionar, drepturile de pensie fiind calculate corespunzator intregii vechimi realizate in calitate de militar in termen, cadru militar si salariat civil.
     Analizand intregul material probator administrat in cauza, prin prisma criticilor formulate in cererea de recurs, conform dispozitiilor art. 304/1 din Codul de procedura civila, Curtea constata ca recursul  este nefondat, pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse in continuare:
     Reclamantul intimat este pensionar in sistemul public, in baza deciziei din 07.01.1997 emisa de Casa Judeteana de Pensii P, fiind beneficiar de pensie pentru limita de varsta, drept de pensie solicitat de catre acesta si stabilit in conditiile prevederilor Legii nr. 3/1977.
     Recurentul argumenteaza faptul ca legislatia in vigoare dupa aprilie 2001, respectiv Legea nr. 164/2001, republicata si Legea nr. 19/2001 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, nu mai ofera posibilitatea optiunii la pensie intr-un sistem, respectiv revizuirea vechimii in munca prin diminuare cu valorificarea unei parti de vechime in alt sistem prin renuntare la pensia stabilita si platita in alt sistem.
     Curtea nu poate retine aceasta motivare, deoarece reclamantul intimat poate deveni beneficiarul dreptului de pensie militara ca urmare a exprimarii optiunii, intrucat dispozitiile Legii nr. 164/2000 coroborate cu cele ale Legii nr. 19/2000 nu contin vreo interdictie legala care sa nu permita solutionarea cererii contestatorului in sens favorabil.
     Ca atare, existenta unei decizii de pensionare emisa in baza Legii nr. 3/1977 nu poate impiedica transferarea acestor drepturi dintr-un sistem in altul, in conditiile in care contestatorul indeplineste conditiile pentru a obtine pensie militara.
     Recurentul, in al doilea motiv de recurs, arata ca din interpretarea dispozitiilor art. 20 din Legea nr. 164/2001, republicata si art. 160, respectiv art. 180 din Legea nr. 19/2000, rezulta ca, incepand cu luna mai a anului 2001, pensia dintr-un sistem se stabileste doar pentru activitatea desfasurata in acel sistem, nefiind permisa solicitarea pensiei in sistemul militar atata timp cat acea vechime este luata in calcul si asimilata ca stagiu de cotizare in sistemul public de pensii.
     Nici acest argument nu poate fi retinut, nimeni nu poate beneficia de doua tipuri de pensie pentru aceeasi vechime, dar vechimea din cele doua sisteme serveste reciproc la deschiderea dreptului la pensie, iar calculul pensiei in sistemul militar se efectueaza doar pentru perioada de vechime in serviciu din sistemul pensiilor militare de stat, cu excluderea acesteia din calculul pensiei stabilita in sistemul public, pentru ca, in caz contrar, s-ar ajunge la stabilirea a doua prestatii diferite in raport de aceeasi vechime.
     Prima hotarare este astfel motivata, raspunzand la toate argumentele de fapt si de drept necesare solutionarii sale, in mod echitabil.
     Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventia europeana a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, include, printre altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective (Hotararea Artico impotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real "ascultate", adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Altfel spus, art. 6 implica mai ales in sarcina "instantei" obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putin pentru a le aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-I, si Hotararea Van der Hurk impotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].
     Obligatia pe care o impune art. 6 paragraful 1 instantelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (Hotararea Perez, paragraful 81; Hotararea Van der Hurk, p. 20, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, paragraful 29; a se vedea, de asemenea, Decizia Jahnke si Lenoble impotriva Frantei, cererea nr. 40.490/98, CEDH 2000-IX).
Pentru aceste considerente, Curtea, in baza art. 312 Cod pr.civila va respinge recursul ca nefondat.