Concurs. Premeditare. Interes material.
(Sentinta penala nr. 385/2014 din data de 13.11.2014 pronuntata de Tribunalul Gorj)Pe rol fiind pronuntarea asupra cauzei penale privind pe inculpatul C.I., trimis in judecata in stare de arest preventiv prin rechizitoriul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj, sub aspectul savarsirii infractiunilor de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 C.pen.
Procedura completa din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 04.11.2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand tribunalul, avand in vedere dispozitiile art. 391 alin. 1 C.pr.pen., a stabilit termen pentru pronuntare la data de 13.11.2014.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei penale de fata;
Prin rechizitoriul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatul C.I. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 C.pen.
In actul de sesizare s-a retinut in esenta ca noaptea de 12/13 iulie 2014 inculpatul C.I. ar fi lipsit de libertate in mod ilegal cca. 8 ore persoana vatamata C.L., sotia sa, cu intentia de a o ucide, executare ce a fost intrerupta de interventia acesteia, cu premeditare, din interes material si pentru a ascunde savarsirea infractiunii de lipsire de libertate din aceeasi noapte.
Din analiza probelor si actelor administrate in cauza, respectiv: procesul verbal de cercetare la fata locului (filele 4-6 d.u.p.); planse foto (filele 7-16, 44-48, 137-139, 141-144 d.u.p.); procese verbale de ridicare (fila 136 d.u.p.); raport de constatare medico legala (fila 57 d.u.p.) si completarea la acesta (fila 121 d.u.p.); fisa UPU (fila 49 d.u.p.); declaratiile martorilor B.C. (filele 58-59 d.u.p., filele 96-97 dosar instanta), I.L. (fila 60 d.u.p., filele 98-99 dosar instanta); F.I. (fila 61 d.u.p., filele 127-128 dosar instanta), J.D.G. (fila 62 d.u.p., filele 100-101 dosar instanta), V.L. (fila 63 d.u.p., filele 131-132 dosar instanta), F.M. (fila 64 d.u.p., filele 129-130 dosar instanta), U.G. (fila 65 d.u.p., fila 133 dosar instanta), B.E. (filele 124-127 d.u.p., filele 141-142 dosar instanta), Z.E. (filele 128-131 d.u.p., fila 143 dosar instanta), U.E. (filele 132-134 d.u.p., fila 144 dosar instanta); declaratii persoana vatamata C.L. (filele 41-42 d.u.p., filele 64-66, 147 dosar instanta); coroborate cu declaratiile inculpatului C.I. (filele 22-23, 31-32, 34-36, 150-151 d.u.p., filele 61-63, 145-146 dosar instanta), instanta retine urmatoarele:
In fapt,
Inculpatul C.I. este casatorit cu persoana vatamata C.L. de cca. 28 de ani si au impreuna 2 copii majori. In timp relatiile dintre acestia s-au deteriorat, in special din cauza discutiilor repetate pe tema unei locuinte construita pe un teren mostenit de persoana vatamata in comuna B., sat C., judetul Gorj. Pe fondul acestor discutii, inculpatul a inceput sa manifeste un comportament violent. Desi era in mod vadit deranjata de comportamentul agresiv al sotului sau, victima a continuat sa convietuiasca cu inculpatul, fiind nevoita uneori sa paraseasca domiciliul comun pentru a locui la fiica sa.
La data de 06.06.2014, persoana vatamata s-a adresat cu plangere organelor de politie, sesizand ca in urma unui conflict cu inculpatul, a fost lovita si amenintata de acesta si se teme pentru viata sa, aratand ca ultimul conflict a avut loc in data de 22-23 mai 2014. Plangerea a fost inregistrata pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu sub nr. 3116/P/2014 la data de 13.06.2014 (fila 82 d.u.p.).
Ulterior acestei date, dupa ce inculpatul a agresat-o pe victima (asa cum sustine in plangerea adresata Postului de Politie Balteni), aceasta a promovat mai multe actiuni civile inregistrate pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu la data de 30.05.2014, respectiv ordonanta presedintiala, prin care a solicitat evacuarea inculpatului din locuinta comuna, inregistrata sub nr. 7424/318/2014, ordin de protectie, inregistrat sub nr. 7423/318/2014 si divort, inregistrat sub nr. 7398/95/2014.
Prin actiunile civile formulate, persoana vatamata a sustinut, in esenta, aceleasi aspecte, respectiv ca inculpatul exercita acte de violenta repetate impotriva sa si ca ,,in data de 22-23 mai 2014 a lovit-o cu pumnii si picioarele, a strans-o de gat si a amenintat-o ca nu o mai lasa sa iasa din casa si o s-o tina sechestrata" (fila 177 dosar instanta). De asemenea, la data de 21.06.2014 inculpatul s-a deplasat la domiciliul fiicei sale, exercitand violente asupra sotiei sale, motiv pentru care fiica sa, P.E., a depus o plangere, inregistrata sub nr. 136 din 21.06.2014 la Politia Municipiului Tg-Jiu (fila 115 d.u.p.).
Totodata, la data de 11.07.2014, persoana vatamata s-a adresat cu plangere Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, inregistrata sub nr. 3591/P/2014, sesizand aceleasi aspecte, respectiv ca este victima unor violente conjugale fizice si verbale, fiind amenintata cu moartea, iar in ultimele luni acestea au avut caracter permanent. In acest sens, a aratat ca in seara de 03.07.2014 a fost lovita de inculpat cu pumnii si picioarele, anexand certificatul medico-legal eliberat de S.M.L. Gorj la data de 10.07.2014 (filele 67-69 d.u.p.).
Prin procesul verbal de contraventie incheiat la data de 08.06.2014, inculpatul C.I. a fost sanctionat contraventional cu 500 lei amenda, retinandu-se ca a adresat cuvinte si expresii jignitoare numitei J.D.G., iar prin procesul verbal de contraventie din data de 20.06.2014, acelasi inculpat a fost sanctionat cu 1.000 lei amenda, pe motiv ca a alungat-o din locuinta comuna pe sotia sa, C.L. (filele 66 si 71 d.u.p.).
Prin sentinta civila nr. 3893 din 13.06.2014 Judecatoria Tg-Jiu a respins cererea de ordonanta presedintiala formulata de persoana vatamata, iar prin sentinta civila nr. 3904 din aceeasi data, s-a respins si cererea pentru emiterea ordinului de protectie. Dosarul avand ca obiect cererea de divort a fost repartizat aleatoriu, avand primul termen de judecata stabilit la data de 10.09.2014 (filele 175-181 si 193 dosar instanta).
Astfel, pe fondul relatiilor tensionate, la data de 12.07.2014, in jurul orelor 2200, inculpatul C.I. in timp ce se afla la locuinta in litigiu, a purtat unele discutii cu sotia sa, persoana vatamata C.L., solicitandu-i sa renunte la actiunile civile si la toate plangerile penale formulate impotriva sa.
Intrucat persoana vatamata nu a fost de acord, inculpatul a mers in camera alaturata, unde a confectionat un lat dintr-o cordelina pe care o luase anterior dintr-o terasa situata langa casa. Dupa cca. 15 minute, timp in care a insistat sa se impace, intrucat persoana vatamata nu a fost de acord, a luat latul pregatit anterior si i l-a pus prin surprindere de gat, pe la spate, strangand puternic. In momentul in care i-a strans cordelina in jurul gatului, din instinct persoana vatamata, in incercarea de a se elibera, a introdus mana pe sub sfoara si l-a zgariat pe inculpat cu unghiile pe mana, reusind sa tipe. Speriat de strigatele acesteia, a imobilizat-o aplicandu-i scotch la gura, maini ?i la picioare, a legat persoana vatamata cu cordelina pe care o avea in jurul gatului de piciorul patului, dupa care s-a deplasat in baie de unde a luat doua prosoape cu care s-a sters de sange. Apoi, inculpatul a tarat persoana vatamata tinand-o de capatul cordelinei care era legata de gatul acesteia, pana in baie, unde a legat-o de calorifer pana in jurul orelor 2400, timp in care a incercat sa o forteze sa bea tuica, ocazie cu care i-a dezlipit scotch-ul de la gura. Nu a reusit intrucat C.L. s-a zbatut, iar inculpatul a renuntat la aceasta idee.
In toata aceasta perioada, inculpatul i-a prezentat mai multe scenarii persoanei vatamate, in sensul ca nu o mai poate lasa in viata intrucat ii provocase urme vizibile in zona gatului, ca o sa-i insceneze sinuciderea, spunand ca s-a imbatat din cauza ca a pierdut in instanta actiunile civile si s-a spanzurat singura sau ca ii va da foc si va pune peste ea o raba de carbune, sa n-o mai gaseasca nimeni. Din cauza scenariilor prezentate de inculpat, persoana vatamata a refuzat sa bea tuica.
In jurul orelor 2400, la rugamintile sotiei sale, inculpatul i-a desfacut scotch-ul de la maini si picioare, insa cordelina i-a lasat-o in continuare in jurul gatului, iar celalalt capat il tinea in mana pentru a fi sigur ca persoana vatamata nu se elibereaza. In continuare, inculpatul a dus-o pe sotia sa in patul din dormitor si a tinut-o legata initial cu cordelina sus-mentionata in jurul gatului si cu celalalt capat legat de pat, iar mai tarziu de piciorul drept al victimei, formand astfel un arc de care tinea inculpatul, astfel incat victima sa nu se poata elibera pe timpul noptii fara ca el sa simta.
Inculpatul a lipsit de libertate persoana vatamata, in conditiile aratate mai sus, pana in jurul orelor 0600-0630, cand aceasta a reusit sa se elibereze intrucat inculpatul iesise in curtea gospodariei.
Dupa ce s-a eliberat, persoana vatamata a iesit in drum si s-a deplasat la nasul sau, martorul B.C., caruia i-a povestit cele intamplate. Acesta din urma a apelat Serviciul Unic de Urgenta 112 si la fata locului s-au deplasat organele de politie si ambulanta care a transportat persoana vatamata la spital.
Dandu-si seama ce urmeaza sa se intample, inculpatul a aruncat cordelina sus-mentionata in haznaua din gradina casei, iar la prezentarea organelor de politie la fata locului, i-a condus pe acestia in podul casei, unde dusese un scaun pozitionat sub o sfoara legata de grinda, intentionand astfel sa induca in eroare organele de ancheta, pentru a sugera ideea ca sotia sa a dorit sa se sinucida (filele 5 si 33 d.u.p.).
Din raportul de constatare medico legala nr. 1048 din 13.07.2014 al S.M.L. Gorj rezulta ca victima C.L. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin strangulare cu un corp semi - dur posibil funie, prin fractionarea funiei de strangulare, prin comprimare si contentie a cavitatii bucale, a articulatiilor radiocarpiene si a gleznelor si posibil prin lovire de corp dur sau comprimare a regiunii dorso-lombare intre doua planuri dure. Acelasi raport a stabilit ca persoana vatamata necesita de la producere 7-8 zile de ingrijiri medicale, iar din topografia si intensitatea leziunilor traumatice cervicale rezulta o comprimare a cailor aeriene si a vaselor de la nivelul gatului care daca ar fi persistat mai mult in timp ar fi dus la decesul victimei prin asfixie mecanica.
In raport cu succesiunea actiunilor sale agresive, asa cum rezulta din starea de fapt expusa, se constata ca inculpatul a actionat in baza a doua rezolutii distincte, prin acte materiale diferite, impunandu-se astfel retinerea a doua infractiuni concurente. Din datele cauzei rezulta ca tentativa de ucidere a victimei nu a fost urmarea lipsirii de libertate in mod ilegal sau pentru ascunderea acestei infractiuni, ci sugrumarea victimei s-a produs anterior, lipsirea de libertate survenind pe baza unei noi rezolutii, pe fondul panicii create de strigatele victimei si rugamintile acesteia de a o lasa in viata.
Astfel, se constata ca tentativa la omor nu a fost infractiunea mijloc, savarsita in scopul ascunderii infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, comise anterior si, asa fiind, nu exista un concurs real cu conexitate consecventionala intre cele doua infractiuni.
Dand efectivitate celor de mai sus, nu poate fi retinuta in cauza varianta agravata a tentativei la omor calificat, prevazuta de art. 189 alin. 1 lit. d C.pen., respectiv savarsirea faptei pentru a inlesni sau ascunde savarsirea unei alte infractiuni.
Sub aspectul laturii subiective, retine tribunalul ca inculpatul s-a inarmat cu un obiect de agresiune si, prin modalitatea concreta de actiune a avut reprezentarea gravitatii faptei sale, inclusiv posibilitatea uciderii partii vatamate, rezultat care nu s-a produs din motive independente de vointa si actiunea lui. Totodata, se observa ca la sosirea organelor de politie, inculpatul nu a avut o atitudine sincera, incercand sa prezinte o stare de fapt nereala si neplauzibila, care sa-i inlature raspunderea penala, in sensul ca a sugerat ca persoana vatamata ar fi incercat sa se sinucida (a aruncat cordelina in haznaua din gradina casei si a dus in podul casei un scaun, amplasat sub o sfoara legata de grinda).
In cazul infractiunii de omor (ramasa in forma tentativei), actele de punere in executare a omorului, savarsite pana in momentul interventiei evenimentului intrerupator, trebuie sa releve prin natura lor si imprejurarile in care au fost savarsite ca infractorul a avut intentia specifica de a suprima viata victimei ("animus necandi"), iar nu cu intentia generala de a vatama, expresia "uciderea unei persoane", utilizata in art. 188 C.pen., cuprinzand implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat specific constand in moartea victimei (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 4526 din 14 decembrie 2010).
Intentia de ucidere se deduce din materialitatea actului ("dolus ex re") care, in cele mai multe cazuri, releva pozitia infractorului fata de rezultat.
Deosebit de importante pentru caracterizarea pozitiei faptuitorului fata de rezultat sunt imprejurarile in care s-a produs actul de violenta si care, indiferent de materialitatea actului, pot sa releve sau sa infirme intentia de ucidere. Astfel, in prezenta cauza, inculpatul a sugrumat persoana vatamata cu o cordelina - obiect idoneu de a produce moartea, vizand o regiune vitala a corpului (gatul) - ceea ce releva fara putinta de tagada intentia acestuia de ucidere.
In acest sens este univoc ca nu constituie desistare daca inculpatul dupa ce a sufocat victima, observand ca aceasta nu a decedat, nu a mai repetat actiunea sau nu i-a aplicat alte lovituri, desi avea posibilitatea sa o faca. In situatia in care inculpatul a actionat asupra victimei pe care vroia sa o ucida, stranguland-o mortal, executarea a fost dusa pana la capat, ceea ce exclude posibilitatea unor acte de intrerupere a executarii. Faptul ca inculpatul nu a repetat actiunea nu inseamna o desistare de la aceasta, deoarece nu exista nici un act de intrerupere a primei executari, act care nici nu era posibil din moment ce executarea a fost dusa pana la capat. Nerepetarea actiunii constituie o noua decizie, de data aceasta mai inteleapta, luata de inculpat pentru a nu agrava situatia victimei ca si propria situatie, aspect ce va fi avut in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.
Aspectul ca victimei nu i-a fost pusa in primejdie viata (retinut in concluziile raportului medico-legal) nu poate conduce la concluzia ca fapta nu poate fi incadrata juridic in tentativa la omor, intrucat aceste concluzii medico-legale nu au relevanta cu privire la incadrarea juridica a faptei care se stabileste in raport cu criteriile mentionate mai sus, iar nu raportat la concluziile din actele medicale referitoare la punerea vietii victimei in stare de primejdie.
Este adevarat ca, din continutul raportului de constatare medico-legala, rezulta ca leziunile suferite de partea vatamata nu au pus in primejdie viata acesteia si au necesitat numai 7-8 de zile de ingrijiri medicale, ceea ce ar putea conduce la ideea unei alte incadrari juridice decat cea data faptei. Important, insa, nu este atat rezultatul concret al actiunii agresorului, cat intentia lui, directa sau indirecta, in raport cu viata victimei.
Materialul probator administrat a evidentiat actiunea inculpatului in savarsirea faptei aratate, actele concrete de executare reflectand imprejurarea ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acesteia, actionand cu intentie directa, intrucat obstructionand caile respiratorii ale victimei, a prevazut rezultatul faptei de omor si a urmarit producerea lui.
In legatura cu latura subiectiva, instanta mai retine ca anumite stari ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el in executarea actului nu au relevanta in sine, intrucat intentia de omor se deduce din modul in care a actionat, iar nu din elemente exterioare.
Potrivit datelor existente in raportul de constatare medico-legala, din care rezulta ca daca ar fi persistat mai mult in timp comprimarea cailor aeriene si a vaselor de la nivelul gatului, ar fi condus la decesul victimei prin asfixie mecanica si tinand cont de circumstantele in care au fost savarsite fapta, tribunalul apreciaza ca inculpatul a actionat cu intentia de a suprima viata victimei.
Fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor calificat, chiar daca actul medical opineaza ca leziunile nu au pus in primejdie viata victimei, intrucat cele doua notiuni de "punere in primejdie a vietii" si de "tentativa la omor" sunt total diferite, prima depinzand de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 84 din 13 ianuarie 2014).
Sustinerea inculpatului, in sensul ca a incercat doar sa sperie victima pentru a-i da o lectie este lipsita de temei real, cu atat mai mult cu cat ulterior a incercat ascunderea urmelor infractiunilor prin aruncarea cordelinei in hazna si inscenarea sinuciderii victimei, prin asezarea unui taburet rasturnat in podul locuintei alaturi de o sfoara legata de grinda, iar in fata instantei a declarat ca a acceptat posibilitatea ca victima putea muri (filele 61-63 dosar instanta).
In atare conditii, apare ca nejustificata cererea de schimbare a incadrarii juridice formulate de inculpat, prin aparator, in sensul retinerii faptei de loviri sau alte violente, ci nu de tentativa la omor, deoarece nu exista elemente care sa duca la concluzia ca aceasta ar corespunde unui alt model infractional, toate elementele conducand spre intentia inculpatului de a ucide victima.
Tribunalul, din ansamblul probator administrat in cauza, constata si conclude ca sunt indeplinite in cauza conditiile pentru retinerea existentei premeditarii, ca varianta agravata a omorului, insa pentru considerentele ce succed:
Instanta retine ca, intre momentul luarii rezolutiei infractionale si cel al punerii in aplicare a acesteia, a existat un interval temporal de natura sa justifice, pe de o parte, concluzia excluderii actului spontan, iar pe de alta parte, concluzia existentei unei perioade suficiente de timp pentru a reflecta, constient, asupra posibilelor consecinte cu potential letal ale respectivului act.
Pentru existenta premeditarii este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: luarea rezolutiei infractionale trebuie sa preceada cu un oarecare interval de timp actiunea agresiva; chibzuirea infractorului trebuie sa fie suficienta; hotararea luata anterior trebuie sa se concretizeze in anumite activitati de pregatire, care trebuie sa fie de natura a inlesni savarsirea infractiunii (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 3505 din 3 noiembrie 2008).
Constata tribunalul ca reactia inculpatului fata de victima nu a fost spontana, exceptionala, ci s-a incadrat in sirul disputelor de ordin verbal si fizic petrecute de nenumarate ori intre cei doi in ultima perioada de timp.
Astfel, la organele de politie locale au fost primite, anterior faptei, repetate plangeri ale victimei prin care facea cunoscut ca este amenintata cu moartea de inculpat, sustineri reiterate si in cererea privind instituirea ordinului de protec?ie inregistrat pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu la data de 30.05.2014, in care, printre altele, a aratat ca inculpatul in data de 22-23 mai 2014 a lovit-o cu pumnii si picioarele, a strans-o de gat si a amenintat-o ca nu o mai lasa sa iasa din casa si o s-o tina sechestrata, iar depozitiile martorilor audiati in cauza sunt in acelasi sens.
Conclude instanta ca hotararea de a ucide victima a fost luata de inculpat mult anterior savarsirii faptei.
Confectionarea de catre inculpat a latului cu care a strangulat victima, anterior folosirii, reprezinta o actiune neindoielnica de premeditare si de pregatire a omorului.
Din momentul in care inculpatul a luat hotararea savarsirii omorului, la scurt timp de la primirea amenzilor contraventionale si citatiilor pentru procesele civile - cu cca. doua luni inaintea incidentului - si pana la momentul executarii infractiunii (la 12/13 iulie 2014) a trecut un interval de timp consistent, in care acesta a meditat asupra modului in care urma sa-si asigure succesul faptei sale, facand unele acte de pregatire. In realizarea actiunii delictuoase, inculpatul si-a pregatit o sfoara si o rola de banda adeziva (care, chiar daca nu erau noi, asa cum se sustine in rechizitoriu - aspect constatat direct de catre instanta de judecata in sedinta publica din data de 21.10.2014, cand a avut loc prezentarea mijloacelor materiale de proba), inculpatul insusi recunoaste ca a pregatit latul in camera alaturata cu cca. 15 minute inainte de savarsirea faptei.
Imprejurarea ca inculpatul a premeditat fapta rezulta si din modul in care a conceput-o si a realizat-o, iar mobilul faptei inculpatului l-a constituit interesul material, inculpatul urmarind obtinerea in mod direct si pe cale aparent legala a locuintei construita pe terenul mostenit de sotia sa, fiind preocupat ca in urma partajului va ramane fara aceasta.
Instanta constata indeplinita in cauza si conditia de agravare a omorului prevazuta in art. 189 alin. 1 lit. b C. pen., respectiv interesul material, in conditiile in care victima era sotia sa si care tocmai introdusese pe rolul instantei actiunea de divort.
Din probele administrate in cauza rezulta ca inculpatul a avut anterior o conduita violenta fata de sotie. De asemenea, mai rezulta ca la data de 13.06.2014, prin ordonanta presedintiala pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, s-a respins cererea de evacuare din locuinta a inculpatului si, la aceeasi data, a fost respinsa cererea pentru emiterea ordinului de protectie formulata de persoana vatamata C.L..
Intrucat victima introdusese si actiune de divort la data de 30.05.2014, dosarul avand primul termen de judecata stabilit la data de 10.09.2014, fiind alarmat ca ar putea pierde locuinta in favoarea sotiei si ca in urma partajului o parte din bunurile comune ar reveni acesteia, inculpatul a luat hotararea sa o ucida. Dupa luarea hotararii de ucidere a victimei inculpatul a meditat si asupra modului cum va savarsi omorul si cum va ascunde urmele infractiunii. In acest sens, la sosirea organelor de politie inculpatul a incercat sa prezinte o stare de fapt nereala, care sa-i inlature raspunderea penala, in sensul ca a sugerat ca persoana vatamata ar fi incercat sa se sinucida (a condus organele de cercetare in podul casei, indicandu-le un scaun rasturnat sub o sfoara legata de grinda).
Potrivit art. 970 C.civ., sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data deschiderii mostenirii, nu exista o hotarare de divort definitiva, iar conform art. 972 din acela?i cod cota succesorala a sotului supravietuitor este de un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului.
Astfel, se retine ca inculpatul a actionat cu convingerea ca, savarsind omorul si inscenand sinuciderea victimei, interesele sale materiale vor fi satisfacute pe cale aparent legala, o cota parte din bunurile acesteia revenindu-i de drept, in calitatea sa de sot supravietuitor.
Fata de cele ce preced, instanta retine ca tentativa inculpatului de a-si ucide sotia, cu care se afla in proces de divort, s-a comis cu premeditare si din interes material, intrucat autorul a reflectat asupra suprimarii vietii victimei si a incercat ascunderea urmelor infractiunii, fiind preocupat ca in urma unui eventual partaj va ramane fara o parte din bunurile comune, in special locuinta situata in comuna B., satul C., judetul Gorj.
In final, tribunalul retine ca nu este indeplinita in cauza conditia de agravare a omorului prevazuta in art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., respectiv omorul savarsit "prin cruzimi."
Notiunea de "cruzimi" prezinta doua intelesuri: unul intrinsec actiunii de ucidere, constand in intrebuintarea de catre faptuitor a unor metode inumane si inutile de chinuire a victimei inainte de deces ?i altul extrinsec actiunii de ucidere, constand in agravanta sociala a actului de ucidere, respectiv in aptitudinea lui de a inspira oroare si groaza celor care au cunostinta de el si de procedeele folosite.
Legiuitorul are in vedere ambele intelesuri ale notiunii de cruzime. Deci, pentru a exista cruzime in sensul legii, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: ferocitatea sau sadismul faptuitorului (acte care folosesc procedee cauzatoare de suferinte prelungite si de maxima intensitate, avand ca rezultat, in afara de suprimarea vietii victimei, si chinuirea ei fizica sau morala); provocarea unui sentiment de oroare (procedeele folosite de infractor pentru savarsirea omorului trebuie sa fie de natura sa provoace si sentimentul de oroare sau groaza, insotit de reflectii asupra josniciei si neomeniei infractorului).
Pentru incadrarea faptei in omor prin cruzimi nu intereseaza daca cruzimile au condus, eo ipso, la moartea victimei ori daca faptuitorul le-a utilizat numai pentru chinuirea victimei inainte de a o ucide. Ceea ce intereseaza este, insa, ca ele sa fie comise anterior momentului consumativ al omorului (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 3505 din 3 noiembrie 2008).
In cauza, in conditiile in care inculpatul a conceput si executat fapta in asa fel incat a produs victimei o singura agresiune fizica, intr-adevar de mare intensitate, in momentul cand a sugrumat-o, suferinta care insa nu s-a prelungit in timp ?i care nu a depasit suferintele inerente actiunii de ucidere (acesta a strangulat victima cu sfoara, iar in momentul in care a inceput sa strige i-a acoperit gura cu banda adeziva, in final legand-o cu scotch si la maini ?i picioare), nu este indeplinita conditia de agravare a omorului prevazuta in art. 189 alin. 1 lit. h C.pen.
Faptul ca, ulterior, inculpatul a tarat victima de sfoara pana la baie, a incercat sa o for?eze sa bea tuica si nu i-a dat sa bea apa, apreciaza tribunalul ca nu se incadreaza in categoria de metode inumane si inutile de chinuire a victimei inainte de deces si nici nu au aptitudinea de a inspira oroare si groaza celor care au cunostinta de el si de procedeele folosite, suferintele victimei fiind inevitabile si subsecvente actiunii de ucidere si care nu sunt de esenta agravantei mai sus aratate.
Cu privire la solicitarea procurorului de sedinta de a fi schimbata incadrarea juridica a faptei de lipsire de libertate in mod ilegal, in sensul retinerii si a agravantei prevazute de art. 205 alin. 3 lit. c C.pen., dat fiind faptul ca prin actiunea sa inculpatul a pus in pericol sanatatea sau via?a victimei, prin suferinte fizice si psihice, instanta retine ca aceasta nu poate fi primita din urmatoarele considerente:
Potrivit art. 5 din C.E.D.O, orice persoana are dreptul la libertate si siguranta, iar potrivit art. 23 din Constitu?ie, libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
Referitor la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal in forma agravata, instanta constata si retine urmatoarele:
Lipsirea de libertate in mod ilegal presupune, sub aspectul laturii obiective, o fapta prin care o persoana este lipsita de libertatea fizica, adica de posibilitatea de a se deplasa si a actiona in conformitate cu propria sa vointa. Actiunea sau inactiunea prin care se realizeaza elementul material al acestei infractiuni ara ca urmare o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei.
Pentru inceput instanta reaminteste ca suferintele la care este supusa victima pot fi fizice sau psihice si ele pot decurge din modul in care faptuitorul a executat infractiunea sau din tratamentul care s-a aplicat victimei in timpul cat a lipsit-o de libertate, neinteresand durata de timp a acestor suferinte. Ele trebuie sa fie, insa, de o anumita intensitate, deoarece astfel nu s-ar justifica agravarea faptei si a raspunderii penale a faptuitorului (lipsirea de libertate in mod ilegal presupune, chiar si in forma sa simpla, o suferinta produsa victimei).
Atitudinea inculpatului de a refuza sa-i dea apa victimei si sa-i comunice modul in care urmeaza sa-i fie inscenata moartea, in opinia instantei nu constituie argumente care sa conduca la concluzia ca victima a fost supusa unor suferinte fizice sau psihice. Chiar si daca s-ar retine contrariul, se observa ca actualul legiuitor penal dintre cele opt circumstante de agravare prevazute in alin. 2 al art. 189 C.pen. din 1969, in noua reglementare preia doar trei, printre care nu se regaseste si aceea in care victima este supusa unor suferinte fizice sau psihice. In aceasta situatie, incadrarea juridica ar fi cea prevazuta in forma de baza a infractiunii, aceste circumstante urmand sa fie luate in considerare insa la individualizarea pedepsei.
Pe de alta parte, punerea in pericol a sanatatii sau a vietii victimei constituie si in actuala reglementare circumstanta agravanta.
Conform art. 205 alin. 3 lit. c C.pen., forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal este intrunita in cazul in care sanatatea sau viata victimei este pusa in pericol. Agravanta ia in considerare faptul ca infrac?iunea este savarsita in asemenea condi?ii incat se creeaza si o stare de pericol pentru sanatatea sau viata victimei. Starea de pericol rezulta din modul in care a fost executata infractiunea sau din regimul la care a fost supusa victima in timpul cat a fost lipsita de libertate (de exemplu tinerea intr-o incapere insalubra, in frig, fara hrana sau apa o perioada mare de timp). Sanatatea sau viata victimei sunt puse in pericol atunci cand in contextul imprejurarilor concrete date, rezulta posibilitatea reala, obiectiva, ca aceasta sa sufere o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ori ca sa-si piarda viata.
Asa cum s-a retinut in expunerea bazei factuale, inculpatul nu i-a mai aplicat alte lovituri sau orice acte de violenta victimei dupa ce a fost dezlegata la maini si picioare. Aceste aspecte sunt confirmate univoc prin raportul de constatare medico-legal, care a si concluzionat ca nu exista suficiente elemente medico-legale pentru a sustine punerea in primejdie a vietii victimei.
Intrucat legiuitorul a avut in vedere numai expunerea victimei la pericolul de a suferi o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii sau de a-si pierde viata, daca victima sufera efectiv o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal intra in concurs cu acea infractiune, respectiv tentativa la omor calificat. De altfel, la varianta agravata in care lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a vietii sau sanatatii unei persoane ori cand a avut ca urmare moartea victimei, aceasta urmare mai grava este imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie si in acest caz se poate retine forma agravata a infractiunii.
In prezenta speta, punerea in pericol a vietii sau sanatatii victimei nu a constituit rezultatul praeterintentionat al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, ci inculpatul, obstructionand caile respiratorii superioare ale victimei, a urmarit rezultatul faptei de omor.
Dupa cum s-a mai aratat, inculpatul mai intai a actionat in sensul suprimarii vietii victimei, prin strangulare, dupa care, a continuat timp de cca. 8 ore, cu imobilizarea acesteia, lipsind-o de libertatea de miscare si actiune.
Prima actiune violenta (si singura, de altfel), a inculpatului, ce constituie elementul material al laturii obiective a infrac?iunii de tentativa la omor calificat, este cea care a produs suferinte fizice si psihice victimei si a pus in pericol sanatatea si viata acesteia, aspecte ce vor fi avute in vedere la solutionarea laturii civile a cauzei.
Instanta retine ca, ulterior acestei actiuni, inculpatul nu a mai exercitat nici un fel de violenta impotriva victimei (asa cum rezulta din declaratiile inculpatului si ale persoanei vatamate, care nu sus?ine ca a mai fost lovita ulterior si nici nu prezinta vreo alta urma de lovire pe corp), ci, din contra, chiar i-a desfacut legaturile de la maini si picioare, lasand sfoara larga in jurul gatului, a dus-o in patul din dormitor si a dormit toata noaptea, fara sa mai aiba nici un fel de discutie. Aceasta stare de fapt este confirmata si de faptul ca inculpatul a inscenat sinuciderea victimei si nu avea nici un interes sa lase marci de lovituri pe corpul acesteia, aspect care ar fi inlaturat ipoteza sinuciderii sotiei sale.
In consecinta, instanta retine ca incadrarea juridica corecta a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal este cea retinuta in rechizitoriu, respectiv cea prevazuta de art. 205 alin. 1 C.pen., intrucat agravata solicitata a fi retinuta, coincide cu latura obiectiva a infractiunii de tentativa la omor calificat.
Pentru motivele mai sus-expuse, va fi respinsa cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor formulata de inculpat, prin aparator ales, din infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., in infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 2 raportat la art. 199 C.pen..
Totodata, va fi admisa in parte cererea formulata de procurorul de sedinta, de schimbare a incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, din infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., in infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si h C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 si 3 lit. c C.pen.
In consecinta, potrivit dispozitiilor art. 386 C.pr.pen. instanta va schimba incadrarea juridica a faptei de tentativa la omor calificat, prevazuta de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen., in infractiunea de tentativa la omor calificat, prevazuta art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen.
In ceea ce priveste atitudinea procesuala a inculpatului, instanta retine ca acesta nu a negat savarsirea faptelor pentru care a fost trimis in judecata, insa a contestat incadrarea juridica a acestora, sustinand in esenta ca nu a intentionat sa ucida victima, ci doar sa o sperie, insa in fata instantei a declarat ca a acceptat posibilitatea ca victima putea muri (filele 61-63 dosar instanta).
Persoana vatamata in cursul urmaririi penale s-a constituit parte civila cu suma de 50.000 lei, suma necontestata de catre inculpat.
In drept, faptele inculpatului C.I. care, in noaptea de 12/13 iulie 2014, cu premeditare si din interes material, a incercat sa o ucida si a lipsit-o de libertate pe sotia sa, victima C.L., intrunesc, sub aspect obiectiv si subiectiv, elementele constitutive ale infractiunilor de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., iar in baza acestor texte de lege inculpatul urmeaza sa fie condamnat.
In ce priveste individualizarea judiciara a pedepselor ce urmeaza a fi stabilite inculpatului, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 74 si urmatoarele C.pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Astfel, infractiunile pentru care a fost trimis in judecata inculpatul fac parte din categoria celor care prezinta o gravitate deosebita, raportat la limitele de pedeapsa prevazute de textul de lege - inchisoare de la 7 ani si 6 luni la 15 ani in cazul tentativei la infractiunea de omor calificat si de la 1 la 7 ani in cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, dar si la imprejurarile ce caracterizeaza comiterea acestora.
Dand efectivitate celor de mai sus, dar si bazei factuale relevate, faptele inculpatului C.I. reprezentand fapte cu un grad ridicat de pericol social, tinand cont de natura relatiilor dintre parti (calitatea agresorului - sotul victimei), urmarile inevitabile asupra psihicului victimei, tribunalul apreciaza ca este justificata aplicarea unor pedepse intr-un cuantum superior minimului special.
La stabilirea pedepselor, instanta va avea in vedere si va asigura un echilibru intre criteriile de individualizare a pedepsei si a scopurile acesteia; o judecata echitabila trebuind sa aiba ca finalitate realizarea unei proportionalitati juste, corespunzatoare faptei comise si vinovatiei infractorului, reeducarea si reinsertia sociala a acestuia, in restabilirea ordinii de drept prin stabilirea pedepsei de o maniera in care sa functioneze ca o forta sociala pedagogica in societate.
Pe de alta parte, pedeapsa si modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate de asa maniera, incat inculpatul sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si evitarea in viitor a savarsirii unor fapte penale similare.
In acelasi timp, tocmai pentru ca este vorba despre un act de justitie impartial, nu pot fi trecute cu vederea anumite circumstante personale care sunt valorificate in cazul oricarui infractor, lipsa antecedentelor penale, inclusiv o buna conduita in societate, dar si varsta acestuia.
Pentru a stabili aceste aspecte, tribunalul a procedat la reascultarea martorilor audiati in timpul urmaririi penale, care au aratat ca il cunosteau pe inculpat ca pe o persoana care nu facea probleme in sat, dar care in familie avea un comportament violent, in special fata de victima. Totodata, la dosar au fost depuse o serie de caracterizari pe care inculpatul le-a primit de la diverse persoane, care l-au prezentat in termeni favorabili.
Toate aceste circumstante reale si personale conduc la concluzia ca stabilirea unor pedepse privative de libertate orientate catre moderat, tinand seama si de limitele prevazute de textele incriminatorii, asigura realizarea corespunzatoare a functiilor pedepsei.
In concluzie, in baza art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen. cu aplicarea art. 199 C.pen., va condamna pe inculpatul C.I., la 9 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen., pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat cu premeditare si din interes material, impotriva persoanei vatamate C.L..
In baza art. 205 alin. 1 C.pen., va condamna acelasi inculpat la 1 an si sase luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, impotriva aceleiasi persoane vatamate.
In baza art. 38-39 alin. 1 lit. b C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 9 ani inchisoare, la care se adauga sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 9 ani si 6 luni inchisoare, pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen. pe o durata de 5 ani si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen.
Intrucat inculpatul a fost retinut ?i arestat preventiv de la data de 13.07.2014, masura ce a fost mentinuta pana in prezent, instanta, potrivit dispozitiilor art. 72 C.pen. va computa din pedeapsa principala durata retinerii si arestarii preventive de la 13.07.2014 la zi, respectiv 13.11.2014.
Cu privire la masura arestarii preventive, instanta retine ca temeiurile care au stat la baza luarii acesteia nu au disparut si nici nu s-au modificat, iar durata arestarii preventive este una rezonabila, in sensul dispozitiilor art. 5 alin. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nelegitimand inlocuirea acestei masuri cu una mai putin severa, fapt pentru care in temeiul art. 399 C.pr.pen. aceasta masura va fi mentinuta.
Ca urmare a condamnarii inculpatului pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat, instanta, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, dupa ramanerea definitiva a sentintei in vederea introducerii acestora in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
Asa cum s-a aratat in starea de fapt, inculpatul s-a folosit la comiterea infractiunii de mai multe obiecte, motiv fata de care in temeiul art. 112 C.pen. va confisca de la inculpat urmatoarele bunuri: sfoara (cordelina), sfoara de culoare alba, rola (banda) adeziva si doua prosoape din material textil, depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.
In baza art. 162 alin. 3 C.pr.pen. va dispune pastrarea urmelor biologice ridicate din baia locuintei persoanei vatamate si a inculpatului.
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca pretentiile partii civile C.L. sunt intemeiate, suma de 50.000 lei solicitata cu titlu de daune morale fiind justificata.
Trebuie avut in vedere ca prejudiciul moral consta in lezarea onoarei sau reputatiei unei persoane sau altei suferinte de ordin psihic si justifica acordarea unei compensatii materiale, compensatii care se stabilesc prin apreciere, dar nu aprecierea de ordin general, ci avandu-se in vedere criterii care rezulta din cauza dedusa judecatii. Or, este cert ca valoarea prejudiciului moral consta de fapt in evaluarea despagubirii care va compensa prejudiciul, iar nu prejudiciul ca atare. In aceasta situatie, prejudiciile cauzate unei persoane constau in suferinte de ordin psihic, iar normele eticii si echitatii pledeaza pentru acordarea de daune morale.
Suma de 50.000 lei reprezinta o reparatie daca nu integrala, macar justa si echitabila, care poate compensa prejudiciul suferit. Aceasta suma de bani are efecte compensatorii, iar pe de alta parte nu constituie nici o amenda excesiva pentru inculpat, nici venituri nejustificate pentru partea civila.
In solutionarea pretentiilor morale instanta va respecta, pe de o parte, principiul repararii integrale a prejudiciului suferit, dar si probele si actele depuse de partea civila in dovedirea cererilor sale.
Astfel, avand in vedere suferintele psihice si fizice rezultate din probele administrate si inscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei, apreciaza tribunalul ca prejudiciul moral estimat de partea civila prin despagubiri in suma de 50.000 lei este justificat.
In considerarea celor ce preced, potrivit dispozitiilor art. 397 C.pr.pen. raportat la art. 1357 C.civ. va obliga inculpatul la 50.000 lei daune morale catre partea civila C.L..
Totodata, potrivit dispozitiilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificata va obliga inculpatul la 1.187,48 lei catre partea civila Serviciul Judetean de Ambulanta Gorj si la 533,628 lei catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Tg-Jiu, reprezentand despagubiri civile, cu dobanzile legale aferente pana la achitarea debitelor.
Vazand si dispozitiile art. 274 alin. 1 si art. 276 C.pr.pen. privind cheltuieli judiciare statului,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge cererea formulata de inculpatul C.I., prin aparator ales, de schimbare a incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimis in judecata, din infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., in infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 2 raportat la art. 199 C.pen.
Admite in parte cererea formulata de Ministerul Public de schimbare a incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, din infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., in infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si h C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 si 3 lit. c C.pen.
In baza art. 386 C.pr.pen. schimba incadrarea juridica a faptei din infractiunea de tentativa la omor calificat, prevazuta si pedepsita de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen., in infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen.
In baza art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen. cu aplicarea art. 199 C.pen., condamna pe inculpatul C.I., casatorit, studii liceale, ocupatia - sofer, fara antecedente penale, la:
- 9 (noua) ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen., pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat cu premeditare si din interes material, impotriva persoanei vatamate C.L..
In baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen.
In baza art. 205 alin. 1 C.pen., condamna acelasi inculpat la:
- 1 an si sase luni (un an si sase luni) inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod illegal, impotriva aceleiasi persoane vatamate.
In baza art. 38-39 alin. 1 lit. b C.pen. aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 9 ani inchisoare, la care se adauga sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 9 ani si 6 luni (noua ani si sase luni) inchisoare, pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen. pe o durata de 5 ani si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen.
In baza art. 72 C.pen. scade din pedeapsa principala durata retinerii si arestarii preventive de la 13.07.2014 la zi, respectiv 13.11.2014.
In baza art. 399 C.pr.pen. mentine masura arestarii preventive a inculpatului.
In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, dupa ramanerea definitiva a sentintei in vederea introducerii acestora in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
In baza art. 112 C.pen. confisca de la inculpat urmatoarele bunuri: sfoara (cordelina), sfoara de culoare alba, rola (banda) adeziva si doua prosoape din material textil, depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.
In baza art. 162 alin. 3 C.pr.pen. dispune pastrarea urmelor biologice ridicate din baia locuintei persoanei vatamate si a inculpatului.
In baza art. 397 C.pr.pen. obliga inculpatul la 50.000 lei daune morale catre partea civila C.L..
In baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificata obliga inculpatul la 1.187,48 lei catre partea civila Serviciul Judetean de Ambulanta Gorj si la 533,628 lei catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Tg-Jiu, reprezentand despagubiri civile, cu dobanzile legale aferente pana la achitarea debitelor.
In baza art. 276 C.pr.pen. obliga inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare catre partea civila C.L..
In baza art. 274 C.pr.pen. obliga inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare statului. Onorariul cuvenit aparatorilor din oficiu in cuantum de 800 lei ramane in sarcina statului si va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Gorj.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 13.11.2014.
Procedura completa din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 04.11.2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand tribunalul, avand in vedere dispozitiile art. 391 alin. 1 C.pr.pen., a stabilit termen pentru pronuntare la data de 13.11.2014.
TRIBUNALUL,
Asupra cauzei penale de fata;
Prin rechizitoriul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, inculpatul C.I. pentru savarsirea infractiunilor de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 38 C.pen.
In actul de sesizare s-a retinut in esenta ca noaptea de 12/13 iulie 2014 inculpatul C.I. ar fi lipsit de libertate in mod ilegal cca. 8 ore persoana vatamata C.L., sotia sa, cu intentia de a o ucide, executare ce a fost intrerupta de interventia acesteia, cu premeditare, din interes material si pentru a ascunde savarsirea infractiunii de lipsire de libertate din aceeasi noapte.
Din analiza probelor si actelor administrate in cauza, respectiv: procesul verbal de cercetare la fata locului (filele 4-6 d.u.p.); planse foto (filele 7-16, 44-48, 137-139, 141-144 d.u.p.); procese verbale de ridicare (fila 136 d.u.p.); raport de constatare medico legala (fila 57 d.u.p.) si completarea la acesta (fila 121 d.u.p.); fisa UPU (fila 49 d.u.p.); declaratiile martorilor B.C. (filele 58-59 d.u.p., filele 96-97 dosar instanta), I.L. (fila 60 d.u.p., filele 98-99 dosar instanta); F.I. (fila 61 d.u.p., filele 127-128 dosar instanta), J.D.G. (fila 62 d.u.p., filele 100-101 dosar instanta), V.L. (fila 63 d.u.p., filele 131-132 dosar instanta), F.M. (fila 64 d.u.p., filele 129-130 dosar instanta), U.G. (fila 65 d.u.p., fila 133 dosar instanta), B.E. (filele 124-127 d.u.p., filele 141-142 dosar instanta), Z.E. (filele 128-131 d.u.p., fila 143 dosar instanta), U.E. (filele 132-134 d.u.p., fila 144 dosar instanta); declaratii persoana vatamata C.L. (filele 41-42 d.u.p., filele 64-66, 147 dosar instanta); coroborate cu declaratiile inculpatului C.I. (filele 22-23, 31-32, 34-36, 150-151 d.u.p., filele 61-63, 145-146 dosar instanta), instanta retine urmatoarele:
In fapt,
Inculpatul C.I. este casatorit cu persoana vatamata C.L. de cca. 28 de ani si au impreuna 2 copii majori. In timp relatiile dintre acestia s-au deteriorat, in special din cauza discutiilor repetate pe tema unei locuinte construita pe un teren mostenit de persoana vatamata in comuna B., sat C., judetul Gorj. Pe fondul acestor discutii, inculpatul a inceput sa manifeste un comportament violent. Desi era in mod vadit deranjata de comportamentul agresiv al sotului sau, victima a continuat sa convietuiasca cu inculpatul, fiind nevoita uneori sa paraseasca domiciliul comun pentru a locui la fiica sa.
La data de 06.06.2014, persoana vatamata s-a adresat cu plangere organelor de politie, sesizand ca in urma unui conflict cu inculpatul, a fost lovita si amenintata de acesta si se teme pentru viata sa, aratand ca ultimul conflict a avut loc in data de 22-23 mai 2014. Plangerea a fost inregistrata pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu sub nr. 3116/P/2014 la data de 13.06.2014 (fila 82 d.u.p.).
Ulterior acestei date, dupa ce inculpatul a agresat-o pe victima (asa cum sustine in plangerea adresata Postului de Politie Balteni), aceasta a promovat mai multe actiuni civile inregistrate pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu la data de 30.05.2014, respectiv ordonanta presedintiala, prin care a solicitat evacuarea inculpatului din locuinta comuna, inregistrata sub nr. 7424/318/2014, ordin de protectie, inregistrat sub nr. 7423/318/2014 si divort, inregistrat sub nr. 7398/95/2014.
Prin actiunile civile formulate, persoana vatamata a sustinut, in esenta, aceleasi aspecte, respectiv ca inculpatul exercita acte de violenta repetate impotriva sa si ca ,,in data de 22-23 mai 2014 a lovit-o cu pumnii si picioarele, a strans-o de gat si a amenintat-o ca nu o mai lasa sa iasa din casa si o s-o tina sechestrata" (fila 177 dosar instanta). De asemenea, la data de 21.06.2014 inculpatul s-a deplasat la domiciliul fiicei sale, exercitand violente asupra sotiei sale, motiv pentru care fiica sa, P.E., a depus o plangere, inregistrata sub nr. 136 din 21.06.2014 la Politia Municipiului Tg-Jiu (fila 115 d.u.p.).
Totodata, la data de 11.07.2014, persoana vatamata s-a adresat cu plangere Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu, inregistrata sub nr. 3591/P/2014, sesizand aceleasi aspecte, respectiv ca este victima unor violente conjugale fizice si verbale, fiind amenintata cu moartea, iar in ultimele luni acestea au avut caracter permanent. In acest sens, a aratat ca in seara de 03.07.2014 a fost lovita de inculpat cu pumnii si picioarele, anexand certificatul medico-legal eliberat de S.M.L. Gorj la data de 10.07.2014 (filele 67-69 d.u.p.).
Prin procesul verbal de contraventie incheiat la data de 08.06.2014, inculpatul C.I. a fost sanctionat contraventional cu 500 lei amenda, retinandu-se ca a adresat cuvinte si expresii jignitoare numitei J.D.G., iar prin procesul verbal de contraventie din data de 20.06.2014, acelasi inculpat a fost sanctionat cu 1.000 lei amenda, pe motiv ca a alungat-o din locuinta comuna pe sotia sa, C.L. (filele 66 si 71 d.u.p.).
Prin sentinta civila nr. 3893 din 13.06.2014 Judecatoria Tg-Jiu a respins cererea de ordonanta presedintiala formulata de persoana vatamata, iar prin sentinta civila nr. 3904 din aceeasi data, s-a respins si cererea pentru emiterea ordinului de protectie. Dosarul avand ca obiect cererea de divort a fost repartizat aleatoriu, avand primul termen de judecata stabilit la data de 10.09.2014 (filele 175-181 si 193 dosar instanta).
Astfel, pe fondul relatiilor tensionate, la data de 12.07.2014, in jurul orelor 2200, inculpatul C.I. in timp ce se afla la locuinta in litigiu, a purtat unele discutii cu sotia sa, persoana vatamata C.L., solicitandu-i sa renunte la actiunile civile si la toate plangerile penale formulate impotriva sa.
Intrucat persoana vatamata nu a fost de acord, inculpatul a mers in camera alaturata, unde a confectionat un lat dintr-o cordelina pe care o luase anterior dintr-o terasa situata langa casa. Dupa cca. 15 minute, timp in care a insistat sa se impace, intrucat persoana vatamata nu a fost de acord, a luat latul pregatit anterior si i l-a pus prin surprindere de gat, pe la spate, strangand puternic. In momentul in care i-a strans cordelina in jurul gatului, din instinct persoana vatamata, in incercarea de a se elibera, a introdus mana pe sub sfoara si l-a zgariat pe inculpat cu unghiile pe mana, reusind sa tipe. Speriat de strigatele acesteia, a imobilizat-o aplicandu-i scotch la gura, maini ?i la picioare, a legat persoana vatamata cu cordelina pe care o avea in jurul gatului de piciorul patului, dupa care s-a deplasat in baie de unde a luat doua prosoape cu care s-a sters de sange. Apoi, inculpatul a tarat persoana vatamata tinand-o de capatul cordelinei care era legata de gatul acesteia, pana in baie, unde a legat-o de calorifer pana in jurul orelor 2400, timp in care a incercat sa o forteze sa bea tuica, ocazie cu care i-a dezlipit scotch-ul de la gura. Nu a reusit intrucat C.L. s-a zbatut, iar inculpatul a renuntat la aceasta idee.
In toata aceasta perioada, inculpatul i-a prezentat mai multe scenarii persoanei vatamate, in sensul ca nu o mai poate lasa in viata intrucat ii provocase urme vizibile in zona gatului, ca o sa-i insceneze sinuciderea, spunand ca s-a imbatat din cauza ca a pierdut in instanta actiunile civile si s-a spanzurat singura sau ca ii va da foc si va pune peste ea o raba de carbune, sa n-o mai gaseasca nimeni. Din cauza scenariilor prezentate de inculpat, persoana vatamata a refuzat sa bea tuica.
In jurul orelor 2400, la rugamintile sotiei sale, inculpatul i-a desfacut scotch-ul de la maini si picioare, insa cordelina i-a lasat-o in continuare in jurul gatului, iar celalalt capat il tinea in mana pentru a fi sigur ca persoana vatamata nu se elibereaza. In continuare, inculpatul a dus-o pe sotia sa in patul din dormitor si a tinut-o legata initial cu cordelina sus-mentionata in jurul gatului si cu celalalt capat legat de pat, iar mai tarziu de piciorul drept al victimei, formand astfel un arc de care tinea inculpatul, astfel incat victima sa nu se poata elibera pe timpul noptii fara ca el sa simta.
Inculpatul a lipsit de libertate persoana vatamata, in conditiile aratate mai sus, pana in jurul orelor 0600-0630, cand aceasta a reusit sa se elibereze intrucat inculpatul iesise in curtea gospodariei.
Dupa ce s-a eliberat, persoana vatamata a iesit in drum si s-a deplasat la nasul sau, martorul B.C., caruia i-a povestit cele intamplate. Acesta din urma a apelat Serviciul Unic de Urgenta 112 si la fata locului s-au deplasat organele de politie si ambulanta care a transportat persoana vatamata la spital.
Dandu-si seama ce urmeaza sa se intample, inculpatul a aruncat cordelina sus-mentionata in haznaua din gradina casei, iar la prezentarea organelor de politie la fata locului, i-a condus pe acestia in podul casei, unde dusese un scaun pozitionat sub o sfoara legata de grinda, intentionand astfel sa induca in eroare organele de ancheta, pentru a sugera ideea ca sotia sa a dorit sa se sinucida (filele 5 si 33 d.u.p.).
Din raportul de constatare medico legala nr. 1048 din 13.07.2014 al S.M.L. Gorj rezulta ca victima C.L. a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin strangulare cu un corp semi - dur posibil funie, prin fractionarea funiei de strangulare, prin comprimare si contentie a cavitatii bucale, a articulatiilor radiocarpiene si a gleznelor si posibil prin lovire de corp dur sau comprimare a regiunii dorso-lombare intre doua planuri dure. Acelasi raport a stabilit ca persoana vatamata necesita de la producere 7-8 zile de ingrijiri medicale, iar din topografia si intensitatea leziunilor traumatice cervicale rezulta o comprimare a cailor aeriene si a vaselor de la nivelul gatului care daca ar fi persistat mai mult in timp ar fi dus la decesul victimei prin asfixie mecanica.
In raport cu succesiunea actiunilor sale agresive, asa cum rezulta din starea de fapt expusa, se constata ca inculpatul a actionat in baza a doua rezolutii distincte, prin acte materiale diferite, impunandu-se astfel retinerea a doua infractiuni concurente. Din datele cauzei rezulta ca tentativa de ucidere a victimei nu a fost urmarea lipsirii de libertate in mod ilegal sau pentru ascunderea acestei infractiuni, ci sugrumarea victimei s-a produs anterior, lipsirea de libertate survenind pe baza unei noi rezolutii, pe fondul panicii create de strigatele victimei si rugamintile acesteia de a o lasa in viata.
Astfel, se constata ca tentativa la omor nu a fost infractiunea mijloc, savarsita in scopul ascunderii infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, comise anterior si, asa fiind, nu exista un concurs real cu conexitate consecventionala intre cele doua infractiuni.
Dand efectivitate celor de mai sus, nu poate fi retinuta in cauza varianta agravata a tentativei la omor calificat, prevazuta de art. 189 alin. 1 lit. d C.pen., respectiv savarsirea faptei pentru a inlesni sau ascunde savarsirea unei alte infractiuni.
Sub aspectul laturii subiective, retine tribunalul ca inculpatul s-a inarmat cu un obiect de agresiune si, prin modalitatea concreta de actiune a avut reprezentarea gravitatii faptei sale, inclusiv posibilitatea uciderii partii vatamate, rezultat care nu s-a produs din motive independente de vointa si actiunea lui. Totodata, se observa ca la sosirea organelor de politie, inculpatul nu a avut o atitudine sincera, incercand sa prezinte o stare de fapt nereala si neplauzibila, care sa-i inlature raspunderea penala, in sensul ca a sugerat ca persoana vatamata ar fi incercat sa se sinucida (a aruncat cordelina in haznaua din gradina casei si a dus in podul casei un scaun, amplasat sub o sfoara legata de grinda).
In cazul infractiunii de omor (ramasa in forma tentativei), actele de punere in executare a omorului, savarsite pana in momentul interventiei evenimentului intrerupator, trebuie sa releve prin natura lor si imprejurarile in care au fost savarsite ca infractorul a avut intentia specifica de a suprima viata victimei ("animus necandi"), iar nu cu intentia generala de a vatama, expresia "uciderea unei persoane", utilizata in art. 188 C.pen., cuprinzand implicit ideea orientarii actiunii spre un rezultat specific constand in moartea victimei (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 4526 din 14 decembrie 2010).
Intentia de ucidere se deduce din materialitatea actului ("dolus ex re") care, in cele mai multe cazuri, releva pozitia infractorului fata de rezultat.
Deosebit de importante pentru caracterizarea pozitiei faptuitorului fata de rezultat sunt imprejurarile in care s-a produs actul de violenta si care, indiferent de materialitatea actului, pot sa releve sau sa infirme intentia de ucidere. Astfel, in prezenta cauza, inculpatul a sugrumat persoana vatamata cu o cordelina - obiect idoneu de a produce moartea, vizand o regiune vitala a corpului (gatul) - ceea ce releva fara putinta de tagada intentia acestuia de ucidere.
In acest sens este univoc ca nu constituie desistare daca inculpatul dupa ce a sufocat victima, observand ca aceasta nu a decedat, nu a mai repetat actiunea sau nu i-a aplicat alte lovituri, desi avea posibilitatea sa o faca. In situatia in care inculpatul a actionat asupra victimei pe care vroia sa o ucida, stranguland-o mortal, executarea a fost dusa pana la capat, ceea ce exclude posibilitatea unor acte de intrerupere a executarii. Faptul ca inculpatul nu a repetat actiunea nu inseamna o desistare de la aceasta, deoarece nu exista nici un act de intrerupere a primei executari, act care nici nu era posibil din moment ce executarea a fost dusa pana la capat. Nerepetarea actiunii constituie o noua decizie, de data aceasta mai inteleapta, luata de inculpat pentru a nu agrava situatia victimei ca si propria situatie, aspect ce va fi avut in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.
Aspectul ca victimei nu i-a fost pusa in primejdie viata (retinut in concluziile raportului medico-legal) nu poate conduce la concluzia ca fapta nu poate fi incadrata juridic in tentativa la omor, intrucat aceste concluzii medico-legale nu au relevanta cu privire la incadrarea juridica a faptei care se stabileste in raport cu criteriile mentionate mai sus, iar nu raportat la concluziile din actele medicale referitoare la punerea vietii victimei in stare de primejdie.
Este adevarat ca, din continutul raportului de constatare medico-legala, rezulta ca leziunile suferite de partea vatamata nu au pus in primejdie viata acesteia si au necesitat numai 7-8 de zile de ingrijiri medicale, ceea ce ar putea conduce la ideea unei alte incadrari juridice decat cea data faptei. Important, insa, nu este atat rezultatul concret al actiunii agresorului, cat intentia lui, directa sau indirecta, in raport cu viata victimei.
Materialul probator administrat a evidentiat actiunea inculpatului in savarsirea faptei aratate, actele concrete de executare reflectand imprejurarea ca inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savarsirea acesteia, actionand cu intentie directa, intrucat obstructionand caile respiratorii ale victimei, a prevazut rezultatul faptei de omor si a urmarit producerea lui.
In legatura cu latura subiectiva, instanta mai retine ca anumite stari ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el in executarea actului nu au relevanta in sine, intrucat intentia de omor se deduce din modul in care a actionat, iar nu din elemente exterioare.
Potrivit datelor existente in raportul de constatare medico-legala, din care rezulta ca daca ar fi persistat mai mult in timp comprimarea cailor aeriene si a vaselor de la nivelul gatului, ar fi condus la decesul victimei prin asfixie mecanica si tinand cont de circumstantele in care au fost savarsite fapta, tribunalul apreciaza ca inculpatul a actionat cu intentia de a suprima viata victimei.
Fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor calificat, chiar daca actul medical opineaza ca leziunile nu au pus in primejdie viata victimei, intrucat cele doua notiuni de "punere in primejdie a vietii" si de "tentativa la omor" sunt total diferite, prima depinzand de aspectele medicale, cea de-a doua de contextul juridic al producerii faptei sub aspectul tentativei (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 84 din 13 ianuarie 2014).
Sustinerea inculpatului, in sensul ca a incercat doar sa sperie victima pentru a-i da o lectie este lipsita de temei real, cu atat mai mult cu cat ulterior a incercat ascunderea urmelor infractiunilor prin aruncarea cordelinei in hazna si inscenarea sinuciderii victimei, prin asezarea unui taburet rasturnat in podul locuintei alaturi de o sfoara legata de grinda, iar in fata instantei a declarat ca a acceptat posibilitatea ca victima putea muri (filele 61-63 dosar instanta).
In atare conditii, apare ca nejustificata cererea de schimbare a incadrarii juridice formulate de inculpat, prin aparator, in sensul retinerii faptei de loviri sau alte violente, ci nu de tentativa la omor, deoarece nu exista elemente care sa duca la concluzia ca aceasta ar corespunde unui alt model infractional, toate elementele conducand spre intentia inculpatului de a ucide victima.
Tribunalul, din ansamblul probator administrat in cauza, constata si conclude ca sunt indeplinite in cauza conditiile pentru retinerea existentei premeditarii, ca varianta agravata a omorului, insa pentru considerentele ce succed:
Instanta retine ca, intre momentul luarii rezolutiei infractionale si cel al punerii in aplicare a acesteia, a existat un interval temporal de natura sa justifice, pe de o parte, concluzia excluderii actului spontan, iar pe de alta parte, concluzia existentei unei perioade suficiente de timp pentru a reflecta, constient, asupra posibilelor consecinte cu potential letal ale respectivului act.
Pentru existenta premeditarii este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: luarea rezolutiei infractionale trebuie sa preceada cu un oarecare interval de timp actiunea agresiva; chibzuirea infractorului trebuie sa fie suficienta; hotararea luata anterior trebuie sa se concretizeze in anumite activitati de pregatire, care trebuie sa fie de natura a inlesni savarsirea infractiunii (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 3505 din 3 noiembrie 2008).
Constata tribunalul ca reactia inculpatului fata de victima nu a fost spontana, exceptionala, ci s-a incadrat in sirul disputelor de ordin verbal si fizic petrecute de nenumarate ori intre cei doi in ultima perioada de timp.
Astfel, la organele de politie locale au fost primite, anterior faptei, repetate plangeri ale victimei prin care facea cunoscut ca este amenintata cu moartea de inculpat, sustineri reiterate si in cererea privind instituirea ordinului de protec?ie inregistrat pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu la data de 30.05.2014, in care, printre altele, a aratat ca inculpatul in data de 22-23 mai 2014 a lovit-o cu pumnii si picioarele, a strans-o de gat si a amenintat-o ca nu o mai lasa sa iasa din casa si o s-o tina sechestrata, iar depozitiile martorilor audiati in cauza sunt in acelasi sens.
Conclude instanta ca hotararea de a ucide victima a fost luata de inculpat mult anterior savarsirii faptei.
Confectionarea de catre inculpat a latului cu care a strangulat victima, anterior folosirii, reprezinta o actiune neindoielnica de premeditare si de pregatire a omorului.
Din momentul in care inculpatul a luat hotararea savarsirii omorului, la scurt timp de la primirea amenzilor contraventionale si citatiilor pentru procesele civile - cu cca. doua luni inaintea incidentului - si pana la momentul executarii infractiunii (la 12/13 iulie 2014) a trecut un interval de timp consistent, in care acesta a meditat asupra modului in care urma sa-si asigure succesul faptei sale, facand unele acte de pregatire. In realizarea actiunii delictuoase, inculpatul si-a pregatit o sfoara si o rola de banda adeziva (care, chiar daca nu erau noi, asa cum se sustine in rechizitoriu - aspect constatat direct de catre instanta de judecata in sedinta publica din data de 21.10.2014, cand a avut loc prezentarea mijloacelor materiale de proba), inculpatul insusi recunoaste ca a pregatit latul in camera alaturata cu cca. 15 minute inainte de savarsirea faptei.
Imprejurarea ca inculpatul a premeditat fapta rezulta si din modul in care a conceput-o si a realizat-o, iar mobilul faptei inculpatului l-a constituit interesul material, inculpatul urmarind obtinerea in mod direct si pe cale aparent legala a locuintei construita pe terenul mostenit de sotia sa, fiind preocupat ca in urma partajului va ramane fara aceasta.
Instanta constata indeplinita in cauza si conditia de agravare a omorului prevazuta in art. 189 alin. 1 lit. b C. pen., respectiv interesul material, in conditiile in care victima era sotia sa si care tocmai introdusese pe rolul instantei actiunea de divort.
Din probele administrate in cauza rezulta ca inculpatul a avut anterior o conduita violenta fata de sotie. De asemenea, mai rezulta ca la data de 13.06.2014, prin ordonanta presedintiala pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, s-a respins cererea de evacuare din locuinta a inculpatului si, la aceeasi data, a fost respinsa cererea pentru emiterea ordinului de protectie formulata de persoana vatamata C.L..
Intrucat victima introdusese si actiune de divort la data de 30.05.2014, dosarul avand primul termen de judecata stabilit la data de 10.09.2014, fiind alarmat ca ar putea pierde locuinta in favoarea sotiei si ca in urma partajului o parte din bunurile comune ar reveni acesteia, inculpatul a luat hotararea sa o ucida. Dupa luarea hotararii de ucidere a victimei inculpatul a meditat si asupra modului cum va savarsi omorul si cum va ascunde urmele infractiunii. In acest sens, la sosirea organelor de politie inculpatul a incercat sa prezinte o stare de fapt nereala, care sa-i inlature raspunderea penala, in sensul ca a sugerat ca persoana vatamata ar fi incercat sa se sinucida (a condus organele de cercetare in podul casei, indicandu-le un scaun rasturnat sub o sfoara legata de grinda).
Potrivit art. 970 C.civ., sotul supravietuitor il mosteneste pe sotul decedat daca, la data deschiderii mostenirii, nu exista o hotarare de divort definitiva, iar conform art. 972 din acela?i cod cota succesorala a sotului supravietuitor este de un sfert din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului.
Astfel, se retine ca inculpatul a actionat cu convingerea ca, savarsind omorul si inscenand sinuciderea victimei, interesele sale materiale vor fi satisfacute pe cale aparent legala, o cota parte din bunurile acesteia revenindu-i de drept, in calitatea sa de sot supravietuitor.
Fata de cele ce preced, instanta retine ca tentativa inculpatului de a-si ucide sotia, cu care se afla in proces de divort, s-a comis cu premeditare si din interes material, intrucat autorul a reflectat asupra suprimarii vietii victimei si a incercat ascunderea urmelor infractiunii, fiind preocupat ca in urma unui eventual partaj va ramane fara o parte din bunurile comune, in special locuinta situata in comuna B., satul C., judetul Gorj.
In final, tribunalul retine ca nu este indeplinita in cauza conditia de agravare a omorului prevazuta in art. 189 alin. 1 lit. h C.pen., respectiv omorul savarsit "prin cruzimi."
Notiunea de "cruzimi" prezinta doua intelesuri: unul intrinsec actiunii de ucidere, constand in intrebuintarea de catre faptuitor a unor metode inumane si inutile de chinuire a victimei inainte de deces ?i altul extrinsec actiunii de ucidere, constand in agravanta sociala a actului de ucidere, respectiv in aptitudinea lui de a inspira oroare si groaza celor care au cunostinta de el si de procedeele folosite.
Legiuitorul are in vedere ambele intelesuri ale notiunii de cruzime. Deci, pentru a exista cruzime in sensul legii, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: ferocitatea sau sadismul faptuitorului (acte care folosesc procedee cauzatoare de suferinte prelungite si de maxima intensitate, avand ca rezultat, in afara de suprimarea vietii victimei, si chinuirea ei fizica sau morala); provocarea unui sentiment de oroare (procedeele folosite de infractor pentru savarsirea omorului trebuie sa fie de natura sa provoace si sentimentul de oroare sau groaza, insotit de reflectii asupra josniciei si neomeniei infractorului).
Pentru incadrarea faptei in omor prin cruzimi nu intereseaza daca cruzimile au condus, eo ipso, la moartea victimei ori daca faptuitorul le-a utilizat numai pentru chinuirea victimei inainte de a o ucide. Ceea ce intereseaza este, insa, ca ele sa fie comise anterior momentului consumativ al omorului (I.C.C.J., Sectia penala, decizia nr. 3505 din 3 noiembrie 2008).
In cauza, in conditiile in care inculpatul a conceput si executat fapta in asa fel incat a produs victimei o singura agresiune fizica, intr-adevar de mare intensitate, in momentul cand a sugrumat-o, suferinta care insa nu s-a prelungit in timp ?i care nu a depasit suferintele inerente actiunii de ucidere (acesta a strangulat victima cu sfoara, iar in momentul in care a inceput sa strige i-a acoperit gura cu banda adeziva, in final legand-o cu scotch si la maini ?i picioare), nu este indeplinita conditia de agravare a omorului prevazuta in art. 189 alin. 1 lit. h C.pen.
Faptul ca, ulterior, inculpatul a tarat victima de sfoara pana la baie, a incercat sa o for?eze sa bea tuica si nu i-a dat sa bea apa, apreciaza tribunalul ca nu se incadreaza in categoria de metode inumane si inutile de chinuire a victimei inainte de deces si nici nu au aptitudinea de a inspira oroare si groaza celor care au cunostinta de el si de procedeele folosite, suferintele victimei fiind inevitabile si subsecvente actiunii de ucidere si care nu sunt de esenta agravantei mai sus aratate.
Cu privire la solicitarea procurorului de sedinta de a fi schimbata incadrarea juridica a faptei de lipsire de libertate in mod ilegal, in sensul retinerii si a agravantei prevazute de art. 205 alin. 3 lit. c C.pen., dat fiind faptul ca prin actiunea sa inculpatul a pus in pericol sanatatea sau via?a victimei, prin suferinte fizice si psihice, instanta retine ca aceasta nu poate fi primita din urmatoarele considerente:
Potrivit art. 5 din C.E.D.O, orice persoana are dreptul la libertate si siguranta, iar potrivit art. 23 din Constitu?ie, libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
Referitor la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal in forma agravata, instanta constata si retine urmatoarele:
Lipsirea de libertate in mod ilegal presupune, sub aspectul laturii obiective, o fapta prin care o persoana este lipsita de libertatea fizica, adica de posibilitatea de a se deplasa si a actiona in conformitate cu propria sa vointa. Actiunea sau inactiunea prin care se realizeaza elementul material al acestei infractiuni ara ca urmare o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei.
Pentru inceput instanta reaminteste ca suferintele la care este supusa victima pot fi fizice sau psihice si ele pot decurge din modul in care faptuitorul a executat infractiunea sau din tratamentul care s-a aplicat victimei in timpul cat a lipsit-o de libertate, neinteresand durata de timp a acestor suferinte. Ele trebuie sa fie, insa, de o anumita intensitate, deoarece astfel nu s-ar justifica agravarea faptei si a raspunderii penale a faptuitorului (lipsirea de libertate in mod ilegal presupune, chiar si in forma sa simpla, o suferinta produsa victimei).
Atitudinea inculpatului de a refuza sa-i dea apa victimei si sa-i comunice modul in care urmeaza sa-i fie inscenata moartea, in opinia instantei nu constituie argumente care sa conduca la concluzia ca victima a fost supusa unor suferinte fizice sau psihice. Chiar si daca s-ar retine contrariul, se observa ca actualul legiuitor penal dintre cele opt circumstante de agravare prevazute in alin. 2 al art. 189 C.pen. din 1969, in noua reglementare preia doar trei, printre care nu se regaseste si aceea in care victima este supusa unor suferinte fizice sau psihice. In aceasta situatie, incadrarea juridica ar fi cea prevazuta in forma de baza a infractiunii, aceste circumstante urmand sa fie luate in considerare insa la individualizarea pedepsei.
Pe de alta parte, punerea in pericol a sanatatii sau a vietii victimei constituie si in actuala reglementare circumstanta agravanta.
Conform art. 205 alin. 3 lit. c C.pen., forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal este intrunita in cazul in care sanatatea sau viata victimei este pusa in pericol. Agravanta ia in considerare faptul ca infrac?iunea este savarsita in asemenea condi?ii incat se creeaza si o stare de pericol pentru sanatatea sau viata victimei. Starea de pericol rezulta din modul in care a fost executata infractiunea sau din regimul la care a fost supusa victima in timpul cat a fost lipsita de libertate (de exemplu tinerea intr-o incapere insalubra, in frig, fara hrana sau apa o perioada mare de timp). Sanatatea sau viata victimei sunt puse in pericol atunci cand in contextul imprejurarilor concrete date, rezulta posibilitatea reala, obiectiva, ca aceasta sa sufere o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ori ca sa-si piarda viata.
Asa cum s-a retinut in expunerea bazei factuale, inculpatul nu i-a mai aplicat alte lovituri sau orice acte de violenta victimei dupa ce a fost dezlegata la maini si picioare. Aceste aspecte sunt confirmate univoc prin raportul de constatare medico-legal, care a si concluzionat ca nu exista suficiente elemente medico-legale pentru a sustine punerea in primejdie a vietii victimei.
Intrucat legiuitorul a avut in vedere numai expunerea victimei la pericolul de a suferi o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii sau de a-si pierde viata, daca victima sufera efectiv o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal intra in concurs cu acea infractiune, respectiv tentativa la omor calificat. De altfel, la varianta agravata in care lipsirea de libertate are ca urmare punerea in pericol a vietii sau sanatatii unei persoane ori cand a avut ca urmare moartea victimei, aceasta urmare mai grava este imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie si in acest caz se poate retine forma agravata a infractiunii.
In prezenta speta, punerea in pericol a vietii sau sanatatii victimei nu a constituit rezultatul praeterintentionat al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, ci inculpatul, obstructionand caile respiratorii superioare ale victimei, a urmarit rezultatul faptei de omor.
Dupa cum s-a mai aratat, inculpatul mai intai a actionat in sensul suprimarii vietii victimei, prin strangulare, dupa care, a continuat timp de cca. 8 ore, cu imobilizarea acesteia, lipsind-o de libertatea de miscare si actiune.
Prima actiune violenta (si singura, de altfel), a inculpatului, ce constituie elementul material al laturii obiective a infrac?iunii de tentativa la omor calificat, este cea care a produs suferinte fizice si psihice victimei si a pus in pericol sanatatea si viata acesteia, aspecte ce vor fi avute in vedere la solutionarea laturii civile a cauzei.
Instanta retine ca, ulterior acestei actiuni, inculpatul nu a mai exercitat nici un fel de violenta impotriva victimei (asa cum rezulta din declaratiile inculpatului si ale persoanei vatamate, care nu sus?ine ca a mai fost lovita ulterior si nici nu prezinta vreo alta urma de lovire pe corp), ci, din contra, chiar i-a desfacut legaturile de la maini si picioare, lasand sfoara larga in jurul gatului, a dus-o in patul din dormitor si a dormit toata noaptea, fara sa mai aiba nici un fel de discutie. Aceasta stare de fapt este confirmata si de faptul ca inculpatul a inscenat sinuciderea victimei si nu avea nici un interes sa lase marci de lovituri pe corpul acesteia, aspect care ar fi inlaturat ipoteza sinuciderii sotiei sale.
In consecinta, instanta retine ca incadrarea juridica corecta a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal este cea retinuta in rechizitoriu, respectiv cea prevazuta de art. 205 alin. 1 C.pen., intrucat agravata solicitata a fi retinuta, coincide cu latura obiectiva a infractiunii de tentativa la omor calificat.
Pentru motivele mai sus-expuse, va fi respinsa cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptelor formulata de inculpat, prin aparator ales, din infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., in infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 2 raportat la art. 199 C.pen..
Totodata, va fi admisa in parte cererea formulata de procurorul de sedinta, de schimbare a incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, din infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., in infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si h C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 si 3 lit. c C.pen.
In consecinta, potrivit dispozitiilor art. 386 C.pr.pen. instanta va schimba incadrarea juridica a faptei de tentativa la omor calificat, prevazuta de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen., in infractiunea de tentativa la omor calificat, prevazuta art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen.
In ceea ce priveste atitudinea procesuala a inculpatului, instanta retine ca acesta nu a negat savarsirea faptelor pentru care a fost trimis in judecata, insa a contestat incadrarea juridica a acestora, sustinand in esenta ca nu a intentionat sa ucida victima, ci doar sa o sperie, insa in fata instantei a declarat ca a acceptat posibilitatea ca victima putea muri (filele 61-63 dosar instanta).
Persoana vatamata in cursul urmaririi penale s-a constituit parte civila cu suma de 50.000 lei, suma necontestata de catre inculpat.
In drept, faptele inculpatului C.I. care, in noaptea de 12/13 iulie 2014, cu premeditare si din interes material, a incercat sa o ucida si a lipsit-o de libertate pe sotia sa, victima C.L., intrunesc, sub aspect obiectiv si subiectiv, elementele constitutive ale infractiunilor de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., iar in baza acestor texte de lege inculpatul urmeaza sa fie condamnat.
In ce priveste individualizarea judiciara a pedepselor ce urmeaza a fi stabilite inculpatului, instanta va avea in vedere dispozitiile art. 74 si urmatoarele C.pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Astfel, infractiunile pentru care a fost trimis in judecata inculpatul fac parte din categoria celor care prezinta o gravitate deosebita, raportat la limitele de pedeapsa prevazute de textul de lege - inchisoare de la 7 ani si 6 luni la 15 ani in cazul tentativei la infractiunea de omor calificat si de la 1 la 7 ani in cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, dar si la imprejurarile ce caracterizeaza comiterea acestora.
Dand efectivitate celor de mai sus, dar si bazei factuale relevate, faptele inculpatului C.I. reprezentand fapte cu un grad ridicat de pericol social, tinand cont de natura relatiilor dintre parti (calitatea agresorului - sotul victimei), urmarile inevitabile asupra psihicului victimei, tribunalul apreciaza ca este justificata aplicarea unor pedepse intr-un cuantum superior minimului special.
La stabilirea pedepselor, instanta va avea in vedere si va asigura un echilibru intre criteriile de individualizare a pedepsei si a scopurile acesteia; o judecata echitabila trebuind sa aiba ca finalitate realizarea unei proportionalitati juste, corespunzatoare faptei comise si vinovatiei infractorului, reeducarea si reinsertia sociala a acestuia, in restabilirea ordinii de drept prin stabilirea pedepsei de o maniera in care sa functioneze ca o forta sociala pedagogica in societate.
Pe de alta parte, pedeapsa si modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate de asa maniera, incat inculpatul sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si evitarea in viitor a savarsirii unor fapte penale similare.
In acelasi timp, tocmai pentru ca este vorba despre un act de justitie impartial, nu pot fi trecute cu vederea anumite circumstante personale care sunt valorificate in cazul oricarui infractor, lipsa antecedentelor penale, inclusiv o buna conduita in societate, dar si varsta acestuia.
Pentru a stabili aceste aspecte, tribunalul a procedat la reascultarea martorilor audiati in timpul urmaririi penale, care au aratat ca il cunosteau pe inculpat ca pe o persoana care nu facea probleme in sat, dar care in familie avea un comportament violent, in special fata de victima. Totodata, la dosar au fost depuse o serie de caracterizari pe care inculpatul le-a primit de la diverse persoane, care l-au prezentat in termeni favorabili.
Toate aceste circumstante reale si personale conduc la concluzia ca stabilirea unor pedepse privative de libertate orientate catre moderat, tinand seama si de limitele prevazute de textele incriminatorii, asigura realizarea corespunzatoare a functiilor pedepsei.
In concluzie, in baza art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen. cu aplicarea art. 199 C.pen., va condamna pe inculpatul C.I., la 9 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen., pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat cu premeditare si din interes material, impotriva persoanei vatamate C.L..
In baza art. 205 alin. 1 C.pen., va condamna acelasi inculpat la 1 an si sase luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, impotriva aceleiasi persoane vatamate.
In baza art. 38-39 alin. 1 lit. b C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 9 ani inchisoare, la care se adauga sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 9 ani si 6 luni inchisoare, pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen. pe o durata de 5 ani si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen.
Intrucat inculpatul a fost retinut ?i arestat preventiv de la data de 13.07.2014, masura ce a fost mentinuta pana in prezent, instanta, potrivit dispozitiilor art. 72 C.pen. va computa din pedeapsa principala durata retinerii si arestarii preventive de la 13.07.2014 la zi, respectiv 13.11.2014.
Cu privire la masura arestarii preventive, instanta retine ca temeiurile care au stat la baza luarii acesteia nu au disparut si nici nu s-au modificat, iar durata arestarii preventive este una rezonabila, in sensul dispozitiilor art. 5 alin. 3 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nelegitimand inlocuirea acestei masuri cu una mai putin severa, fapt pentru care in temeiul art. 399 C.pr.pen. aceasta masura va fi mentinuta.
Ca urmare a condamnarii inculpatului pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat, instanta, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, dupa ramanerea definitiva a sentintei in vederea introducerii acestora in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
Asa cum s-a aratat in starea de fapt, inculpatul s-a folosit la comiterea infractiunii de mai multe obiecte, motiv fata de care in temeiul art. 112 C.pen. va confisca de la inculpat urmatoarele bunuri: sfoara (cordelina), sfoara de culoare alba, rola (banda) adeziva si doua prosoape din material textil, depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.
In baza art. 162 alin. 3 C.pr.pen. va dispune pastrarea urmelor biologice ridicate din baia locuintei persoanei vatamate si a inculpatului.
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca pretentiile partii civile C.L. sunt intemeiate, suma de 50.000 lei solicitata cu titlu de daune morale fiind justificata.
Trebuie avut in vedere ca prejudiciul moral consta in lezarea onoarei sau reputatiei unei persoane sau altei suferinte de ordin psihic si justifica acordarea unei compensatii materiale, compensatii care se stabilesc prin apreciere, dar nu aprecierea de ordin general, ci avandu-se in vedere criterii care rezulta din cauza dedusa judecatii. Or, este cert ca valoarea prejudiciului moral consta de fapt in evaluarea despagubirii care va compensa prejudiciul, iar nu prejudiciul ca atare. In aceasta situatie, prejudiciile cauzate unei persoane constau in suferinte de ordin psihic, iar normele eticii si echitatii pledeaza pentru acordarea de daune morale.
Suma de 50.000 lei reprezinta o reparatie daca nu integrala, macar justa si echitabila, care poate compensa prejudiciul suferit. Aceasta suma de bani are efecte compensatorii, iar pe de alta parte nu constituie nici o amenda excesiva pentru inculpat, nici venituri nejustificate pentru partea civila.
In solutionarea pretentiilor morale instanta va respecta, pe de o parte, principiul repararii integrale a prejudiciului suferit, dar si probele si actele depuse de partea civila in dovedirea cererilor sale.
Astfel, avand in vedere suferintele psihice si fizice rezultate din probele administrate si inscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei, apreciaza tribunalul ca prejudiciul moral estimat de partea civila prin despagubiri in suma de 50.000 lei este justificat.
In considerarea celor ce preced, potrivit dispozitiilor art. 397 C.pr.pen. raportat la art. 1357 C.civ. va obliga inculpatul la 50.000 lei daune morale catre partea civila C.L..
Totodata, potrivit dispozitiilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificata va obliga inculpatul la 1.187,48 lei catre partea civila Serviciul Judetean de Ambulanta Gorj si la 533,628 lei catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Tg-Jiu, reprezentand despagubiri civile, cu dobanzile legale aferente pana la achitarea debitelor.
Vazand si dispozitiile art. 274 alin. 1 si art. 276 C.pr.pen. privind cheltuieli judiciare statului,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge cererea formulata de inculpatul C.I., prin aparator ales, de schimbare a incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimis in judecata, din infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., in infractiunea de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 2 raportat la art. 199 C.pen.
Admite in parte cererea formulata de Ministerul Public de schimbare a incadrarii juridice a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul, din infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 C.pen., in infractiunile de tentativa la omor calificat si lipsire de libertate in mod ilegal, prevazute de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si h C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen. si art. 205 alin. 1 si 3 lit. c C.pen.
In baza art. 386 C.pr.pen. schimba incadrarea juridica a faptei din infractiunea de tentativa la omor calificat, prevazuta si pedepsita de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a, b si d C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen., in infractiunea prevazuta si pedepsita de art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen., cu aplicarea art. 199 C.pen.
In baza art. 32 C.pen. raportat la art. 189 alin. 1 lit. a si b C.pen. cu aplicarea art. 199 C.pen., condamna pe inculpatul C.I., casatorit, studii liceale, ocupatia - sofer, fara antecedente penale, la:
- 9 (noua) ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen., pentru savarsirea infractiunii de tentativa la omor calificat cu premeditare si din interes material, impotriva persoanei vatamate C.L..
In baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen.
In baza art. 205 alin. 1 C.pen., condamna acelasi inculpat la:
- 1 an si sase luni (un an si sase luni) inchisoare pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod illegal, impotriva aceleiasi persoane vatamate.
In baza art. 38-39 alin. 1 lit. b C.pen. aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 9 ani inchisoare, la care se adauga sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an si 6 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 9 ani si 6 luni (noua ani si sase luni) inchisoare, pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen. pe o durata de 5 ani si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. 1 lit. a si b C.pen.
In baza art. 72 C.pen. scade din pedeapsa principala durata retinerii si arestarii preventive de la 13.07.2014 la zi, respectiv 13.11.2014.
In baza art. 399 C.pr.pen. mentine masura arestarii preventive a inculpatului.
In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, dupa ramanerea definitiva a sentintei in vederea introducerii acestora in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
In baza art. 112 C.pen. confisca de la inculpat urmatoarele bunuri: sfoara (cordelina), sfoara de culoare alba, rola (banda) adeziva si doua prosoape din material textil, depuse la camera de corpuri delicte a Tribunalului Gorj.
In baza art. 162 alin. 3 C.pr.pen. dispune pastrarea urmelor biologice ridicate din baia locuintei persoanei vatamate si a inculpatului.
In baza art. 397 C.pr.pen. obliga inculpatul la 50.000 lei daune morale catre partea civila C.L..
In baza art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificata obliga inculpatul la 1.187,48 lei catre partea civila Serviciul Judetean de Ambulanta Gorj si la 533,628 lei catre partea civila Spitalul Judetean de Urgenta Tg-Jiu, reprezentand despagubiri civile, cu dobanzile legale aferente pana la achitarea debitelor.
In baza art. 276 C.pr.pen. obliga inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare catre partea civila C.L..
In baza art. 274 C.pr.pen. obliga inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare statului. Onorariul cuvenit aparatorilor din oficiu in cuantum de 800 lei ramane in sarcina statului si va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei catre Baroul Gorj.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 13.11.2014.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Libertatea persoanei (infractiuni privind); Omor; Tentative
Fond funciar.Actiune intemeiata pe art.III din Legea nr.169/1997 - Decizie nr. 192/2015 din data de 08.05.2015Anulare sentinta cu retinere spre rejudecare. Incalcarea principiului disponibilitatii si al contradictorialitatii. - Decizie nr. 691/2015 din data de 28.05.2015
Fond funciar.Exceptia lipsei interesului reclamantilor. - Decizie nr. 230/2015 din data de 09.06.2015
Punere in executare a sentintei in granituire.Posibilitatea de a fi pusa in executare de catre oricare dintre parti - Decizie nr. 780/2015 din data de 11.06.2015
Timbraj. Examinarea cu prioritate a exceptiei netimbrarii apelului. - Decizie nr. 1052/2014 din data de 15.10.2014
Recurs tardiv. Formularea cererii de recurs in termenul indicat in hotarare - Decizie nr. 198/2015 din data de 13.05.2015
Contestatie la executare. Apel tardiv. - Decizie nr. 600/2015 din data de 12.05.2015
Art.453 si urm.c.p.civ.Cheltuieli de judecata. Punere in intarziere. - Decizie nr. 508/2015 din data de 22.04.2015
Suspendare apel pentru lipsa partilor - Decizie nr. Incheiere din data de 24.06.2015
Admiterea contestatiei si a cererii de liberare conditionata - Sentinta penala nr. 193/2015 din data de 19.05.2015
Admiterea contestatiei si a cererii de liberare conditionata - Sentinta penala nr. 194/2015 din data de 19.05.2015
Actiune in constatare - Sentinta comerciala nr. 279/2015 din data de 21.04.2015
Constatare nulitate act - Decizie nr. 209/2015 din data de 18.05.2015
Temeiul prevazut de art. 16 lit. a C.pr.pen. Fapta nu exista. - Sentinta penala nr. 27/2015 din data de 31.03.2015
Retragerea cererii de liberare conditionata. - Sentinta penala nr. 102/2015 din data de 17.03.2015
Calea de atac poate fi exercitata doar de par?ile din dosar, mandatarul uneia dintre par?i nu poate formula apel in nume propriu ci doar in numele ?i pentru mandantul sau - Decizie nr. 431/2015 din data de 03.04.2015
Respectarea principiului disponibilita?ii . solu?ionarea cauzei in limitele investirii - art 22 alin 6 Cproc.civ. - Decizie nr. 309/2015 din data de 12.03.2015
Lipsa semnaturii pe cererea de apel atrage nulitatea caii de atac declarata - art 470 C.proc.civ. - Decizie nr. 405/2015 din data de 01.04.2015
Obligativitatea instan?ei de a solu?iona cu prioritate excep?iile de procedura sau de fond care fac inutila administrarea de probe sau cercetarea in fond a cauzei - Decizie nr. 421/2015 din data de 02.04.2015
Reconstituirea dreptului de proprietate legea 18/1991 - Decizie nr. 307/2015 din data de 11.03.2015