InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Gorj

Obligatia de a face

(Sentinta civila nr. 9/2014 din data de 16.01.2014 pronuntata de Tribunalul Gorj)

Domeniu Chemare in judecata (actiuni, cereri); Contracte de munca; Salarizare | Dosare Tribunalul Gorj | Jurisprudenta Tribunalul Gorj



Dosar nr. _
Cod operator: 2443

R O M A N I A

TRIBUNALUL GORJ
SECTIA CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

Sentinta Nr.9
Sedinta publica de la 16 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PRESEDINTE ..
Asistent  judiciar ..
Asistent  judiciar _
Grefier ..

Pe rol fiind judecarea cererii de chemare in judecata formulata de petenta S.G.S impotriva intimatei S.C. M.P.D. S.R.L., avand  ca obiect obligatia de a face.
La apelul nominal facut in sedinta publica a fost prezenta petenta, intimata fiind reprezentata de avocat D.D.
Procedura de citare este legal indeplinita.
In temeiul art.258 alin.1 Cod procedura civila raportat la art.255 alin.1 Cod procedura civila, instanta incuviinteaza proba cu inscrisurile depuse la dosar de catre parti, considerand-o admisibila si concludenta pentru solutionarea cauzei.
Constatand cercetarea judecatoreasca terminata si cauza in stare de judecata, s-a dat cuvantul pe fond.
Petenta S.G.S a solicitat admiterea actiunii asa cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata.
Avocat D.D, pentru intimata a solicitat respingerea actiunii, cu cheltuieli de judecata, conform chitantei depusa la dosarul cauzei.

INSTANTA

Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la Tribunalul Gorj- Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale sub nr. _, petenta S.G.S. a chemat in judecata intimata S.C. M.P.D. S.R.L. solicitand instantei sa se dispuna obligarea intimatei la ducerea la indeplinire a celor prevazute de dispozitiile art. 64 alin 4 din Codul muncii, la plata drepturilor salariale aferente conform graficelor de lucru a orelor suplimentare, a orelor lucrate in zilele de sambata si duminica, a orelor lucrate in zilele de sarbatori legale, obligarea intimatei la restituirea garantiilor retinute pe perioada lucrata, precum si la plata salariului de baza integral, incepand cu data de 16.02.2013 pana la data indeplinirii obligatiilor prevazute de dispozitiile art.64 alin4 din Codul muncii.
In motivare, petenta a aratat ca este salariat in cadrul societatii intimate, din data de 18.05.2012 conform contractului individual de munca pe perioada nedeterminata inregistrat la Inspectoratul Teritorial de Munca Ilfov sub nr.128/18.05.2012, in functia de lucrator comercial pana la data de 30.10.2012, incepand cu data de 01.11.2012 indeplinind functia de reprezentant comercial.
Mentioneaza  petenta ca pe parcursul intregii perioade cat si a desfasurat activitatea in cadrul companiei, programul de lucru a fost de 12 ore/zi, doua zile consecutive, urmate de doua zile libere.
  Ca in luna decembrie 2012, s-a prezentat la medicul specialist, ca urmare a durerilor de spate pe care le-a acuzat, fiind diagnosticata cu ,,discopatie lombara si scolioza toraco-lombara,,, recomandarile medicului fiind acelea de repaus si evitarea efortului fizic, pentru intreaga luna eliberandu-i se certificat de concediu medical. Ulterior, mai precis in luna ianuarie 2013, s-a prezentat din nou la medicul specialist, care in urma controlului a apreciat ca fiind necesara inca o luna de recuperare, in consecinta fiindu-i eliberat certificat de concediu medical si pentru luna ianuarie 2013.
Mentioneaza petenta ca ambele certificate de concediu medical au fost depuse la sediul societatii angajatoare.
Cum recomandarile medicale de evitare a efortului fizic si a statului in picioare mai mult de 4-5 ore/zi erau incompatibile cu programul de lucru s-a adresat Departamentului de Resurse Umane din cadrul societatii intimate pentru a gasi o modalitate de solutionare a situatiei de fapt.
La indrumarile primite, in perioada  11.02.2013-13.02.2013, a efectuat un control medical in cadrul Clinicii Medlife, in urma caruia i s-a eliberat Fisa de Aptitudini, la data de 20.02.2013.
Se invedereaza de catre petenta ca potrivit dispozitiilor Codului Muncii,  angajatorul avea obligatia de a o informa  despre rezultatul concretizat in Fisa de Aptitudini, si cum s-a tergiversat acest aspect, a initiat discutii cu societatea angajatoare, luand act si de faptul ca figura cu absente nemotivate pe o perioada de doua saptamani, aceasta considerandu-se abatere disciplinara grava care presupune cercetarea disciplinara. Ca la data de 26.03.2013, a primit convocare la comisia de disciplina in vederea efectuarii cercetarii disciplinare, in acest sens dand Note explicative, in urma sedintei de cercetare, angajatorul oferindu-i un post part-time, solicitandu-i totodata un raspuns in scris la oferta propusa spre solutionarea situatiei ivite intre parti.
Mentioneaza petenta ca la data de 17.04.2013 a transmis raspunsul solicitat, prin posta, solicitandu-si drepturile salariale la zi, raspunsul angajatorului fiind negativ. Pe cale de consecinta, la data de 06.06.2013, s-a adresat Inspectoratului Teritorial de Munca Ilfov, pentru o verificare la sediul societatii angajatoare, institutia care a raspuns prin adresa nr.9339/P324/20.06.2013, cu indrumarea de a se adresa instantei judecatoresti competente.
In baza dispozitiilor Codului muncii, petenta solicita acordarea drepturilor salariale ca drepturi determinabile si nu determinate, urmand sa fie calculate ulterior, cu precizarea ca la data incheierii contractului individual de munca i a fost inmanat spre semnare si un contract de garantie in bani pe care l apreciaza ca fiind nul intrucat nu are data, nr. de inregistrare si nici inserata valoarea bunurilor gestionate. Mai mult, nu i s-a predat nicio gestiune, neexistand incheiat nici un proces verbal de predare-primire a gestiunii la care contractul de garantie in bani face referire.
In drept, petenta si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile Codului muncii.
In dovedire, petenta a depus la dosarul cauzei o serie de inscrisuri, respectiv: copie a cartii de identitate, adresa nr. 9339/P324/20.06.2013 emisa de Inspectoratul Teritorial de Munca Ilfov, Instiintarea  nr. 1103B/28.12.2012, contractul de garantie in bani, actul aditional nr.1 din 10.10.2012 la contractul individual de munca incheiat si inregistrat sub nr. 128/18.05.2012, convocarea pentru cercetarea disciplinara inregistrata sub nr.0255B din 18.03.2013, Nota explicativa inregistrata sub nr. 0707A din 26.03.2013, Raspunsul angajatorului emis la data de 26.03.2013 inregistrat sub nr.0301B, Raspunsul nr. 0596B din data de 30.04.2013, copiefluturasi-salariu, copie a corespondentei email purtate de parti.
contractul individual de munca inregistrat sub nr. 10000421 din 01.01.2010, actul aditional la contractul individual de munca, extras din contractul colectiv de munca aplicabil, cererea formulata la data de 06.09.2011,  raspunsul la solicitarile petentului inregistrat sub nr. RO10/40356/04.10.2011, precum si copie a carnetului de munca al petentului.
La randul sau, intimata S.C. M.P.D. S.A. a formulat intampinare, solicitand respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
            Prealabil dezvoltarii argumentelor de fapt si de drept aferente cauzei deduse judecatii invededereaza intimata caracterul superficial al cererii de chemare in judecata, din analiza continutului careia nu pot fi retinute argumente de natura sa conduca la admiterea acesteia, fiind evident ca aceasta actiune este introdusa pur formal, ignorandu-se natura juridica si caracteristicile proprii principalelor institutii ale dreptului muncii, precum concedierea salariatului si salarizarea.
Astfel, petenta  a inteles sa investeasca instanta cu solutionarea unei cereri intemeiata pe prevederile Codului muncii, respectiv art. 64 alin. (4) cu referire la concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului, art. 120 privind orele suplimentare, art. 132 privind norma de munca si art. 137 privind repausul saptamanal, recurgand de fapt la forta coercitiva a statului pentru a obtine incetarea raporturilor de munca derulate cu societatea intimata prin concediere, corelativ cu plata unor despagubiri materiale.
Or, in ceea ce priveste capetele de cerere intemeiate pe dispozitiile art. 64 alin. (4), respectiv obligarea subscrisei parata la concedierea petentei corelativ cu plata drepturilor salariate pana la data concedierii, reliefeaza definitia concedierii statuata de dispozitiile art. 58 alin. (1) din Codul muncii -"Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului.". Este evident ca legea instituie obligatii in sarcina angajatorului, dar in sensul de a dispune concedierea numai atunci cand, in situatia concreta, se verifica unul din cazurile expres si limitativ reglementate, obligatie care constituie o importanta garantie a realizarii dreptului la munca si a libertatii muncii, de natura sa apere salariatii impotriva unor concedieri abuzive.
         Astfel, analizarea prezentei actiuni presupune in primul rand analizarea existentei dreptului salariatei- petenta de a solicita instantei obligarea angajatorului- intimat la concediere, in opinia intimatei dreptul pretins nefiind recunoscut de lege.
          De asemenea, precizeaza intimata ca actiunea nu poate fi conceputa decat in legatura cu protectia drepturilor subiective civile, precum si a unor interese protejate de lege pentru care calea justitiei e obligatorie, iar pentru a se putea angaja protectia juridica a actiunii, dreptul subiectiv civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie recunoscut si ocrotit de lege; sa fie exercitat in limitele sale externe (de ordin material si juridic) si interne (potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut de lege); sa fie exercitat cu buna credinta;  sa fie actual. In speta, niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita, intrucat petenta nu este creditor a vreunei obligatii ce incumba angajatorului de natura a-i vatama drepturile recunoscute de lege si, prin urmare, in lipsa unui drept subiectiv recunoscut si ocrotit de lege apartinand acesteia, suntem in prezenta unor lipsuri referitoare la dreptul la actiune de natura sa atraga respingerea acesteia ca inadmisibila.
In ceea ce priveste celelelte capete de cerere avand ca obiect pretentii, apreciaza intimata ca acestea sunt lipsite de orice fundament, societatea indeplinindu-si toate obligatiile fata de petenta in calitatea acesteia de salariata, astfel incat se impune a fi respinse ca nefondate.
Intimata invedereaza ca petenta are calitatea de salariat  incepand cu data de 18.05.2012, in functia de lucrator comercial si, ulterior, de reprezentant comercial in cadrul magazinelor pe care le detine  in incinta Aeroportului International Henri Coanda, magazine pozitionate dupa trecerea frontierei. Avand in vedere contractele derulate de societate cu casele de cosmetica, petenta a fost aleasa reprezentant al casei L‘Oreal, corelativ cu marirea salariului prin actul aditional la contractual individual de munca nr. 01/10.10.2012.
Totodata precizeaza ca angajatii sai care au calitatea de reprezentant comercial al unei case de cosmetice primesc bonusuri sub forma de bani si produse (farfurmerie, cosmetice), sesiuni de traning la sediul caselor de cosmetice (in general Franta) platite de casele respective, diverse alte avantaje, daca angajatul isi realizeaza planul impus. Ca la inceputul lunii decembrie casa L‘Oreal a informat cu privire la rezultatele slabe ale petentei si intentia de incetare a colaborarii. La data de 12.12.2012, reprezentantul casei L‘Oreal pentru Estul Europei s-a prezentat la Bucuresti pentru a informa societatea intimata cu privire la necesitatea schimbarii reprezentantului comercial si incetarea colaborarii cu petenta incepand cu data de 31.12.2012, invocand rezultatele slabe in activitate, lipsa de comunicare si neimplicarea pentru atingerea targetului de vanzari impus de casa L‘Oreal. Totodata, a fost transmisa si informarea oficiala in acest sens la data de 14.12.2012.
In aceste conditii, desi rezultatele slabe ale petentei au determinat incetarea calitatii de reprezentant al casei L‘Oreal, societatea angajatoare,  cu buna credinta, nu procedat la modificarea salariului marit in considerarea calitatii de reprezentant al unei case de cosmetice.
Ulterior informarii cu privire la incetarea colaborarii cu casa L‘Oreal, salariata a prezentat un concediu medical pentru 28 de zile incepand cu data de 04.12.2012 (cod diagnostic 653). In continuarea acestui concediu medical, petenta a depus un al doilea concediu medical emis in data de 07.01.2013 pentru 25 de zile (cod diagnostic).
Subliniaza intimata ca desi petenta  prin cererea de chemare in judecata precizeaza ca  intrucat la controlul medical din luna ianuarie medicul specialist a considerat ca ii mai este necesara inca o luna pentru recuperare si i-a mai  eliberat  un certificat de concediu medical, dupa cum se poate observa din certificatele eliberate codul de diagnostic difera, adica in luna decembrie petenta suferea de dureri de spate (cod diagnostic 653), iar in luna ianuarie suferea de pneumonie (cod diagnostic 511), deci certificatele de concedii medicale arata doua afectiuni diferite, nu ceea ce sustine petenta. Ca dupa finalizarea concediilor medicale, petenta s-a prezentat la departamentul Resurse Umane din cadrul societatii, comunicand verbal intentia de a inceta raporturile de munca, dar nu prin demisie intrucat nu ar mai fi beneficiat de somaj, solicitand incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 61 lit. d) din Codul muncii (necorespundere profesionala).
Cum salariatei i s-a comunicat ca norma invocata reglementeaza un caz de incetare a raporturilor de munca din initiativa angajatorului si  nu se poate da curs unei astfel de cereri, aceasta a invocat probleme de natura medicala, solicitand incetarea contractului individual de munca in baza art. 61 lit. c) din Codul muncii (inaptitudinea fizica sau psihica a salariatului) in baza concediilor medicale prezentate. Prin urmare, salariatei i-a fost solicitata, in conformitate cu codul muncii, decizia organelor competente de expertiza medicala prin care sa se constate inaptitudinea fizica si/sau psihica, comunicandu-i-se ca documentele de concedii medicale nu pot sta la baza incetarii raporturilor de munca in baza acestui temei de drept.  Pentru perioadele 09.02 - 13.02.2013, 14.02 - 15.02.2013, salariata a formulat cereri de concediu fara plata, aprobate de altfel, de catre societatea intimata, iar incepand cu data de 16.02.201, petenta a absentat nemotivat de la locul de munca.
Cum la  data de 04.03.2013, societatii i-a fost comunicata Fisa de aptitudine 757663, conform careia avizul medical al angajatei petente pentru postul detinut este "apt conditionat", la data de 26.03.2013, prin adresa nr. 0301B, intimata a propus un program redus in raport cu recomandarile stabilite de medicul de medicina muncii prin Fisa de aptitudine 757663 din care rezulta ca avizul medical acesteia este "apt conditionat".
Precizeaza intimata ca fisa de aptitudine este reglementata expres de dispozitiile H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, act normativ care defineste aptitudinea in munca in cadrul art. 9 alin. (1), respectiv "capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical". Esentiale sunt dispozitiile art. 10 din actul normativ conform carora "in conditiile in care medicul de medicina muncii face recomandari de tip medical, aptitudinea este conditionata de respectarea acestora, iar in fisa de aptitudine anexa nr. 5, avizul medical va fi "apt conditionat".
Inaptitudinea in munca este reglementata in cadrul art. 11 si 12 din actul normativ, fiind evident ca vizeaza situatii distincte de cea reglementata in cadrul art.10 si reprezinta incapacitatea medicala a salariatului de a indeplini activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical.
            Subliniaza ca in speta, examenul medical a stabilit ca aptitudinea in munca a petentei este conditionata de respectarea anumitor recomandari - aviz medical "apt conditionat", petenta neaflandu-se in situatia de incapacitate intrucat nu a primit aviz medical "inapt". In conditiile in care examenul medical a stabilit, fara echivoc, aptitudinea petentei din punct de vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca in functia pentru care s-a solicitat examenul medical, conditionata de respectarea recomandarilor, intimata a propus cu buna-credinta un program redus in conformitate cu recomandarile medicale.
Mai invedereaza intimata ca, la data de 19.04.2013, petenta a adresat o cerere societatii, inregistrata sub nr. 1051A/19.04.2013, prin care a solicitat  desfacerea contractului de munca,  in temeiul art. 64 alin. (4) din Codul muncii. Pe cale de consecinta, la data de 30.04.2013, prin adresa nr. 0596B, a comunicat acesteia faptul ca nu poate sa opereze desfacerea contractului individual de munca, in baza art. 64 alin. (4) din Codul muncii deoarece acesta se coroboreaza cu dispozitiile art. 61 lit. c) din Codul muncii, iar salariata nu detine documentele medicale cerute de lege din care sa rezulte inaptitudinea fizica sau psihica a salariatului, respectiv o Decizie eliberata de organele competente.
Pentru aceste considerente, s-a avut in vedere  faptul ca dispozitiile art. 61 din Codul muncii sunt norme legale de stricta interpretare, enumerarea realizata de legiuitor fiind expresa si limitativa. In acest sens, reliefeaza intimata dispozitiile art. 55 lit. c) din Codul muncii conform carora "contractul individual de munca poate inceta ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege." In ceea ce priveste situatia reglementata in cadrul art. 61 lit. c) din Codul muncii, concedierea poate interveni exclusiv in cazul in care prin decizie organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului. In acest context arata intimata ca  avizul medical primit este apt conditionat si nu inapt si ca suntem in prezenta unei fise de aptitudine, si nu decizie a organelor competente de expertiza medicala.
              Or, dispozitiile art. 61 lit. c) din Codului muncii limiteaza posibilitatea angajatorului de a dispune concedierea salariatului doar in ipoteza in care salariatul prezinta decizia organelor competente de expertiza medicala prin care se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, iar dispozitiile art. 72 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementeaza concret procedura de evaluare a capacitatii de munca, organele competente de expertiza medicala si procedura de emitere a deciziei medicale - document neprezentat de altfel de catre petenta.
          Conchide intimata ca in aceste conditii, angajatorul s-a aflat in imposibilitatea obiectiva de a raspunde pozitiv cererii petentei in sensul de a dispune concedierea sa.
           In considerarea celor evocate, a solicitat intimata respingerea ca nefondate a capetelor 1 si 4 ale cererii introductive intemeiate pe dispozitiile art. 64 alin. (4) din Codul muncii avand in vedere ca speta nu vizeaza situatia reglementata de dispozitiile art. 64 din Codul muncii care reglementeaza obligatiile angajatorului in cazul in care acesta are initiativa desfacerii contractului individul de munca intr-unul dintre cazurile expres si strict determinate de dispozitiile art. 61 lit. c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul art. 56 alin. (1) lit. e), cu privire la propunerea unor alte locuri de munca vacante si notificarea cazului catre agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca. Conform dispozitiilor art. 64 alin. (4), la a caror respectare se solicita a fi obligati prin actiunea pendinte, "in cazul in care salariatul nu isi manifesta consimtamantul in termenul prevazut la alin. (3), precum si dupa notificarea cazului catre agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului."
Precizeaza intimata ca, in conditiile in care nu s-au pus in discutie calitatile profesionale ale petentei  (cu referire la art. 61 lit. d) si nu este incidenta o  reintegrare ca urmare a unei hotarari judecatoresti (art. 56 alin. (1) lit. e), in discutie fiind adusa capacitatea de munca a petentei, este evident ca cererea acesteia vizeaza cazul de incetare a contractului de munca din initiativa angajatorului reglementat de dispozitiile art. 61 lit. c) din Codul muncii.
            Conchide intimata ca dreptul pretins de catre petenta nu este recunoscut de lege, astfel incat acesteia ii lipseste insusi dreptul la actiune.
             In circumstantierea celor iterate, apreciaza ca fiind oportun  a prezenta un concis rationament motivat, sub specie juris, atat pe dispozitiile Codului muncii, cat si pe tezele sustinute in doctrina de specialitate:
              Codul muncii reglementeaza expres si limitativ cazurile de incetare a contractului individual de munca, recunoscand dreptul salariatului de exprimare a actului unilateral de vointa pentru incetarea raporturilor de munca, prin demisie, in cadrul art. 81, concordant principiului fundamental al libertatii muncii consacrat de art. 3 din Codul muncii -"Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi acestea.
         Precizeaza intimata ca in doctrina, decizia de concediere a fost definita ca fiind actul unilateral de dreptul muncii, prin care angajatorul incunostinteaza salariatul, in conditiile si in forma prevazuta de lege, asupra incetarii contractului individual de munca. Astfel, dreptul de decizie apartine angajatorului, caruia i se recunoaste legal posibilitatea de a apela sau nu la institutia concedierii salariatului. In acest sens sunt si dispozitiile art. 62 alin. (1) din Codul muncii care reglementeaza termenul de emitere a deciziei de concediere de 30 de zile. In unanimitate, literatura de specialitate si practica judiciara apreciaza asupra naturii juridice a acestui termen ca fiind un termen de prescriptie. Fiind un termen stipulat in favoarea creditorului, inseamna ca numai angajatorul poate sa renunte la beneficiul termenului, respectiv sa nu dea eficienta dreptului de a-l concedia pe salariatul aflat in una dintre ipotezele prevazute de art. 61 lit. b) -d) Codul muncii. Dintr-un alt punct de vedere, termenul de prescriptie de 30 de zile calendaristice este un termen imperativ, in sensul ca odata implinit, atrage lipsirea angajatorului din dreptul de a proceda la concedierea salariatului. Aceasta nu inseamna ca contractul individual de munca nu ar putea inceta pentru oricare dintre celelalte modalitati prevazute de legislatia muncii (ex. demisia salariatului).
         Intimata apreciaza ca situatia concreta in speta nu poate fi incadrata in dispozitiile art. 61 lit. c) din Codul muncii intrucat petenta a primit aviz medical "apt conditionat" si nu "inapt", astfel incat se impune a se da eficienta normei juridice instituita de dispozitiile art. 55 lit. c) din Codul muncii conform carora "Contractul individual de munca poate inceta (...) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege.", prin urmare a intervenit  inadmisibilitatea cererii petentei. Ca  in speta se constata ca starea fizica a petentei a fost stabilita de medicul specialist de medicina muncii care a consemnat in cuprinsul fisei de aptitudini a salariatei "APT CONDITIONAT", deci nu INAPT, iar rezultatul dat de medicul specialist de medicina muncii se poate contesta, prin urmare, daca petenta nu era multumita, in temeiul art.30 din HG nr.355/2007 modificata prin HG nr.1169/2011, avea posibilitatea de a contesta rezultatul dat de catre medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea in munca, situatie care nu a intervenit, in aceasta situatie concluzia medicului specialist in medicina muncii s-a definitivat. Ca de altfel, si  practica judiciara este in sensul celor mai sus exprimate: "Potrivit prevederilor art.61 lit.c) din Codul Muncii, angajatorul poate dispune concedierea in cazul in care, prin decizia organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica/sau psihica a salariatului, fapt ce nu ii permite acestuia sa-si  indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat. Fisa de aptitudine intocmita de medicul de medicina muncii nu are astfel de atributii, conform Statutului profesional specific medicului de medicina muncii, aprobat de Legea 418/2004.
Recomandarile formulate de medicul de medicina muncii, in cuprinsul fisei de aptitudine (...) nu sunt de natura a modifica avizul medical "apt" acordat si nu pot justifica constatarea de catre angajator a inaptitudinii fizice a unui salariat, acest aviz nu corespunde exigentelor impuse de textul de lege mentionat mai sus, fiind necesara, pentru a se putea dispune concedierea in temeiul dispozitiilor art.61 lit c) din Codul Muncii, emiterea unei decizii a organelor competente de expertiza medicala.
Prin urmare, sustine intimata ca,  in conditiile in care legislatia muncii reglementeaza emiterea decizia de concediere ca fiind un drept al angajatorului si nu o obligatie,  cazuri si conditii limitative prevazute de lege pentru concedierea salariatului in care prezenta speta nu se incadreaza, este nefondata  o asemenea cerere de obligare a angajatorului la emiterea unei decizii de concediere.
Ca petenta S.G.S, nu detine nici un fel de document emis de o institutie medicala sau de un medic specialist sau de un medic de medicina muncii din care sa rezulte ca este inapta, conditie impusa de legiuitor pentru a opera concedierea in baza art.61 lit. c) coroborat cu 64 pc.4 din Codul Muncii. In lipsa unui document medical din care sa rezulte inaptitudinea petentei, intimata nu era in masura sa constate inaptitudinea salariatei si sa-i emita o decizie de concediere in acest sens neavand la baza emiterii deciziei, documentul medical impus de lege.
De asemenea, apreciaza intimata ca nefondata cererea petentei la plata salariului de la data de 16.02.2013, data de la care absenteaza nemotivat de la locul de munca, pana la data emiterii deciziei de concediere in conditiile in care nu exista vreo obligatie a angajatorului de emitere a deciziei de concediere si, chiar daca ar fi existat o asemenea obligatie, in lipsa vreunei prestatii depuse plata drepturilor salariate nu se justifica.
Ca desi petenta nu intemeieaza in drept acest capat de cerere, este inadmisibil a asimila actiunea pendinte situatiei reglementate a controlului si sanctionarii concedierilor nelegale, respectiv dispozitiilor art. 80 alin. (1) din Codul muncii "in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul."
 Cu alte cuvinte, sustine intimata ca cererea petentei de obligare a societatii la emiterea deciziei de concediere nu poate fi asimilata unei cereri de anulare a deciziei nelegale de concediere astfel incat sa existe temei de drept al obligarii la plata salariilor de la data la care petenta  nu s-a mai prezentat la serviciu.
             Reitereaza faptul ca incepand cu data de 16.02.2013 petenta nu s-a prezentat la locul de munca si nu a prestat nicio activitate pentru societatea intimata, cu sublinierea faptului ca  dreptul salariatului la salariu se limiteaza strict la munca prestata.
Nu exista niciun temei de drept in baza caruia angajatorul sa fie obligat sa remunereze angajatul pentru norma de munca neprestata.
     Mai mult, pentru a demonstra buna -credinta a angajatorului arata intimata ca la data de 18.03.2013, salariata petenta a fost convocata la sediul societatii pentru cercetare disciplinara privind lipsa nejustificata de la locul de munca, iar Comisia de Disciplina a propus la data de 26.03.2013 "sa nu se aplice nicio sanctiune disciplinara salariatei", propunere aprobata si de conducere.
Arata totodata ca la dosarul de angajat al petentei, in perioada scurta in care a lucrat, respectiv s-a angajat la data de 18.05.2012 si a prestat norma de munca  pana la  3.12.2012, exista doua rapoarte a unor colege de tura raport nr.834A si 835A, ambele din 3.12.2012 din care  rezulta atitudinea de "seriozitate" a angajatei in raport cu norma de munca ce o efectua, si ce interes arata pentru locul de munca si realizarea obligatiilor sale de serviciu, mentionand ca toti angajatii au dreptul la o ora pauza de masa in timpul orelor de program, deci avea cand sa plece din tura sa-si rezolve problemele.
De asemenea, solicita intimata sa fie respins ca nefondat capatul doi al cererii introductive, avand in vedere ca societatea angajatoare si-a indeplinit pe parcursul derularii raporturilor de munca toate obligatiile de plata catre petenta, subliniind ca se impune ca petenta sa precizeze perioada pentru care solicita plata drepturilor salariate la care face referire.
Mai mult, asa cum dovedesc documentele atasate (state plata, fluturasi de salariu) societatea intimata a tinut evidenta orelor de munca prestate de salariata conform dispozitiilor art. 119 Codul muncii si a realizat plata tuturor acestora conform contractului individual de munca.
In ceea ce priveste zilele de sambata si duminica, documentele atasate ( fluturasi plata  salariu) dovedesc faptul ca societatea intimata a respectat dispozitiile art. 137 din Codul muncii, acordand atat repausul saptamanal, cat si sporul la salariu aferent conform contractului individual de munca.
In ceea ce priveste zilele de sarbatori legale, incidente sunt dispozitiile art. 141 din Codul muncii intrucat specificul activitatii nu permite intreruperea activitatii in aceste zile (in discutie fiind magazinele din Aeroporul International Henri Coanda), astfel incat, in mod legal si corect, apreciaza intimata ca se realizeaza aplicarea art. 142 alin. (1) din Codul muncii.
Mentioneaza ca situatia denumita "Centralizatorul graficilor de lucru " depusa la dosarul cauzei de catre petenta nu este corecta si  nu poate fi avuta in vedere la solutionare, Pontajul realizandu-se de catre angajator, astfel incat un inscris intocmit de salariat nu poate constitui proba.
  Pentru lamurirea acestor aspecte intimata face trimitere la  state de salarii, precum si fluturasi de salariu, depusi la dosar,  din care rezulta norma de munca efectuata, precum si raportul departamentului Resurse Umane a societatii continand explicatii aferente normei de munca efectuate de petenta, acestea fiind documentele cerute de lege pentru dovedirea normei de lucru (art.119 Codul muncii). Norma de munca pentru angajatii din magazine, este de 11 ore lucrate + 1 ora pauza de masa, pauza in care angajatul paraseste incinta magazinelor si merge sa serveasca masa unde doreste, deci norma de munca este de 11 ore de munca si nu 12 asa cum, in mod eronat sustine petenta.
Ca din documentele atasate se observa ca societatea si-a respectat toate obligatiile privind remuneratia salariatei petente si nu ii datoreaza nicio suma de bani.
Intimata mai solicita respingerea ca nefondat al capatului trei al cererii introductive cu privire la restituirea garantiilor pentru urmatoarele argumente:
Chiar daca in principiu este de acord cu aceasta restituire,  aceasta poate avea loc doar la incetarea raportului de munca, asa cum se procedeaza,  dealtfel cu toti angajatii (in nr. de 232), avand functia de lucratori comerciali sau reprezentanti comerciali, toti avand gestiunea produselor.
           Apreciaza intimata ca sustinerea petentei cu privire la nulitatea contractului de garantie in bani, nu poate fi luata in seama deoarece legea prevede anumite obligatii pentru angajatii care isi desfasoara activitatea in sectoare unde au gestiune. Contractul de garantie este un accesoriu al contractului de munca, astfel ca suma consemnata cu acest titlu ramane la dispozitia angajatorului pe toata perioada derularii contractului de munca. In speta contractul de munca al angajatei petente Safta Gabriela inregistrat sub nr. nr.128/18.05.2012 nu a incetat, prin urmare si garantia este retinuta in virtutea calitatii sale de angajat. Mai  mult, in fisa postului, insusita de petenta, apare ca raspunde in mod egal cu colegii de gestiune. Acest contract de garantie, sustine intimata,  este incheiat in baza Legii 22/1969 modificata  prin Legea 54/1994 privind angajararea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici.
    In concluzie, intimata apreciaza ca pretentiile petentei sunt profund nefondate, impunandu-se a fi respinse ca atare.     
     De asemenea, intimata a solicitat obligarea petentei la suportarea cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezenta cauza.
In drept, intimata a invocat dispozitiile art. 205 NCPC, Codul muncii, H.G. nr. 355/2007  cu modificarile si completarile ulterioare, Legea 22/1969, 451 si urm. NCPP.
     In dovedire, a depus la dosarul cauzei o serie de inscrisuri, filele 44-103, respectiv fisa de aptitudine 757663, raspuns  nr.0596B din 30.04.2013, adresa petentei nr. 1051A din 19.04.2013, raspuns la adresa 0409 din 26.03.2013, adresa nr.0409 din 04.03.2013, procesul verbal al cercetarii disciplinare prealabile efectuata cu privire la petenta, Nota explicativa din data de 26.03.2013, convocare comisie disciplina din data de 18.03.2013,raport nr. 0397A din data de 01.03.2013, note informative ale colegelor cu privire la activitatea si comportamentul petentei la locul de munca, cereri de concediu fara plata, certificat de concediu medical cod diagnostic 511, certificat de concediu medical cod diagnostic 653, state de plata, fluturasi de salariu, raport departament resurse umane, procedura privind instructajul personalului pentru inventariere, contract de garantie in bani, fisa de aptitudini angajat, declaratie a petentei, act aditional la contractul individual de munca, precum si contractul individual de munca nr.128 din data de 18.05.2012.
       Petenta a formulat Raspuns la intampinare, precizand ca angajatorul avea obligatia de a dispune concedierea din motive ce tin de sanatatea salariatului, neexistand indoieli cu privire la inaptitudinea sa fizica, constatata de medicul de medicina muncii pentru postul pe care l ocupa.
       Totodata mentioneaza petenta, raportat la sustinerile intimatei, ca nu a efectuat nici un trening in Franta, ca nu  a fost informata la inceputul lunii decembrie 2012 de intentiile Casei L Oreal de a inceta colaborarea.
        Face referire petenta la dispozitiile HG nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii salariatilor, act normativ care defineste aptitudinea in munca in cuprinsul art. 9 alin.1 respectiv,, capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a desfasura activitate la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul  medical,,. De asemenea, subliniaza faptul ca se incadreaza in dispozitiile art.10 din HG nr. 355/2007 conform carora in conditiile in care medicul de medicina muncii face recomandari de tip medical, aptitudinea este conditionata de respectarea acestora, iar in Fisa de aptitudini, avizul medical va fi ,, apt conditionat,,.
       De asemenea, se subliniaza de catre petenta ca intimata a depus la dosar Fisa de aptitudini de la angajarea sa, in dublu exemplar, cu avizul medical ,,apt,,, relevanta avand Fisa de aptitudini din data de 12.02.2013, cu avizul medical ,,apt conditionat,,, fisa transmisa de catre medicina muncii catre societatea intimata in data de 20.02.2013, cu toate ca s-a invocat primirea acesteia in data de 28.02.2013.
         Ca in urma cercetarii disciplinare din data de 26.03.2013 i s-a oferit un post part-time in cadrul intimatei, precum si un raspuns la corespondenta sa din 01.03.2013, insa petenta nu si a manifestat acordul cu privire la postul oferit, angajatorul, in acest caz, avand obligatia de a dispune concedierea in baza dispozitiilor  art. 64 din Codul muncii.
         Mai precizeaza petenta ca intimata face referire la inaptitudinea fizica sau psihica a salariatului raportat la dispozitiile legii nr. 263/2010, insa nu e incidenta in speta de fata.
          De asemenea, conform dispozitiilor Codului muncii si dupa cum precizeaza si intimata invocand dispozitiile art.64 din actul normativ anterior mentionat, in cazul in care salariatul nu isi manifesta consimtamantul in termenul prevazut, precum si dupa notificare catre Agentia Teritoriala de Ocupare a Fortei de Munca, angajatorul poate dispune concedierea salariatului.
    Cu privire la sustinerile intimatei privitoare la faptul ca petenta nu detine nici un document emis de catre o institutie medicala sau de un medic specialist sau medicina muncii din care sa rezulte inaptitudinea fizica si/psihica a salariatului care sa nu permita indeplinirea atributiilor corespunzatoare locului de munca, acestea nu sunt de retinut tocmai pentru ca intimata i-a si si oferit un post part-time, la un  program de 4 ore/zi, post compatibil cu capacitatea de munca stabilita tocmai de medicul specialist de medicina muncii.
            Ca, urmare a neexprimarii consimtamantului sau pentru postul oferit, ar fi trebuit ca intimata sa dispuna concedierea  sa in baza art.64 alin 3 si 4 din Codul muncii.
            Mai precizeaza petenta ca perioada pentru care solicita obligarea intimatei la plata drepturilor salariale  pentru ore suplimentare, ore lucrate in zilele de sambata si duminica, precum si orele lucrate in zilele de sarbatori legale este 18.05.2012-30.11.2012, iar perioada pentru care solicita plata salariului de baza integral la zi incepe de la data de 16.02.2013 si se incheie la data indeplinirii de catre intimata a obligatiilor prevazute de Codul muncii, intrucat pe toata perioada de asteptare i-a fost ingradit in mod voit dreptul la munca, principiu fundamental prevazut de Constitutia Romaniei.
      Mai solicita intimata si plata contributiilor catre bugetul de stat.
            Invedereaza petenta ca Raportul Resurselor Umane privind programul de lucru al petentei este intocmit gresit, intimata neavand un mod de calcul precis, care s ar impune, cu privire la orele lucrate lunar.
            Cu privire la contractul de garantie, il apreciaza ca fiind nul in considerentul ca nu are nr. de inregistrare si nici data la care s-a incheiat, nu are completata valoarea bunurilor gestionate, iar la baza acestui contract de garantie  nici un fel de proces-verbal de predare primire a gestiunii. Mai mult, inmanarea acestuia a fost facuta la data de 09.01.2013 la solicitarea sa si nicidecum la semnarea contractului pe care trebuie sa-l primeasca anterior inceperii activitatii., asa cum reiese si din cuprinsul cap. M, pct.4a din contractul individual de munca nr.128 din 18.05.2012.
            De asemenea, face precizarea ca intimata i-a retinut garantii de gestiune chiar si pe perioada concediului medical, fapt ce reiese din fluturasii de salariu.
           In dovedire, a depus la dosarul cauzei, Fisa de aptitudine nr.757663 eliberata la data de 12.02.2013, adresa inregistrata sub nr. 113613 din 01.08.2013, copie email transmis de catre Medicina Muncii, plansa foto distanta certificat de absolvire, inclusiv suplimentul descriptiv al certificatului pentru inspectorul de resurse umane Safta Leon.
            La data de 28.10.2013, intimata  a depus Note de sedinta solicitand administrarea probei constand in adresa Ministerului Muncii, Familiei , Protectiei Sociale si Persoanelor Vartstnice inregistrat sub nr. 28180RG/1802DJLMC din 15.10.2013, si respectiv sub nr.3194A/23.10.2013, la sediul intimatei, cu motivarea ca raspunsul  a fost comunicat  ulterior formularii si comunicarii Intampinarii depuse in cauza.
             Invedereaza intimata ca a solicitat punctul de vedere oficial al Ministerului Muncii, avand in vedere atributiile si competentele sale, precum si calitatea de elaborator al cadrului legislativ in domeniile sale de activitate, cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.10 din HG nr.355/2007, pentru a clarifica daca fisa de aptitudine  cu avizul medical ,,apt conditionat,, echivaleaza deciziei organelor competente  de expertiza medicala prin care se constata inaptitudinea fizica si /sau psihica a salariatului ,document la care se face referire in cadrul dispozitiilor art. 61 lit. C din Codul muncii, precum si daca fisa de aptitudine cu avizul medical ,,apt conditionat,,  reglementat de dispozitiile  HG nr.355/2007 constituie decizie a organelor competente de expertiza medicala prin care se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului.
Subliniaza intimata ca prin raspunsul transmis au fost intarite sustinerile sale din cuprinsul intampinarii cu privire la interpretarea si aplicarea normelor legale incidente spetei, precum si legalitatea pozitiei adoptate pe tot parcursul acestui diferend.
In sustinere, intimata a depus la dosar  adresa-raspuns a  Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice nr.3194A din 23.10.2013, adresa intimatei inregistrata sub nr.1353 B din 17.09.2013 referitoare la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.10 din HG nr.355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
In complinirea probatoriului, petenta a depus la dosarul cauzei scrisoarea medicala emisa de Directia de Sanatate Publica -Spitalul Orasenesc de Urgenta Tg-Carbunesti din care rezulta diagnosticele de care sufera, iar de catre aparatorul ales al intimatei practica judiciara, precum si adresa transmisa petentei prin care a solicitat un raspuns  pentru solutionarea pe cale amiabila, in sensul acceptarii incetarii raporturilor de munca prin acordul partilor si dovada achitarii onorariului de avocat insotita de factura ce reprezinta contravaloarea contractului de asistenta juridica emisa la data de 6.11.2013.
             Tribunalul, analizand actiunea de fata in raport de inscrisurile depuse la dosarul cauzei, sustinerile partilor si  dispozitiile legale in materie, constata ca actiunea este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:
 Prin actiunea de fata, petenta a solicitat obligarea societatii intimate la ducerea la indeplinire a celor prevazute de dispozitiile art.64 alin. (4) din Codul muncii cu referire la concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului, obligarea la plata drepturilor salariale aferente graficelor de lucru a orelor suplimentare, a orelor lucrate in zilele de sambata si duminica, a orelor lucrate in zilele de sarbatori legale, la restituirea garantiilor retinute pe toata perioada lucrata, precum si la plata salariului de baza, in integralitate, incepand cu data de 16.02.2013, cu cheltuieli de judecata.
          Petenta are calitatea de salariat al societatii intimate, in baza contractului individual de munca incheiat si inregistrat sub nr. 128 incepand cu data de 18.05.2012, in functia de lucrator comercial si, ulterior, de reprezentant comercial, asa cum reiese din actul aditional la contractul individual de munca inregistrat sub nr. 01 din 10.10.2012. Avand in vedere contractele derulate de societatea intimata cu casele de cosmetica, petenta a fost aleasa reprezentant al casei L‘Oreal, corelativ cu marirea salariului concretizata  prin actul aditional la contractual individual de munca nr. 01/10.10.2012.
Instanta retine ca incepand cu data de 04.12.2012 salariata a prezentat un concediu medical pentru 28 de zile (cod diagnostic 653), in continuarea acestui concediu medical, petenta depunand un al doilea concediu medical emis in data de 07.01.2013 pentru 25 de zile (cod diagnostic 511). Dupa cum se observa din certificatele eliberate codul de diagnostic difera, adica in luna decembrie petenta suferea de dureri de spate (cod diagnostic 653), iar in luna ianuarie suferea de pneumonie (cod diagnostic 511), deci certificatele de concedii medicale arata doua afectiuni diferite. Ulterior, dupa  finalizarea concediilor medicale, petenta s-a prezentat la departamentul Resurse Umane din cadrul societatii, comunicand verbal intentia de a inceta raporturile de munca, solicitand incetarea contractului individual de munca intre parti in temeiul dispozitiilor Codului muncii, invocand probleme de natura medicala, pe cale de consecinta salariatei fiindu-i solicitata de catre angajator decizia organelor competente de expertiza medicala prin care sa se constate inaptitudinea fizica si/sau psihica comunicandu-i-se ca documentele de concedii medicale nu pot sta la baza incetarii raporturilor de munca in temeiului de drept invocat, respectiv dispozitiile art. 61 lit. c din Codul muncii. 
Se mai retine de instanta ca salariata, pentru perioadele 09.02 - 13.02.2013, 14.02 - 15.02.2013, a formulat cereri de concediu fara plata, aprobate de altfel, de catre societatea intimata, iar incepand cu data de 16.02.2013, petenta a absentat nemotivat de la locul de munca, in acest sens fiind efectuata si cercetarea disciplinara, Comisia de disciplina constituita apreciind ca se impune neaplicarea niciunei sanctiuni disciplinare salariatei, procesul verbal al comisiei de cercetare disciplinara fiind aprobat de reprezentantul legal al angajatorului.
Cum la  data de 04.03.2013, societatii intimate i-a fost comunicata Fisa de aptitudine 757663, conform careia avizul medical al angajatei petente pentru postul detinut este "apt conditionat", la data de 26.03.2013, prin adresa nr. 0301B, intimata a propus un program redus in raport cu recomandarile stabilite de medicul de medicina muncii prin Fisa de aptitudine 757663 din care rezulta ca avizul medical acesteia este "apt conditionat", program pentru care petenta nu si a dat acordul, dupa cum si sustine prin Notele depuse la dosarul cauzei.
         Potrivit prevederilor art.61 lit. c din legea nr.53/2003, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive ce tin de persoana salariatului in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertizare medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt care nu ar permite ca acesta sa -si indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat. Pentru a demara procedura de concediere  in temeiul art. 61 lit. c din Codul Muncii se impune a fi necesara decizia medicului de expertiza medicala a capacitatii de munca, nefiind suficient avizul medical emis de medicul de medicina muncii prin fisa de aptitudini.
Conditia esentiala pentru aceasta concediere o constituie decizia organelor competente de expertiza medicala, prin care se constata faptul ca inaptitudinea fizica si psihica nu permit salariatului sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat.
Angajatorul nu trebuie decat sa ia act de aceasta constatare de catre organele in drept a starii de inaptitudine a salariatului si sa dispuna incetarea contractului individual de munca.
 Cum medicul de medicina muncii nu are calitatea sa efectueze expertiza medicala, conform celor stabilite prin dispozitiile legii nr.418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii, avizul medical ,,apt conditionat,, din cuprinsul fisei de aptitudine  la care face trimitere petenta nu poate fi asimilat unei decizii a unui organ competent de expertiza medicala prin care sa se constate inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului impusa prin dispozitiile art.61 lit. C din Codul muncii.
              Pe de alta parte, din cuprinsul fisei de aptitudini, semnata de medicul de medicina muncii, unde sunt consemnate atat profesia/functia, cat si locul de munca al contestatoarei, rezulta ca salariata petenta este apta de munca, recomandarile formulate de medic, in sensul reducerii programului de munca, evitarii suprasolicitarilor nefiind de natura a modifica avizul medical ,,apt,, si nu ar justifica constatarea angajatorului cu privire la ,,inaptitudinea,, fizica a salariatei.
              In speta, examenul medical a stabilit ca aptitudinea in munca a petentei este conditionata de respectarea anumitor recomandari - aviz medical "apt conditionat", petenta neaflandu-se in situatia de incapacitate intrucat nu a primit aviz medical "inapt". Mai mult, in conditiile in care examenul medical a stabilit, fara echivoc, aptitudinea petentei din punct de vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca in functia pentru care s-a solicitat examenul medical, conditionata de respectarea recomandarilor, intimata a propus cu buna-credinta un program redus in conformitate cu recomandarile medicale, pentru care petenta si-a manifestat refuzul, fapt pe care-l si sustine de altfel, prin inscrisurile depuse la dosar.
            In conformitate cu dispozitiile art. 61 din Codul muncii, inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului de a indeplini atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat nu poate fi apreciata de angajator, atata timp cat o astfel de concluzie nu rezulta dintr-o decizie a organelor competente de expertiza medicala si nici din inscrisul in care sunt consemnate constatarile si observatiile medicului de medicina muncii care a efectuat controlul medical.
              Or, dispozitiile art. 61 lit. c) din Codului muncii limiteaza posibilitatea angajatorului de a dispune concedierea salariatului doar in ipoteza in care salariatul prezinta decizia organelor competente de expertiza medicala prin care se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, iar dispozitiile art. 72 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice reglementeaza concret procedura de evaluare a capacitatii de munca, organele competente de expertiza medicala si procedura de emitere a deciziei medicale.
           Raportat la sustinerile partilor si inscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanta constata ca petenta nu detine niciun document  medical impus de lege din care sa rezulte inaptitudinea sa fizica si /sau psihica, pe cale de consecinta societatea intimata nu se regaseste in situatia de a constata inaptitudinea salariatei si sa i emita o decizie de concediere avand la baza o asemenea cauza.
          Cu privire la capatul doi al cererii introductive, asa cum dovedesc documentele depuse la dosarul cauzei constand in state de plata, fluturasi de salariu, intimata a efectuat plata acestora, respectand toate obligatiile privind remuneratia salariatei in baza dispozitiilor legale aplicabile, precum si a contractului individual de munca.
Cu privire la cererea  petentei la plata salariului incepand cu data de 16.02.2013, data de la care absenteaza nemotivat de la locul de munca, instanta o constata ca fiind nefondata, in lipsa vreunei prestatii depuse plata drepturilor salariate nu se justifica, angajatorul neputand achita drepturi salariale atata timp cat norma de munca nu a fost efectuata.
Referitor la capatul de cerere prin care petenta a solicitat restituirea garantiilor retinute in baza contractului de garantie in bani, instanta retine ca legea prevede  obligatii pentru angajatii cu activitate care implica si gestiune, in acest sens, contractul de garantie dintre parti fiind incheiat ca un accesoriu la contractul individual de munca, suma consemnata fiind la dispozitia angajatorului  pe intreaga perioada de derulare a contractului individual de munca.
Prin urmare, restituirea acestei sume intervine doar la incetarea raporturilor de munca intre parti, or, in speta contractul individual de munca al petentei, inregistrat sub nr. 128 din 18.05.2012  nu si-a incetat aplicabilitatea.
            Pentru considerentele expuse si dispozitiile legale evocate, instanta va respinge actiunea formulata de petenta S.G.S, ca neintemeiata.
       Cu privire la solicitarea intimatei de acordare a cheltuielilor de judecata, instanta retine ca in conformitate cu dispozitiile art. 453 alin.1 Cod de procedura civila, ,,partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea partii care a castigat, sa ii plateasca acesteia cheltuieli de judecata,,.
         De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 451 alin2 Cod procedura civila, instanta are dreptul sa cenzureze cheltuielile de judecata solicitate de catre partea indreptatita si sa le acorde numai in masura in care acestea apar drept justificate in raport de solutia pronuntata, precum si de obiectul si complexitatea cauzei.
    Instantei ii revine indatorirea de a cerceta cu atentie inscrisurile doveditoare depuse de parti, pentru a le acorda doar cheltuielile efectiv alocate pentru sustinerea acelui proces, intrucat, aceste cheltuieli au caracter de despagubire pentru partea indreptatita a le primi, nefiind indicat ca acestea sa se transforme intr-un izvor de imbogatire fara justa cauza pentru parte, chiar prin mijlocirea instantei.
    Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, investita fiind cu solutionarea pretentiilor de rambursare a cheltuielilor de judecata, in care sunt cuprinse si onorariile avocatiale, a statuat ca acestea urmeaza a fi recuperate numai in masura in care constituie cheltuieli necesare care au fost in mod real facute, in limita unui cuantum rezonabil.
     Ori, aceste dispozitii legale nu contravin dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, conform carora “contractul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat direct sau indirect, de nici un organ al statului".
Articolul 451 alin 2 Cod procedura civila nu reprezinta o exceptie a principiului pacta sunt servanda si nu deroga in consecinta de la obligativitatea contractului de asistenta juridica. Partii contractante ii incumba obligatia de a plati in intregime onorariul stabilit catre avocatul sau (obligatiile contractuale nefiind in nici un mod afectate), insa nu este indreptatita sa pretinda partii adverse sa-i achite cu titlu de cheltuieli de judecata decat onorariul stabilit de instanta prin hotararea judecatoreasca.
       Judecatorii pot micsora onorariile utilizand doar cele doua criterii legale: valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de avocat.
Cand se pune problema aplicarii prevederilor art. 451 alin 2 Cod procedura civila., instantele vor micsora onorariile, prin utilizarea exclusiv a celor doua criterii amintite, avand permanent in vedere culpa procesuala a partii care a cazut in pretentii.
       Din analiza derularii dosarului si avand in vedere natura si complexitatea cauzei, instanta constata ca onorariul solicitat de aparatorul intimatei conform  actelor depuse la dosarul cauzei,   este justificat doar pentru suma de 1000 lei, astfel ca instanta va dispune obligarea petentei la plata catre intimata a cheltuielilor de judecata in cuantum de 1000 lei, reprezentand onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE Respinge actiunea formulata de petenta S.G.S, CNP .., cu domiciliul in  comuna in contradictoriu cu intimata S.C. M.P.D. S.R.L., cu sediul in ...
Obliga petenta la plata catre intimata a cheltuielilor de judecata in cuantum de 1000 lei, reprezentand onorariu de avocat.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronuntata in sedinta publica  din 16.01.2014, la Tribunalul Gorj.
Presedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, 

Grefier,

Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Chemare in judecata (actiuni, cereri); Contracte de munca; Salarizare

Fond funciar.Actiune intemeiata pe art.III din Legea nr.169/1997 - Decizie nr. 192/2015 din data de 08.05.2015
Anulare sentinta cu retinere spre rejudecare. Incalcarea principiului disponibilitatii si al contradictorialitatii. - Decizie nr. 691/2015 din data de 28.05.2015
Fond funciar.Exceptia lipsei interesului reclamantilor. - Decizie nr. 230/2015 din data de 09.06.2015
Punere in executare a sentintei in granituire.Posibilitatea de a fi pusa in executare de catre oricare dintre parti - Decizie nr. 780/2015 din data de 11.06.2015
Timbraj. Examinarea cu prioritate a exceptiei netimbrarii apelului. - Decizie nr. 1052/2014 din data de 15.10.2014
Recurs tardiv. Formularea cererii de recurs in termenul indicat in hotarare - Decizie nr. 198/2015 din data de 13.05.2015
Contestatie la executare. Apel tardiv. - Decizie nr. 600/2015 din data de 12.05.2015
Art.453 si urm.c.p.civ.Cheltuieli de judecata. Punere in intarziere. - Decizie nr. 508/2015 din data de 22.04.2015
Suspendare apel pentru lipsa partilor - Decizie nr. Incheiere din data de 24.06.2015
Admiterea contestatiei si a cererii de liberare conditionata - Sentinta penala nr. 193/2015 din data de 19.05.2015
Admiterea contestatiei si a cererii de liberare conditionata - Sentinta penala nr. 194/2015 din data de 19.05.2015
Actiune in constatare - Sentinta comerciala nr. 279/2015 din data de 21.04.2015
Constatare nulitate act - Decizie nr. 209/2015 din data de 18.05.2015
Temeiul prevazut de art. 16 lit. a C.pr.pen. Fapta nu exista. - Sentinta penala nr. 27/2015 din data de 31.03.2015
Retragerea cererii de liberare conditionata. - Sentinta penala nr. 102/2015 din data de 17.03.2015
Calea de atac poate fi exercitata doar de par?ile din dosar, mandatarul uneia dintre par?i nu poate formula apel in nume propriu ci doar in numele ?i pentru mandantul sau - Decizie nr. 431/2015 din data de 03.04.2015
Respectarea principiului disponibilita?ii . solu?ionarea cauzei in limitele investirii - art 22 alin 6 Cproc.civ. - Decizie nr. 309/2015 din data de 12.03.2015
Lipsa semnaturii pe cererea de apel atrage nulitatea caii de atac declarata - art 470 C.proc.civ. - Decizie nr. 405/2015 din data de 01.04.2015
Obligativitatea instan?ei de a solu?iona cu prioritate excep?iile de procedura sau de fond care fac inutila administrarea de probe sau cercetarea in fond a cauzei - Decizie nr. 421/2015 din data de 02.04.2015
Reconstituirea dreptului de proprietate legea 18/1991 - Decizie nr. 307/2015 din data de 11.03.2015