Actiunea in anulare - Hotarare AGEA
(Sentinta civila nr. 33/2015 din data de 24.02.2015 pronuntata de Tribunalul Gorj)Cod operator: 2443
R O M A N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECTIA A II-A CIVILA
SENTINTA Nr. 33/2015
Sedinta publica de la 24 Februarie 2015
Completul compus din:
PRESEDINTE _.
Grefier __.
Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor din sedinta publica din 17.02.2015, privind actiunea in anulare Hotarare AGEA, formulata de reclamantul ___., in contradictoriu cu paratul _____
Procedura legal indeplinita din ziua dezbaterilor.
Deliberand, Tribunalul pronunta urmatoarea sentinta.
TRIBUNALUL,
Asupra actiunii de fata ;
Prin cererea depusa la data de 24.03.2014, la Tribunalul Gorj - Sectia a II a Civila si inregistrata in dosar nr. ...., reclamantul .. a solicitat in contradictoriu cu paratul _.., in temeiul art. 132 din Legea 31/1990, constatarea nulitatii absolute a hotararii AGEA nr. 2/25.02.2014, iar in subsidiar, in masura in care nu se va constata nulitatea absoluta, sa se dispuna anularea hotararii AGEA nr. 2/25.02.2014.
In motivarea cererii a aratat ca, Statul, prin ...................., ca actionar majoritar in ___. a transmis adresa nr. 150112 din data de 16 ianuarie 2014 prin care a solicitat convocarea AGEA, la data de 24 ianuarie 2014 s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 481/24.01.2014, convocarea directoratului ....................in vederea aprobarii:
a) participarii _ la majorarea capitalului social la ___ prin subscrierea unui numar de 89.000 actiuni nou emise, cu valoarea nominala de 100 lei, emise de societatea ___..;
b) aprobarea introducerii in proiectul de buget de venituri si cheltuieli al ___. pentru anul 2014, a sumelor necesare varsamintelor aferente actiunilor subscrise.
1. In ceea ce priveste situatia de fapt, reclamanta face o analiza a SEN -SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL, aratand ca acesta este reprezentat de ansamblul instalatiilor prin care se realizeaza producerea, transportul, distributia, furnizarea si consumul energiei electrice si raportat la sursa de provenienta, energia este eoliana, solara, hidraulica, nucleara si cea bazata pe combustibili fosili, cei mai mari producatori fiind ____.., transportul si reglarea SEN se face de catre ___. SA, unic operator de transport si sistem. Serviciile prestate de ___.. se acorda prin Dispecerul Energetic National.
Se mentioneaza ca centralele electrice furnizeaza la randul lor, servicii de sistem, obligatia ....................sa furnizeze astfel de servicii este consacrata prin HG nr. 138/2013, care prevede la art. 5: "Pentru mentinerea nivelului de siguranta a sistemului electroenergetic national, ___ SA. are obligatia de a furniza servicii tehnologice de sistem catre operatorul de transport si sistem la o valoare a puterii electrice de cel putin 600 MW, in conditiile reglementarilor emise de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei."
2. Proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj TL, este elementul central in prezentarea situatiei de fapt, aratandu-se ca, proiectul __.se afla pe agenda autoritatilor publice din domeniul energiei inca din anii 70, conceput sa actioneze ca un "consumator tampon" care sa furnizeze servicii de sistem prin consumarea surplusului de energie, stocand-o si eliberand-o in perioadele de varf de sarcina, acest surplus fiind utilizat pentru a pompa apa din rezervorul inferior in rezervorul superior in perioadele de gol de sarcina.
Energia este "stocata" sub forma apei acumulate in rezervorul superior, acumulare care urmeaza a fi utilizata pentru a produce energie electrica in perioada de varf de sarcina.
___.. este deci conceputa pentru a furniza servicii de sistem, ai caror beneficiari indirecti, sustine reclamanta, sunt producatorii de energie eoliana, acestia livrand surplusul lor de energie catre hidrocentrala _..
Reclamanta sustine ca acest proiect nu ar fi unul pe deplin fezabil, el ar fi caracterizat printr-un grad inalt de incertitudine, sunt experti care sustin necesitatea de principiu a proiectului pentru SEN, exista si multe aspecte esentiale ale proiectului inca incerte sau insuficient cunoscute si lamurite de autoritatile competente si care fac imposibila aprobarea participarii ....................in cadrul acestui proiect in acest moment:
Astfel, reclamanta sustine ca studiile de fezabilitate prezentate pana in acest moment, Studiu de fezabilitate realizat de asocierea ___.. din noiembrie 2008, finantat de ___.. si Studiul de fezabilitate realizat de _____ din iunie 2008, nu sunt actualizate si nu reflecta ultimele modificari de reglementare, cerintele pietei sau conditiile specifice companiilor implicate.
Raportat la aceste studii de fezabilitate, reclamanta arata ca proiectul a fost initial gandit pentru a prelua surplusul de energie creat de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, pentru care in prezent nu ar exista nicio certitudine ca s-ar mai construi, din lipsa finantarii; aparent, rolul acestor doua reactoare este preluat de energia eoliana insa nu este inca suficient de clar daca energia eoliana instalata si previzionata necesita un astfel de consumator tampon, in conditiile in care in acelasi timp cu proiectul ....................s-a aprobat si construirea cablului submarin Romania-Turcia care are tot rolul de a prelua energia eoliana, mai precis cea produsa in Dobrogea.
Conform acestui rationament, este incert daca momentul construirii proiectului Tarnita este bine ales in situatia in care SEN nu are nevoie de o capacitate de reechilibrare si nici pietele de energie vecine nu necesita servicii de sistem si incepand cu acest an, Transelectrica liciteaza in mod competitiv aceste servicii de sistem, concurenta fiind semnificativa pe aceasta piata.
Reclamanta considera ca nu exista un progres raportat la proiectele de investitii cu privire la racordarea noii centrale la reteaua de transport, aceste constructii de racordare necesare pot sa dureze ani de zile si nu exista in acest moment niciun studiu de fezabilitate realizat sau vreo intentie in acest sens, riscurile fiind majore, astfel ca ....................sau compania de proiect nu isi pot asuma si costurile realizarii unei astfel de investitii iar in cazul in care aceste racordari la sistemul energetic national nu se realizeaza, noua centrala nu ar putea fi pusa in functiune.
Un alt element incert este reprezentat de costul proiectului, sumele care sunt mentionate sunt incerte, cuprinse intre 800 de milioane de euro si 1,164 miliarde de euro, aceasta diferenta intre minim si maxim este foarte mare si de fapt, este cuprinsa intre situatiile de succes sau de faliment al proiectului.
Reclamanta critica acest proiect energetic si pentru ca nu exista o sursa de finantare clara, nu este cert daca acest proiect va aduce profit societatilor participante sau va fi doar generator de prejudicii, nu s-a gasit inca un executant pentru proiect.
3. Proiectul nu este coerent, in ultimii ani au fost adoptate 4 memorandumuri care nu rezolva problemele amintite mai sus dar, arata reclamanta, s-a trecut la implementarea acestuia si la obligarea mai multor societati cu capital de stat din domeniul energiei sa investeasca cate 2 milioane de euro.
Trei din cele patru memorandumuri precizeaza ca societatea de proiect va fi constituita in conformitate cu Ordinul ___. nr. 1572/2.03.2007 prin care s-a aprobat procedura de atragere a investitiilor pentru realizarea proiectelor de tip "Green/Brown Field" prin constituirea de societati comerciale de tip IPP (producator independent de energie).
Prin acest Ordin s-a aprobat procedura de constituire a societatilor de proiect de tipul "producator independent de energie", fiind prevazut expres ca acestea vor fi constituite prin aport in natura adus de societatile din portofoliul MEC si prin aport in numerar adus de un investitor privat, care urma sa detina pachetul majoritar de actiuni.
Prin Memorandumul din 2009, avand ca obiect "Realizarea obiectivului de investitii ____. (CHEAP) ___.." propus de ministrul economiei si aprobat de prim-ministrul Romaniei, s-a prevazut ca hidrocentrala _____ urmeaza sa fie realizata de catre o societate de proiect, prin "atragerea in mod transparent a capitalului privat al companiilor cu experienta in domeniu (...) care sunt dispuse sa isi asume riscurile potentiale asociate finalizarii si operarii acestui obiectiv".
Valoarea investitiei pentru realizarea hidrocentralei ___. variaza de la 835 milioane Euro (conform studiului de fezabilitate realizat de asocierea IPA/Verbund/Poyry din noiembrie 2008, finantat de ___. la 1,164 miliarde Euro (conform studiului de fezabilitate realizat de ___..din iunie 2008].12
Un nou Memorandum avand ca obiect "Coordonarea procedurii pentru realizarea obiectivului Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj ___" a fost propus de ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri si aprobat de prim-ministrul Romaniei la data de 17.11.2011, fiind prevazut ca monitorizarea realizarii obiectivului de investitii va fi facuta de catre un grup de lucru interministerial.
Printr-un nou Memorandum din 2012, au fost numiti membrii Grupului de lucru interministerial.
4. La data de 16.10.2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema "Obiectivul de investitii Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ___..", prevazandu-se in mod expres ca scopul hidrocentralei ___.. este, printre altele, acela de a asigura conditiile optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2.000 MW in centralele electrice eoliene, reclamanta sustinand astfel ca beneficiarii directi ai investitiei pentru hidrocentrala ____. sunt centralele eoliene.
Prin Memorandumul din 2013 s-a prevazut infiintarea societatii de proiect ___., la capitalul careia vor participa sase companii din domeniul energiei, avand capital integral sau majoritar de stat, printre care si ____., aceste societati vor participa cu un aport in numerar de cate 2 milioane de euro si prin aporturi in natura cu active corporale si/sau necorporale necesare implementarii proiectului.
Potrivit Ordinului ___.. nr. 1572/2.03.2007, atragerea de investitii pentru realizarea proiectelor de tip "green/brown field" se va face prin constituirea de societati de tip IPP-producator independent de energie, aportul in natura fiind adus de societatile din portofoliul MEC, in timp ce aportul in numerar va fi adus de un investitor.
Memorandumul a fost deja implementat, in noiembrie 2013 a fost infiintata societatea de proiect ___ S.A. care in prezent ii are ca actionari pe ___. SA. si ___ S.A., fiecare detinand o participatie de 50% din capitalul social.
Prin Acordul Actionarilor ___.. SA., care are la baza Memorandumul din data de 16 octombrie 2013, __.. si ___.., ambele detinute integral de statul roman, s-a hotarat ca majorarea de capital social se va face prin aportul de capital, subscris si varsat integral in numerar de catre __.. si __.., dupa Prima Subscriere Ulterioara de Actiuni, capital social total al Societatii ___ sa reprezinte echivalentul in lei a 12 milioane euro, respectiv cate 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei sase actionari.
La data de 12 decembrie 2013, actionarii ___. au aprobat majorarea capitalului social al societatii , ....................urmand sa participe cu un aport in numerar in valoare 8.900.000 lei, alaturi de alte cinci societati din domeniul energiei si gazelor naturale la care statul detine capital majoritar.
5. La data de 16.01.2014, in baza Memorandumului la care se face referire in mod expres, ___. a transmis ....................o solicitare pentru convocarea unei adunari generale extraordinare a actionarilor avand pe ordinea de zi aprobarea participarii ....................la majorarea capitalului social al ___.. SA prin subscrierea unui numar de 89.000 de actiuni cu valoarea nominala de 100 de lei.
Departamentul pentru Energie a solicitat _____, convocarea unei adunari generale extraordinare a actionarilor avand pe ordinea de zi aprobarea participarii societatilor la majorarea capitalului social al ____., prin subscrierea de catre fiecare dintre aceste societati a unui numar de 89.000 de actiuni cu valoarea nominala de 100 de lei.
Reclamanta arata in continuare ca, la data de 25.02.2014, fara a se intemeia pe un studiu din care sa rezulte profitabilitatea investitiei pentru ___., actionarii ....................au adoptat Hotararea nr. 223, prin care s-a dispus participarea societatii la majorarea capitalului social al ....................cu un aport in numerar in cuantum de 8,9 milioane de lei, adoptata prin votul exclusiv al actionarului majoritar, ___. neparticipand la adunarea generala a actionarilor.
6. Reclamanta sustine ca aceasta hotarare este lovita de nulitate absoluta, pentru urmatoarele motive :
A. Motive de nelegalitate decurgand din incalcarea dispozitiilor legale privitoare la convocare si la dreptul la informare al actionarilor, considerandu-se ca, incalcarea dispozitiilor legale privind convocarea atrage nulitatea absoluta a hotararii ca si incalcarea acelor dispozitii referitoare la informarea actionarilor.
Se arata ca, detinuta in proportie de 77% de Statul roman, ....................este o intreprindere publica in intelesul art. 2 pct. 2. lit. b din OUG nr. 109/2011, in preambulul actului se mentioneaza ca "in lumina principiilor guvernantei corporative a intreprinderilor de stat, dezvoltate de (OCED) pe baza celor mai avansate standarde legislative si de buna practica a corporatiilor, este necesar a fi instituite mecanisme suplimentare de protectie a drepturilor actionarilor minoritari si o transparenta accentuata fata de public atat a activitatii societatilor de stat, cat si a politicii de actionariat a statului".
Astfel, in art. 43 din OUG nr. 109/2011 se prevede ca "Hotararea adunarii generale adoptata cu nerespectarea prevederilor art. 40-42 este anulabila. Dispozitiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator", deci, incalcarea art. 40-42 este sanctionata cu nulitatea relativa, iar in toate celelalte cazuri, nulitatea este absoluta, avand in vedere interesul public ocrotit prin normele OUG nr. 109/2011.
In speta, sustine reclamanta, nelegalitatea convocatorului adunarii generale a actionarilor __.din 25.02.2014 rezulta din nerespectarea dispozitiilor legale cuprinse in OUG nr. 109/2011 referitoare la cerintele de publicitate, convocarea si tinerea adunarii generale din 25.02.2014 s-a facut cu incalcarea dreptului la informare al actionarilor, carora nu le-au fost puse la dispozitie documente informative pentru pregatirea votului.
Potrivit dispozitiilor art. 117 alin. 3 din Legea societatilor, preluate si in actul Constitutiv al ___.la art. 14.2, convocatorul trebuie sa intruneasca cerinta dublei publicari, in Monitorul Oficial si intr-un ziar de larga raspandire din Romania si potrivit art. 41 alin. 1 din OUG 109/2011, "Cu cel putin 30 de zile inainte de data adunarii generale si pana la data desfasurarii acesteia, intreprinderile publice-societati comerciale trebuie sa publice pe pagina proprie de internet convocatorul adunarii, precum si documentele care urmeaza a fi prezentate actionarilor in cadrul adunarii generale a actionarilor. Dispozitiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator."
Deci, intreprinderile publice trebuie sa asigure o tripla publicare a convocatorului: (1) Monitorul Oficial, (2) ziar de larga raspandire si (3) pagina de internet a companiei.
__.. nu si-a indeplinit insa obligatia de a publica nici convocatorul si nici materialele informative pe site, convocatorul nu cuprinde descrierea precisa a procedurilor de vot, OUG nr. 109/2011, prin art. 4228, prevede obligatia societatii de a descrie in convocator, in mod precis, procedurile de vot pentru fiecare dintre modalitatile prevazute de ordonanta, respectiv prin reprezentare, prin corespondenta sau prin mijloace electronice.
In speta, sustine reclamanta, convocatorul nu contine nicio mentiune cu privire la comunicarea procurii pe cale electronica, ceea ce conduce la incalcarea cerintelor legale stabilite prin art. 42 din OUG nr. 109/2011.
In baza art. 42 din OUG nr. 109/2011, __.. era obligata sa prevada in convocator modalitatea de vot prin mijloace electronice si sa descrie procedura acesteia, mentiuni care lipsesc cu desavarsire din convocatorul AGEA din 25.02.2014, aceasta a incalcat obligatia de a descrie in mod detaliat procedurile de votare, stabilita prin art. 42 din OUG nr. 109/2011 si conduce la anularea hotararii adunarii generale a actionarilor.
Reclamanta _. considera ca nu numai continutul convocarii dar si intreaga procedura decizionala care a precedat hotararea i-a incalcat dreptul la vot, acesta este exercitat de catre fiecare actionar in baza informatiilor detinute, referitoare la problemele supuse dezbaterilor si deliberarilor.
Se arata in continuare ca, pe langa informatiile minime ce trebuie inserate in convocator, actionarii au dreptul absolut de a cunoaste detalii in legatura cu problemele ce sunt supuse dezbaterii adunarii generale, astfel incat sa poata reflecta asupra deciziei ce urmeaza a fi adoptata, conform art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 "Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare".
Deci, nerespectarea cerintelor privind publicarea prealabila a materialelor informative face ca dreptul la informare al reclamantei, drept fundamental in calitate de actionar al societatii, sa fi fost incalcat, ceea ce conduce la sanctionare cu nulitatea absoluta a incalcarii acestui drept.
Completand Legea societatilor comerciale, OUG nr. 109/2011, aplicabila si ___, aloca o intreaga sectiune "protectiei actionarilor minoritari" si impune anumite reguli in ceea ce priveste convocarea AGA in cadrul intreprinderilor publice, astfel, potrivit art. 40: "Societatea trebuie sa detina o pagina proprie de internet, prin intermediul careia sa permita accesul actionarilor la documentele si informatiile a caror publicitate este prevazuta de lege".
In art. se arata ca: "(1) Cu cel putin 30 de zile inainte de data adunarii generale si pana la data desfasurarii acesteia, intreprinderile publice-societati comerciale trebuie sa publice pe pagina proprie de internet convocatorul adunarii, precum si documentele care urmeaza a fi prezentate actionarilor in cadrul adunarii generale a actionarilor. Dispozitiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator".
Potrivit art. 43 din OUG nr. 109/2011, nerespectarea acestor reguli atrage anularea hotararii AGA in cauza, la dispozitia ___. nu a fost pus niciun document din care sa rezulte date despre oportunitatea si profitabilitatea participarii ___. la majorarea capitalului social al companiei de proiect ....................necesare formarii unei opinii.
Reclamanta recunoaste ca s-au furnizat o serie de documente de sinteza privind proiectul CHEAP ___.. dar acestea ar fi doar niste informatii generale, subiective, sunt preluate din memorandumurile si alte acte ale __. sau ___.. si exprima pozitia acestuia de autoritate publica cu functii de strategie si de reglementare, incomplete si neactualizate, apreciaza ca documentele furnizate sunt insuficiente pentru formarea unei opinii in raport de dimensiunea proiectului CHEAP ___.. si de impactul sau asupra situatiei financiare a ___.
Sustine reclamanta ca nu a stat in pasivitate si a solicitat in mai multe randuri membrilor Directoratului documente si informatii privind propunerile de pe ordinea de zi in legatura cu acest proiect, astfel, prin adresa nr. 239 inregistrata la data de 20.02.201435, a solicitat documente si informatii privind oportunitatea participarii ___ la majorarea capitalului social al companiei de proiect, functionarea companiei de proiect si drepturile ___ in calitate de actionar minoritar al acesteia, fundamentarea existentei unei companii de proiect pentru realizarea proiectului dar nu a primit niciun raspuns la aceste solicitari.
B. Motivele de nelegalitate de fond a Hotararii AGA au in vedere, in primul rand, ajutorul de stat ilegal, reclamanta sustine ca aceasta este lovita de nulitate pentru ca a fost emisa cu incalcarea normelor comunitare privind acordarea ajutorului de stat, respectiv a art. 108 alin. 3 din TFUE, conform caruia, "Comisia este informata in timp util pentru a-si prezenta observatiile cu privire la proiectele care urmeaza sa instituie sau sa modifice ajutoarele. In cazul in care apreciaza ca un proiect nu este compatibil cu piata interna in conformitate cu dispozitiile articolului 107, Comisia initiaza fara intarziere procedura prevazuta la alineatul precedent. Inainte de pronuntarea unei decizii finale, statul membru in cauza nu poate pune in aplicare masurile preconizate".
Dispozitia legala citata instituie "obligatia de a nu pune in aplicare masurile preconizate", in sensul ca Statele membre nu pot pune in aplicare masuri de ajutor de stat fara aprobarea prealabila a Comisiei. Masurile instituite cu incalcarea acestei obligatii de notificare reprezinta un ajutor de stat ilegal, astfel cum este acesta definit de Regulamentul nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE ("Regulamentul nr. 659/1999").
Efectul direct al dispozitiilor cuprinse in art. 108 alin. (3) TFUE a fost consacrat pe cale jurisprudentiala de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, persoanele afectate de o masura prin care a fost implementat un ajutor de stat ilegal avand dreptul de a se adresa direct instantelor nationale pentru protejarea drepturilor si intereselor acestora.
Se arata ca, in ce priveste aplicarea art. 108 alin. (3) TFUE, CJUE a stabilit ca articolul trebuie interpretat in sensul ca "este rolul instantelor nationale sa protejeze drepturile persoanelor impotriva incalcarii, de catre autoritatile nationale, a interdictiei de a implementa un ajutor inainte de a fi aprobat de Comisia Europeana."
Ca, pentru determinarea competentelor ce revin instantelor nationale in materia ajutorului de stat, Comisia Europeana a instituit un set de reguli sub denumirea "Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de catre instantele nationale" in care, atat CJUE cat si Comisia, au stabilit in mod explicit ca instantele nationale au competenta de a interpreta notiunea de ajutor de stat.
Reclamanta arata ca, s-a considerat in jurisprudenta CJUE, "se acorda un ajutor de stat ori de cate ori un stat membru pune la dispozitia unei intreprinderi fonduri care, in conditii normale, nu ar fi fost acordate de un investitor privat care ar aplica criterii comerciale obisnuite si nu ar lua in considerare alte aspecte de natura sociala, politica sau filantropica".
Ca, rolul principal al Comisiei consta in examinarea compatibilitatii cu piata comuna a masurilor de ajutor propuse, pe baza criteriilor prevazute la articolul 107 alin. (2) si (3) TFUE iar rolul instantelor nationale este acela de a verifica daca masura de ajutor de stat a fost notificata si aprobata de catre Comisie inainte de acordarea ajutorului, respectiv de plata acestuia. Se arata ca, CJUE s-a pronuntat in mod constant in sensul ca instantele nationale sunt obligate sa protejeze drepturile persoanelor afectate de punerea in aplicare ilegala a unui ajutor de stat, atunci cand o autoritate a statului membru a acordat ajutorul fara respectarea obligatiei de a nu pune in aplicare masurile preconizate anterior notificarii ajutorului sau anterior obtinerii aprobarii Comisiei.
Astfel, in virtutea efectului direct al art. 108 alin. (3) TFUE, instanta nationala este obligata sa stabileasca toate consecintele juridice corespunzatoare dreptului intern, atunci cand este sesizata cu un caz de incalcare a obligatiei de a notifica ajutorul de stat Comisiei, orice masura de ajutor de stat, implementata fara ca statul membru sa fi notificat Comisia Europeana sau anterior obtinerii unui acord din partea acesteia, reprezinta un ajutor de stat ilegal iar actele prin care a fost acordat sunt nule absolut pentru incalcarea unei norme imperative ce protejeaza un interes public.
Reclamanta isi intemeiaza cererea de constatare a nulitatii absolute a Hotararii AGA, pe disp. art. 108 alin. (3) TFUE, ultima teza, care prevede ca "inainte de pronuntarea unei decizii finale, statul membru in cauza nu poate pune in aplicare masurile preconizate", pe disp. art.1.247 Cod civil, conform caruia este sanctionat cu nulitatea absoluta actul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general - cum sunt normele care reglementeaza ajutorul de stat, pe disp. din punctul 29 din Comunicarea Comisiei care prevede ca "obligatia instantelor nationale de a impiedica plata unui ajutor ilegal poate aparea intr-o varietate de situatii procedurale, in functie de diferitele tipuri de actiuni disponibile in temeiul dreptului intern".
Subliniaza reclamanta ca, CJUE a stabilit ca "validitatea masurilor prin care este implementat ajutorul este afectata daca autoritatile nationale actioneaza cu incalcarea art. 93(3) din Tratat (actualul articol 108 alin (3) TFUE). Instantele nationale trebuie sa ofere persoanelor interesate garantia ca toate masurile necesare vor fi luate, in conformitate cu legislatia nationala, atat in ceea ce priveste valabilitatea masurilor de punere in aplicare a ajutorului, cat si recuperarea ajutorului financiar acordat cu incalcarea dispozitiei mentionate si eventuale masuri provizorii." (C-354/90, p. 1-5528, par. 12}.
Ca, in principiu, procedurii din fata instantei nationale ii sunt aplicabile normele de procedura din dreptul intern, in conformitate cu principiile generale ale dreptului comunitar trebuie respectate doua principii esentiale:
1. normele de procedura din dreptul intern aplicabile actiunilor in temeiul articolului 108 alin. [3] TFUE nu pot fi mai putin favorabile decat cele aplicabile actiunilor in temeiul dreptului intern (principiul echivalentei) si
2. normele de procedura din dreptul intern nu pot face excesiv de dificila sau practic imposibila exercitarea drepturilor conferite prin dreptul comunitar (principiul eficientei)
In consecinta, CJUE a statuat ca "Instantele nationale trebuie sa se asigure ca orice masura luata de ele are capacitatea de a nega in fapt efectele ajutorului acordat cu incalcarea articolului 88 (3) TCE , actualul articol 108 alin. (3) TFUE si nu doar extinde ajutorul la alte clase de beneficiari.".
Reclamanta sustine ca masura luata prin Hotararea AGA indeplineste conditiile ajutorului de stat, pentru ca o masura luata de stat sa constituie ajutor de stat, trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii:
(a) statul sa actioneze ca "investitor" si nu ca autoritate publica ce urmareste un interes public;
(b) sa fie utilizate resurse de stat;
(c)sa constituie un avantaj economic pentru beneficiar (acesta sa fie o societate ce desfasoara activitati economice);
(d) sa fie selectiva (sa favorizeze anumite intreprinderi sau productia anumitor bunuri);
(e) sa aiba un afect advers asupra concurentei si un efect asupra comertului . intre statele membre.
Prin Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014, s-a decis ca __.- societate detinuta in majoritate de stat - sa investeasca in proiectul __.. 2 milioane de euro, prin subscrierea cu efect imediat a unui numar de 89.000 actiuni, cu valoarea nominala de 100 lei, emise de societatea ___.., aceasta participare intr-o companie de proiect nu aduce niciun fel de beneficiu ___ ci profita producatorilor de energie eoliana si fotovoltaica de pe piata, profitabilitatea participarii in cadrul acestui proiect pentru ___ nu a fost demonstrata, exista indicii serioase care conduc la incertitudini cu privire la bancabilitatea acestui proiect (a se vedea studiul de fezabilitate realizat de asocierea IPA/Verbund/Poyry din noiembrie 2008, finantat de ___.).
Reclamanta sustine ca o astfel de investitie dezavantajeaza ___ deoarece ___. devine un concurent direct pe piata serviciilor de sistem, ___.este in acest moment un mare furnizor de servicii de sistem, in conditiile in care prin HG 138/2013 a fost obligata sa acorde astfel de servicii la o valoare a puterii electrice de cel putin 600 MW iar la volumul actual al SEN nu se intrevede o crestere a cererii pe piata serviciilor de sistem care sa creeze loc pentru inca un furnizor de astfel de servicii, asa cum va fi ___.
Ca, nu exista premisele exportului serviciilor de sistem pe pietele vecine, este o nevoie suplimentara de servicii tehnologice de sistem, subliniata si de studiul de fezabilitate realizat de consultantul IPA/Verbund/Poyry si finantat de ___.., unde se precizeaza ca "este improbabil ca proiectul sa fie capabil sa faca profit pe piata romana individuala precum si pe piata interconectata regional, aceasta scoate in evidenta nevoia redusa de capacitate de productie flexibila suplimentara pe piata romana."
Se arata ca piata nu ofera loc pentru noul concurent, ____., aceasta din urma nu va obtine, la randul sau profit astfel ca va deveni o investitie nerentabila pentru ___ si, implicit, va crea prejudiciu suplimentar dupa cel decurgand din diminuarea cotei _.. pe piata serviciilor de sistem.
Acelasi studiu de fezabilitate, arata ___, a confirmat ca proiectul __.. este nerentabil motiv pentru care nu a fost gasit un investitor privat pana in acest moment, nu a fost posibila identificarea unei surse de venituri suficiente pentru a avea o justificare economica in implementarea proiectului centralei de la ____..
Deci, arata acesta, statul nu a actionat ca un investitor privat, deoarece un investitor privat, in circumstante similare, bazandu-se pe posibilitati previzibile de rentabilitate, nu ar proceda la o injectie de capital de aceeasi importanta, avand in vedere ca proiectul are termen de recuperare a investitiei foarte lung de 34 de ani; de altfel, dovada in acest sens este si faptul ca autoritatile romane nu au gasit un investitor privat pentru proiect, desi studiile pentru ___.. au inceput inca din anii "80 iar in ultimii ani s-au facut demersuri importante pentru atragerea investitorilor;
Crearea acestei facilitati, care va prelua dezechilibrele intre consum si productie, le va permite producatorilor de energie regenerabila (eoliana, fotovoltaica) sa functioneze fara intreruperi sau sa-si dezvolte capacitatile de productie deoarece surplusul astfel creat va putea fi preluat de ___...
Ar rezulta ca prin masura luata de _., ___.. acorda acestei categorii de producatori - producatorii de energie regenerabila - un avantaj comercial in fata competitorilor, decurgand din posibilitatea cresterii puterii instalate (cu pana la 2.000 MW in cazul centralelor electrice eoliene) care vor avea, astfel, posibilitatea de a vinde energia suplimentara pe piata concurentiala ca urmare a puterii nou instalate.
De subliniat, arata reclamanta, este si faptul ca ca niciunul dintre producatorii care beneficiaza in mod direct de serviciile hidrocentralei ____.. nu ofera vreo contraprestatie pentru beneficiile primite, ei nici nu sunt luati in considerare de catre __.. pentru a participa la subscrierea de actiuni in vederea majorarii capitalului social al ____..
Se invoca art.107 alin. (1) din TFUE, potrivit caruia, "Cu exceptia derogarilor prevazute de tratate, sunt incompatibile cu piata interna ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice forma, care denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, in masura in care acestea afecteaza schimburile comerciale dintre statele membre."
Si, potrivit art. 108 alin. (2) din TFUE, "Comisia, impreuna cu statele membre, verifica permanent regimurile ajutoarelor existente in aceste state. Comisia propune acestora masurile utile cerute de dezvoltarea treptata sau de functionarea pietei comune", iar conform alin. (3) al aceluiasi articol, "Comisia este informata in timp util pentru a-si prezenta observatiile cu privire la proiectele care urmaresc sa instituie sau sa modifice ajutoarele. in cazul in care apreciaza ca un proiect nu este compatibil cu piata interna in conformitate cu dispozitiile articolului 107, Comisia initiaza fara intarziere procedura prevazuta la alineatul precedent. inainte de pronuntarea unei decizii finale, statul membru in cauza nu poate pune in aplicare masurile preconizate."
Sustine reclamanta ca toate conditiile ajutorului de stat sunt indeplinite, in speta, nu este indeplinita conditia interesului public intrucat singurii beneficiari ai masurii luate de __.. sunt producatorii de energie regenerabila (eoliana, fotovoltaica) care isi vor putea mari capacitatea de productie, apoi este vorba de resurse de natura publica intrucat aporturile la majorarea capitalului social al ____. provin de la societati cu capital majoritar de stat, orice investitie gestionata de o astfel de intreprindere putand fi considerat o resursa publica.
Potrivit jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, resursele intreprinderilor publice, asupra carora autoritatile publice exercita o influenta dominanta, se incadreaza in categoria "resurselor de stat", deci, avand in vedere ca statul exercita controlul asupra ___.., fiind actionar majoritar, sumele de bani pe care aceasta le investeste in proiectul ____.. pot fi incadrate in categoria resurselor de stat.
In cazul de fata, proiectul hidrocentralei ___. implica o masura selectiva intrucat este creat special in beneficiul anumitor producatori de pe piata de energie, respectiv producatorii de energie eoliana si fotovoltaica.
Avantajele producatorilor, in beneficiul carora este constituit ajutorul de stat, decurg din posibilitatea instalarii de capacitati de productie suplimentara pentru energia eoliana.
Efectele adverse ale proiectului se rasfrang asupra participantilor la piata de energie, avand in vedere ca ajutorul acordat de statul roman intareste pozitia centralelor regenerabile, precum cele eoliene si fotovoltaice pe piata de energie, este distorsionat mecanismul de formare a pretului pe pietele centralizate de tranzactionare a energiei electrice, daca luam in considerare costurile producatorilor care vor fi reduse prin interventia statului, este creat un nou competitor, _____, sustinut din resurse publice, atat pe pietele centralizate de tranzactionare a energiei electrice cat si pe piata serviciilor tehnologice de sistem.
Un alt motiv de nulitate absoluta a Hotararii AGA , este reprezentat de cauza ilicita, caracterul ilicit al cauzei hotararii AGEA nr. 2/25.02.2014 rezulta din incalcarea obligatiei societatilor de a incheia doar acte lucrative, orientate spre obtinerea de profit.
Astfel, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, "in vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi", actele de comert sunt "actele juridice efectuate cu intentia de a obtine un profit, prin care se realizeaza o interpunere in circulatia bunurilor, precum si actele conexe acestora, care se impregneaza de comercialitate prin caracterul lor accesoriu actelor de comert‘56. (subl. ns.]
Deci, societatea nu poate fi privita separat de actele sale, scopul lucrativ al societatii nu trebuie sa existe doar la constituirea acesteia, el trebuie mentinut pe intreg parcursul societatii, nu se poate concepe ca societatea sa fie infiintata intr-un scop lucrativ, iar pe parcurs sa inceapa a face liberalitati.
Arata reclamanta ca societatea nu poate avea un scop lucrativ si sa incheie acte contrare acestui scop deoarece profitul societatii este profitul obtinut din actele pe care le incheie, cauza constituirii societatii se transpune in fiecare act juridic incheiat de societate.
Sunt acte contrare art. 1 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 nu numai acelea facute cu intentia de a gratifica (animus donandi), ci toate actele in legatura cu care societatea sau asociatii au sau ar trebui sa aiba, inca de la incheierea lor, un dubiu ca vor aduce beneficii societatii ori, cu atat mai mult, prevad sau ar trebui sa prevada ca sunt cauzatoare de prejudicii.
Se arata ca, aprobarea unui act fara o analiza a rentabilitatii sale este contrara scopului lucrativ al societatii pentru ca societatea isi asuma in aceste conditii un risc economic fara a sti daca va obtine un corespondent lucrativ echivalent sau nu, ceea ce echivaleaza cu acceptarea unei potentiale pierderi decurgand din acel act.
Ca, un act incheiat contra scopului lucrativ este contrar si principiului bunei-credin?e deoarece actionarii trebuie sa urmareasca interesul societatii, astfel de acte sunt efectul unui abuz de majoritate, cand actionarul majoritar impune adoptarea unui act care serveste interesului sau personal dar prejudiciaza societatea.
Reclamanta sustine ca aportul la capitalul ....................este contrar scopului lucrativ al societatii _.., astfel ca avand in vedere informatiile insuficiente, contradictorii, cu privire la rentabilitatea proiectului ___. care erau disponibile la data adoptarii acestei hotarari, participarea ....................la acest proiect este un act contrar scopului lucrativ al societatii.
Sintetizand, reclamanta arata ca rentabilitatea proiectului ___.. in sine este sub semnul intrebarii, iar in ceea ce priveste pe ___., este cert ca aceasta societate va inregistra pierderi in urma acestei investitii, ca, un proiect de dimensiunea si importanta hidrocentralei ____. ar fi trebuit sustinut de studii actuale, relevante si credibile, care sa contina evaluarea riscurilor, rapoarte financiare si opinii ale expertilor.
Ca, Hotararea AGEA atacata si toate actele administrative prin care a fost implementat proiectul se bazeaza pe un studiu de fezabilitate realizat de ____. in anul 2008 iar datele din acest studiu sunt contrazise de un alt studiu realizat de consortiul IPA/Verbund/Poyry si finantat de ___.. din acelasi an, potrivit caruia realizarea hidrocentralei ____. nu este necesara pentru sistemul energetic national intrucat cererea pentru serviciile tehnologice de sistem pe care urmeaza sa le efectueze aceasta hidrocentrala nu este atat de mare incat sa nu poata fi sustinuta cu resursele existente.
Si chiar daca proiectul s-ar dovedi necesar, nu exista niciun studiu sau nota de fundamentare cu privire la profitul pe care __.. le-ar obtine ca urmare a investirii in hidrocentrala ___, dimpotriva, subliniaza reclamanta, estimarile actuale sunt ca ___. pierde prin investitia in acest proiect prin faptul ca isi creeaza un concurent care ii va diminua castigurile obtinute pe piata serviciilor tehnologice de sistem.
Pe termen scurt, participarea la acest proiect, a carui necesitate si oportunitate este departe de a fi fost stabilita, va impiedica ___. sa utilizeze in mod eficient aceste resurse pentru realizarea proiectelor care sunt cu adevarat prioritare si urgente pentru aceasta, care tin de core business-ul companiei, investitii pentru modernizari si investitii tehnologice majore precum si investitii obligatorii de mediu impuse de Uniunea Europeana. Or, nerealizarea sau intarzierea realizarii proiectelor de investitii care sunt prioritare pentru companie pune in pericol insasi activitatea si buna functionare a ___. Prejudiciul companiei este cu atat mai important in conditiile in care compania nu are actualmente asigurat intregul pachet de finantare pentru realizarea proiectelor de investitii mai sus mentionate, inregistrandu-se deja un deficit important, iar perspectivele de profit pentru anul 2014 sunt modeste.
Cu privire la veniturile estimative ale obiectivului ___.., ele vor fi afectate de lipsa unei piete a serviciilor de sistem, costurile investitiei nu sunt clar stabilite variind de la un studiu la altul intre 800 de milioane de euro si 1,16 miliarde, nu exista un proiect de executie si nu au fost selectati constructorul si investitorul, acestia venind, evident, cu propria viziune asupra proiectului ceea ce face ca niciuna dintre cele doua cifre vehiculate sa nu fie cea reala.
Reclamanta arata ca nu se cunoaste in ce scop se vor folosi in concret sumele aduse ca aport, crearea unei entitati separate si distincte (compania de proiect) determina o risipa de resurse intrucat compania de proiect va avea la randul sau cheltuieli operationale si de functionare (costuri cu inchirierea sediului, costuri cu salariile personalului angajat, costuri cu materialele utilizate in activitate etc), costuri care pot fi considerate neeconomice si nejustificate atat timp cat proiectul nu si-a dovedit inca viabilitatea si nu exista vreo certitudine ca acestea ar putea fi recuperate in viitor.
Ca, __. a adoptat o decizie contrara scopului sau statutar, doar pentru ca aceasta decizie a fost impusa de actionarul majoritar al societatii, _.., astfel incat, vointa majoritatii exprimata prin hotararea AGA nu a reprezentat si vointa societatii.
Un alt motiv de nulitate il reprezinta incalcarea art. 4 din OUG 109/2011 - ingerinta autoritatii tutelare in conducerea __.., acest articol stabileste faptul ca autoritatea publica tutelara, in speta, ....................prin ____.,nu poate interveni in activitatea de administrare si conducere a intreprinderii publice.
Deci, faptul ca actionarul majoritar solicita aprobarea participarii intr-o companie de proiect si bugetarea sumelor corespunzatoare necesare, fara sa existe o solicitare in acest sens si din partea conducerii administrative si executive si fara ca acest punct de vedere din partea conducerii administrative si executive sa preceada solicitarii actionarului majoritar, ar dovedi implicarea acestuia, prin nerespectarea dispozitiilor legale incidente, in activitatea ___..
Principiul non-ingerintei autoritatii tutelare in conducerea companiilor cu capital majoritar de stat este consacrat expres in OUG 109/2011, in art. 4. "(1) ____. si ___ nu pot interveni in activitatea de administrare si conducere a intreprinderii publice.
(2) Competenta luarii deciziilor de administrare si a deciziilor de conducere a intreprinderii publice si raspunderea, in conditiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administratie si directorilor, daca le-au fost delegate atributiile de conducere, sau, dupa caz, consiliului de supraveghere si directoratului."
Un alt caz important este atunci cand intreprinderile publice sunt folosite ca instrumente pentru politici industriale, aceasta poate conduce la confuzie si conflicte de interese intre politica industriala si rolul statului de proprietar, in mod special daca responsabilitatea pentru politica industriala si rolul de proprietar se regasesc in ministere din acelasi domeniu sau sector.
Obligatia statului de a nu interveni in raporturile dintre societati este de natura constitutionala, art. 135 din Constitutie aratand ca acesta trebuie sa asigure libertatea comertului si protectia concurentei loiale ori, in cazul de fata, decizia societatilor de a investi in proiectul hidrocentralei ___.. ar fi trebuit luat in urma avizelor favorabile si propunerilor date in prealabil de directorat si consiliul de supraveghere, dupa o analiza interna facuta de organele de conducere ale societatii cu privire la legalitatea si oportunitatea unei asemenea investitii.
In realitate, sustine reclamanta, statul roman a intervenit in activitatea de administrare si conducere a ....................si a impus cu ignorarea totala a drepturilor actionarului minoritar si a interesului social, anumite directii strategice societatii.
Astfel, prin Hotararea AGEA atacata, statul infaptuieste politica publica in domeniul energiei asa cum este aceasta trasata prin acte administrativ emise anterior HAGEA tot de catre stat, respectiv memorandumurile privind realizarea hidrocentralei ___.., ___.. impune o anumita conduita societatilor la care detine capital majoritar , unde isi exercita drepturile de proprietar al actiunilor, prin intermediul unui act administrativ, Memorandumul, emis in calitatea sa de reglementator, ceea ce reprezinta chiar ipoteza avuta in vedere de art. 4 din OUG nr. 109/2011.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 precum si celelalte dispozitii legale citate in cuprinsul actiunii, in dovedirea actiunii s-au depus la dosar documente opisate ANEXA 1-24 (filele 39-352 dosar, VOL I).
La data de 22.04.2015, parata _.. SA a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata aratand ca prin rezolutia nr. 1843/03.03.2014, pronuntata in sedinta din data de 03.03.2014, _____. a admis cererea de depunere si mentionare acte, a dispus inregistrarea in Registrul comertului a Hotararii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor nr. 2 din 25.02.2014 si a dispus publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a a hotararii mentionate.
Ca, Directoratul ___.. S.A. a convocat prin adresa nr. 1174/20.01.2014, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor la data de 25.02.2014, ora 12, la sediul ____., pentru toti actionarii inregistrati la data de 01.02.2014, stabilita ca data de referinta conform art. 123 alin. din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Convocarea s-a facut ca urmare a solicitarii nr. 150118/16.01.2014 transmisa de ____.., actionar majoritar, inregistrata la Societatea _.. S.A. sub nr. 92/16.02.2014.
Arata parata ca Directoratul a indeplinit obligatia de a pune la dispozitia asociatilor documentele necesare pentru asigurarea informarii prealabile in condi?iile impuse de art. 117 din Legea nr. 31/1990, cu scopul de a asigura adoptarea unor decizii corecte si a permite identificarea obiectivului urmarit si potrivit art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, convocatorul a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a nr. 481 din 24.01.2014, in Ziarul Romania Libera si pe pagina de internet a societatii, fapt ce reiese din extrasul informatic al camerei de date a _.. SA.
Ca, a fost indeplinita tripla publicare a convocatorului, in Monitorul Oficial, intr-un ziar de larga raspandire si pe pagina de internet a companiei si nu exista nicio incalcare a cerintelor legale si statutare privind publicarea convocatorului AGEA, nu exista motive de nulitate a convocatorului.
Convocatorul, arata parata, a fost inaintat catre actionari prin adresa nr. 1175/20.01.2014, cuprinde descrierea precisa a procedurilor de vot, s-a prevazut in mod expres ca la sedinta AGEA, actionarii persoane juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da procura speciala altor persoane. Procurile si/sau delegatiile vor fi depuse in original la sediul societatii cu 48 de ore inainte de data AGEA, respectiv pana la data de 23.02.2014, ora 12:00 si vor fi retinute de catre societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal ce va fi elaborat.
Se mai arata ca actionarii aveau posibilitatea de a vota in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor prin corespondenta, avand obligatia sa transmita Directoratului, cu cel putin 48 de ore inainte de data desfasurarii sedintei, formularul de vot prin corespondenta pus la dispozitie de catre Societate, astfel cum este completat, datat si semnat de catre reprezentantul legal al fiecarui actionar.
In cazul in care AGEA se afla in imposibilitatea de a lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute de Legea societatilor comerciale, urma sa se tina in data de 26.02.2014 in acelasi loc si la aceeasi ora, data de referinta indicata in preambulul convocarii fiind valabila si in cazul celei de-a doua adunari, mandatele speciale/procurile speciale primite de reprezentantii actionarilor fiind valabile si pentru a doua adunare.
Se arata ca a fost respectat si dreptul la informare al actionarilor intrucat convocatorul cu ordinea de zi precum si toate documentele au fost comunicate tuturor actionarilor societatii, printre care si reclamantei __.., a?a cum rezulta din adresa nr. 1175/20.01.20147 si a borderoului pentru corespondenta cu indicatia recomandata cu confirmare de primire.
Convocatorul si documentele aferente Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor au fost publicate pe pagina proprie de internet a societatii. Acest fapt rezulta din adresa nr. 310 din 28.03.2014 emisa de ___, care totodata dovedeste si dezinteresul actionarului minoritar ___.., fata de sedintele si materialele AGEA.
Sustine parata ca, in ce priveste lipsa de informare a actionariatului minoritar _____, aceasta este generata de dezinteresul de a se informa avand la dispozitie pagina de internet a societatii pentru accesul actionarilor, din datele comunicate de _____ rezulta ca de la inceputul implementarii proiectului (pagina de internet a societatii pentru accesul actionarilor) si pana in data de 28.03.2014 nu au fost accesari pentru contul "proprietatea".
La solicitarea actionarului ___. S.A. nr. 113/05.02.2014, societatea a inaintat prin adresa nr. 2634/04.022014, documentele solicitate : studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investitie " (CHEAP) __.", Hotararea nr. 1/12.12.2013 a Adunarii Generale a Actionarilor de la Societatea ....................S.A., acordul actionarilor Societatii ....................S.A. si actul constitutiv al Societatii ....................S.A, societatea a raspuns prompt solicitarilor actionarului, fara a obstructiona dreptul acestuia la o informare corecta si exacta.
Parata sustine ca au fost respectate prevederile legale privind convocarea actionarilor, convocatorul si documentele aferente fiind publicate si comunicate actionarilor cu respectarea dreptului la informare, conform principiilor guvernarii corporative, si apreciem ca sustinerile intervenientului sunt neintemeiate.
Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor nr. 2 din 25.02.2014 prevede la art. l, aprobarea participarii Societatii __ S.A. la majorarea capitalului social al Societatii ....................S.A. prin subscrierea unui nr. de 89.000 actiuni nou emise de Societatea ....................S.A.
Potrivit art. 2 din Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor nr. 2 din 25.02.2014, s-a aprobat introducerea in bugetul de venituri si cheltuieli al Societatii ____. S.A. pentru anul 2014 a sumelor necesare varsamintelor actiunilor subscrise si s-a prevazut ca varsamintele se vor putea efectua numai dupa aprobarea, in conditiile legii, a bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2014 al ___. S.A.
Prin intampinare parata arata ca nu exista motive de nelegalitate de fond in ceea ce priveste Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014, adoptarea ei nu reprezinta un ajutor de stat, mai mult, reclamanta ___.. SA nu a facut dovada ca este o persoana vatamata ca sa poata invoca sau sa aiba protectia prevederilor invocate prin art. 108 alin (3) din TFUE.
Masura luata prin Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014 nu indeplineste conditiile ajutorului de stat, in sensul ca nu sunt indeplinite criteriile enumerate de art. 107 alin (l) din Tratatul Privind Functionarea Uniunii Europene, prin adoptarea Hotararii AGEA nr. 3/04.03.2014 nu s-a realizat un transfer de resurse de stat, nu exista niciun avantaj economic, nu s-a afectat echilibrul intre anumite firme si competitorii acestora, de asemenea nu exista un efect asupra concurentei si al comertului, pentru a exista un ajutor de stat in temeiul art.107 alin.(l) din TFUE este necesar ca toate cerintele enumerate mai sus sa fie indeplinite ori in speta nu sunt indeplinite niciuna dintre cerintele solicitate de art. 107 alin (1) din TFUE pentru a angaja existenta unui ajutor de stat.
Astfel, sustine parata ca nu exista o cauza ilicita, chiar in cuprinsul hotararii a carei nulitate sau anulare se solicita se prevede in mod expres ca: "Avand in vedere importanta derularii in conditii optime a masurilor stabilite prin Memorandum cat si importanta respectarii drepturilor si tratamentului echitabil al actionarilor, principiul de baza al guvernantei corporative, conducerea Societatii _.. S.A. va solicita conducerii companiei de proiect ....................elaborarea unui grafic detaliat care sa prevada masuri, termene, responsabilitati, costuri aferente fiecarei masuri in parte, se va solicita conducerii companiei de proiect elaborarea unei analize privind posibilitatea accesarii fondurilor europene pentru acest proiect. Plata actiunilor emise in schimbul aportului in numerar se va realiza in conformitate cu prevederile art. 220 din Legea societatilor nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare si avand in vedere graficul mai sus mentionat, astfel incat Societatea _. S.A. sa nu fie prejudiciata".
Deci, arata parata, capacitatea Societatii __ SA nu este ingradita prin adoptarea hotararii a carei nulitate sau in subsidiar a carei anulare se cere aceasta nu interzice si nu ingradeste scopul lucrativ, acela de a obtine profit.
Informatiile nu au fost insuficiente, asa cum a invocat reclamanta ___. SA, Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014 nu a avut o cauza ilicita intrucat toate informatiile necesare au fost puse la dispozitia tuturor actionarilor prin camera de date __ SA- pagina de internet, comunicate la cererea actionarilor prin fax si scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Subliniaza inca o data parata lipsa de interes din partea actionarului ____. SA, din Adresa nr. 310/28.03.2014 emisa de Departamentul Sisteme Informare reiese ca de la inceputul implementarii camerei de date IPO si pana la data de 28.03.2014, nu au fost accesari pentru contul "proprietatea" din partea actionarului ___., reclamanta.
Se arata in intampinare ca, in adoptarea Hotararii AGEA nr. 2/25.02.2014, nu au fost incalcate prevederile art. 4 din OUG 109/2011, nu este vorba de ingerinta autoritatii tutelare in conducerea Societatii __ S.A, decizia de a dispune a revenit actionarilor societatii, fiind respectate toate etapele prevazute de OUG 109/2011 si Legea 31/1990, reclamanta ___. S.A. are reprezentanti in AGA cu drept de vot si in Consiliul de Supraveghere al ___., Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014 reprezinta vointa libera si neviciata a actionarilor ___ SA.
Ca, ____. este singurul actionar care se declara nemultumit, instanta ar trebui sa retina ca lipsa de informare a acestuia se datoreaza propriei culpe, asa cum rezulta din inscrisurile anexate.
In probatoriu, s-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, expertiza, precum si a oricarei probe care se va dovedi utila si concludenta pentru solutionarea cauze
Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila – Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011
R O M A N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECTIA A II-A CIVILA
SENTINTA Nr. 33/2015
Sedinta publica de la 24 Februarie 2015
Completul compus din:
PRESEDINTE _.
Grefier __.
Pe rol fiind pronuntarea asupra dezbaterilor din sedinta publica din 17.02.2015, privind actiunea in anulare Hotarare AGEA, formulata de reclamantul ___., in contradictoriu cu paratul _____
Procedura legal indeplinita din ziua dezbaterilor.
Deliberand, Tribunalul pronunta urmatoarea sentinta.
TRIBUNALUL,
Asupra actiunii de fata ;
Prin cererea depusa la data de 24.03.2014, la Tribunalul Gorj - Sectia a II a Civila si inregistrata in dosar nr. ...., reclamantul .. a solicitat in contradictoriu cu paratul _.., in temeiul art. 132 din Legea 31/1990, constatarea nulitatii absolute a hotararii AGEA nr. 2/25.02.2014, iar in subsidiar, in masura in care nu se va constata nulitatea absoluta, sa se dispuna anularea hotararii AGEA nr. 2/25.02.2014.
In motivarea cererii a aratat ca, Statul, prin ...................., ca actionar majoritar in ___. a transmis adresa nr. 150112 din data de 16 ianuarie 2014 prin care a solicitat convocarea AGEA, la data de 24 ianuarie 2014 s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 481/24.01.2014, convocarea directoratului ....................in vederea aprobarii:
a) participarii _ la majorarea capitalului social la ___ prin subscrierea unui numar de 89.000 actiuni nou emise, cu valoarea nominala de 100 lei, emise de societatea ___..;
b) aprobarea introducerii in proiectul de buget de venituri si cheltuieli al ___. pentru anul 2014, a sumelor necesare varsamintelor aferente actiunilor subscrise.
1. In ceea ce priveste situatia de fapt, reclamanta face o analiza a SEN -SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL, aratand ca acesta este reprezentat de ansamblul instalatiilor prin care se realizeaza producerea, transportul, distributia, furnizarea si consumul energiei electrice si raportat la sursa de provenienta, energia este eoliana, solara, hidraulica, nucleara si cea bazata pe combustibili fosili, cei mai mari producatori fiind ____.., transportul si reglarea SEN se face de catre ___. SA, unic operator de transport si sistem. Serviciile prestate de ___.. se acorda prin Dispecerul Energetic National.
Se mentioneaza ca centralele electrice furnizeaza la randul lor, servicii de sistem, obligatia ....................sa furnizeze astfel de servicii este consacrata prin HG nr. 138/2013, care prevede la art. 5: "Pentru mentinerea nivelului de siguranta a sistemului electroenergetic national, ___ SA. are obligatia de a furniza servicii tehnologice de sistem catre operatorul de transport si sistem la o valoare a puterii electrice de cel putin 600 MW, in conditiile reglementarilor emise de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei."
2. Proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj TL, este elementul central in prezentarea situatiei de fapt, aratandu-se ca, proiectul __.se afla pe agenda autoritatilor publice din domeniul energiei inca din anii 70, conceput sa actioneze ca un "consumator tampon" care sa furnizeze servicii de sistem prin consumarea surplusului de energie, stocand-o si eliberand-o in perioadele de varf de sarcina, acest surplus fiind utilizat pentru a pompa apa din rezervorul inferior in rezervorul superior in perioadele de gol de sarcina.
Energia este "stocata" sub forma apei acumulate in rezervorul superior, acumulare care urmeaza a fi utilizata pentru a produce energie electrica in perioada de varf de sarcina.
___.. este deci conceputa pentru a furniza servicii de sistem, ai caror beneficiari indirecti, sustine reclamanta, sunt producatorii de energie eoliana, acestia livrand surplusul lor de energie catre hidrocentrala _..
Reclamanta sustine ca acest proiect nu ar fi unul pe deplin fezabil, el ar fi caracterizat printr-un grad inalt de incertitudine, sunt experti care sustin necesitatea de principiu a proiectului pentru SEN, exista si multe aspecte esentiale ale proiectului inca incerte sau insuficient cunoscute si lamurite de autoritatile competente si care fac imposibila aprobarea participarii ....................in cadrul acestui proiect in acest moment:
Astfel, reclamanta sustine ca studiile de fezabilitate prezentate pana in acest moment, Studiu de fezabilitate realizat de asocierea ___.. din noiembrie 2008, finantat de ___.. si Studiul de fezabilitate realizat de _____ din iunie 2008, nu sunt actualizate si nu reflecta ultimele modificari de reglementare, cerintele pietei sau conditiile specifice companiilor implicate.
Raportat la aceste studii de fezabilitate, reclamanta arata ca proiectul a fost initial gandit pentru a prelua surplusul de energie creat de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, pentru care in prezent nu ar exista nicio certitudine ca s-ar mai construi, din lipsa finantarii; aparent, rolul acestor doua reactoare este preluat de energia eoliana insa nu este inca suficient de clar daca energia eoliana instalata si previzionata necesita un astfel de consumator tampon, in conditiile in care in acelasi timp cu proiectul ....................s-a aprobat si construirea cablului submarin Romania-Turcia care are tot rolul de a prelua energia eoliana, mai precis cea produsa in Dobrogea.
Conform acestui rationament, este incert daca momentul construirii proiectului Tarnita este bine ales in situatia in care SEN nu are nevoie de o capacitate de reechilibrare si nici pietele de energie vecine nu necesita servicii de sistem si incepand cu acest an, Transelectrica liciteaza in mod competitiv aceste servicii de sistem, concurenta fiind semnificativa pe aceasta piata.
Reclamanta considera ca nu exista un progres raportat la proiectele de investitii cu privire la racordarea noii centrale la reteaua de transport, aceste constructii de racordare necesare pot sa dureze ani de zile si nu exista in acest moment niciun studiu de fezabilitate realizat sau vreo intentie in acest sens, riscurile fiind majore, astfel ca ....................sau compania de proiect nu isi pot asuma si costurile realizarii unei astfel de investitii iar in cazul in care aceste racordari la sistemul energetic national nu se realizeaza, noua centrala nu ar putea fi pusa in functiune.
Un alt element incert este reprezentat de costul proiectului, sumele care sunt mentionate sunt incerte, cuprinse intre 800 de milioane de euro si 1,164 miliarde de euro, aceasta diferenta intre minim si maxim este foarte mare si de fapt, este cuprinsa intre situatiile de succes sau de faliment al proiectului.
Reclamanta critica acest proiect energetic si pentru ca nu exista o sursa de finantare clara, nu este cert daca acest proiect va aduce profit societatilor participante sau va fi doar generator de prejudicii, nu s-a gasit inca un executant pentru proiect.
3. Proiectul nu este coerent, in ultimii ani au fost adoptate 4 memorandumuri care nu rezolva problemele amintite mai sus dar, arata reclamanta, s-a trecut la implementarea acestuia si la obligarea mai multor societati cu capital de stat din domeniul energiei sa investeasca cate 2 milioane de euro.
Trei din cele patru memorandumuri precizeaza ca societatea de proiect va fi constituita in conformitate cu Ordinul ___. nr. 1572/2.03.2007 prin care s-a aprobat procedura de atragere a investitiilor pentru realizarea proiectelor de tip "Green/Brown Field" prin constituirea de societati comerciale de tip IPP (producator independent de energie).
Prin acest Ordin s-a aprobat procedura de constituire a societatilor de proiect de tipul "producator independent de energie", fiind prevazut expres ca acestea vor fi constituite prin aport in natura adus de societatile din portofoliul MEC si prin aport in numerar adus de un investitor privat, care urma sa detina pachetul majoritar de actiuni.
Prin Memorandumul din 2009, avand ca obiect "Realizarea obiectivului de investitii ____. (CHEAP) ___.." propus de ministrul economiei si aprobat de prim-ministrul Romaniei, s-a prevazut ca hidrocentrala _____ urmeaza sa fie realizata de catre o societate de proiect, prin "atragerea in mod transparent a capitalului privat al companiilor cu experienta in domeniu (...) care sunt dispuse sa isi asume riscurile potentiale asociate finalizarii si operarii acestui obiectiv".
Valoarea investitiei pentru realizarea hidrocentralei ___. variaza de la 835 milioane Euro (conform studiului de fezabilitate realizat de asocierea IPA/Verbund/Poyry din noiembrie 2008, finantat de ___. la 1,164 miliarde Euro (conform studiului de fezabilitate realizat de ___..din iunie 2008].12
Un nou Memorandum avand ca obiect "Coordonarea procedurii pentru realizarea obiectivului Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj ___" a fost propus de ministrul economiei, comertului si mediului de afaceri si aprobat de prim-ministrul Romaniei la data de 17.11.2011, fiind prevazut ca monitorizarea realizarii obiectivului de investitii va fi facuta de catre un grup de lucru interministerial.
Printr-un nou Memorandum din 2012, au fost numiti membrii Grupului de lucru interministerial.
4. La data de 16.10.2013 a fost aprobat Memorandumul cu tema "Obiectivul de investitii Centrala Hidroelectrica cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) ___..", prevazandu-se in mod expres ca scopul hidrocentralei ___.. este, printre altele, acela de a asigura conditiile optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2.000 MW in centralele electrice eoliene, reclamanta sustinand astfel ca beneficiarii directi ai investitiei pentru hidrocentrala ____. sunt centralele eoliene.
Prin Memorandumul din 2013 s-a prevazut infiintarea societatii de proiect ___., la capitalul careia vor participa sase companii din domeniul energiei, avand capital integral sau majoritar de stat, printre care si ____., aceste societati vor participa cu un aport in numerar de cate 2 milioane de euro si prin aporturi in natura cu active corporale si/sau necorporale necesare implementarii proiectului.
Potrivit Ordinului ___.. nr. 1572/2.03.2007, atragerea de investitii pentru realizarea proiectelor de tip "green/brown field" se va face prin constituirea de societati de tip IPP-producator independent de energie, aportul in natura fiind adus de societatile din portofoliul MEC, in timp ce aportul in numerar va fi adus de un investitor.
Memorandumul a fost deja implementat, in noiembrie 2013 a fost infiintata societatea de proiect ___ S.A. care in prezent ii are ca actionari pe ___. SA. si ___ S.A., fiecare detinand o participatie de 50% din capitalul social.
Prin Acordul Actionarilor ___.. SA., care are la baza Memorandumul din data de 16 octombrie 2013, __.. si ___.., ambele detinute integral de statul roman, s-a hotarat ca majorarea de capital social se va face prin aportul de capital, subscris si varsat integral in numerar de catre __.. si __.., dupa Prima Subscriere Ulterioara de Actiuni, capital social total al Societatii ___ sa reprezinte echivalentul in lei a 12 milioane euro, respectiv cate 2 milioane de euro pentru fiecare dintre cei sase actionari.
La data de 12 decembrie 2013, actionarii ___. au aprobat majorarea capitalului social al societatii , ....................urmand sa participe cu un aport in numerar in valoare 8.900.000 lei, alaturi de alte cinci societati din domeniul energiei si gazelor naturale la care statul detine capital majoritar.
5. La data de 16.01.2014, in baza Memorandumului la care se face referire in mod expres, ___. a transmis ....................o solicitare pentru convocarea unei adunari generale extraordinare a actionarilor avand pe ordinea de zi aprobarea participarii ....................la majorarea capitalului social al ___.. SA prin subscrierea unui numar de 89.000 de actiuni cu valoarea nominala de 100 de lei.
Departamentul pentru Energie a solicitat _____, convocarea unei adunari generale extraordinare a actionarilor avand pe ordinea de zi aprobarea participarii societatilor la majorarea capitalului social al ____., prin subscrierea de catre fiecare dintre aceste societati a unui numar de 89.000 de actiuni cu valoarea nominala de 100 de lei.
Reclamanta arata in continuare ca, la data de 25.02.2014, fara a se intemeia pe un studiu din care sa rezulte profitabilitatea investitiei pentru ___., actionarii ....................au adoptat Hotararea nr. 223, prin care s-a dispus participarea societatii la majorarea capitalului social al ....................cu un aport in numerar in cuantum de 8,9 milioane de lei, adoptata prin votul exclusiv al actionarului majoritar, ___. neparticipand la adunarea generala a actionarilor.
6. Reclamanta sustine ca aceasta hotarare este lovita de nulitate absoluta, pentru urmatoarele motive :
A. Motive de nelegalitate decurgand din incalcarea dispozitiilor legale privitoare la convocare si la dreptul la informare al actionarilor, considerandu-se ca, incalcarea dispozitiilor legale privind convocarea atrage nulitatea absoluta a hotararii ca si incalcarea acelor dispozitii referitoare la informarea actionarilor.
Se arata ca, detinuta in proportie de 77% de Statul roman, ....................este o intreprindere publica in intelesul art. 2 pct. 2. lit. b din OUG nr. 109/2011, in preambulul actului se mentioneaza ca "in lumina principiilor guvernantei corporative a intreprinderilor de stat, dezvoltate de (OCED) pe baza celor mai avansate standarde legislative si de buna practica a corporatiilor, este necesar a fi instituite mecanisme suplimentare de protectie a drepturilor actionarilor minoritari si o transparenta accentuata fata de public atat a activitatii societatilor de stat, cat si a politicii de actionariat a statului".
Astfel, in art. 43 din OUG nr. 109/2011 se prevede ca "Hotararea adunarii generale adoptata cu nerespectarea prevederilor art. 40-42 este anulabila. Dispozitiile art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator", deci, incalcarea art. 40-42 este sanctionata cu nulitatea relativa, iar in toate celelalte cazuri, nulitatea este absoluta, avand in vedere interesul public ocrotit prin normele OUG nr. 109/2011.
In speta, sustine reclamanta, nelegalitatea convocatorului adunarii generale a actionarilor __.din 25.02.2014 rezulta din nerespectarea dispozitiilor legale cuprinse in OUG nr. 109/2011 referitoare la cerintele de publicitate, convocarea si tinerea adunarii generale din 25.02.2014 s-a facut cu incalcarea dreptului la informare al actionarilor, carora nu le-au fost puse la dispozitie documente informative pentru pregatirea votului.
Potrivit dispozitiilor art. 117 alin. 3 din Legea societatilor, preluate si in actul Constitutiv al ___.la art. 14.2, convocatorul trebuie sa intruneasca cerinta dublei publicari, in Monitorul Oficial si intr-un ziar de larga raspandire din Romania si potrivit art. 41 alin. 1 din OUG 109/2011, "Cu cel putin 30 de zile inainte de data adunarii generale si pana la data desfasurarii acesteia, intreprinderile publice-societati comerciale trebuie sa publice pe pagina proprie de internet convocatorul adunarii, precum si documentele care urmeaza a fi prezentate actionarilor in cadrul adunarii generale a actionarilor. Dispozitiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator."
Deci, intreprinderile publice trebuie sa asigure o tripla publicare a convocatorului: (1) Monitorul Oficial, (2) ziar de larga raspandire si (3) pagina de internet a companiei.
__.. nu si-a indeplinit insa obligatia de a publica nici convocatorul si nici materialele informative pe site, convocatorul nu cuprinde descrierea precisa a procedurilor de vot, OUG nr. 109/2011, prin art. 4228, prevede obligatia societatii de a descrie in convocator, in mod precis, procedurile de vot pentru fiecare dintre modalitatile prevazute de ordonanta, respectiv prin reprezentare, prin corespondenta sau prin mijloace electronice.
In speta, sustine reclamanta, convocatorul nu contine nicio mentiune cu privire la comunicarea procurii pe cale electronica, ceea ce conduce la incalcarea cerintelor legale stabilite prin art. 42 din OUG nr. 109/2011.
In baza art. 42 din OUG nr. 109/2011, __.. era obligata sa prevada in convocator modalitatea de vot prin mijloace electronice si sa descrie procedura acesteia, mentiuni care lipsesc cu desavarsire din convocatorul AGEA din 25.02.2014, aceasta a incalcat obligatia de a descrie in mod detaliat procedurile de votare, stabilita prin art. 42 din OUG nr. 109/2011 si conduce la anularea hotararii adunarii generale a actionarilor.
Reclamanta _. considera ca nu numai continutul convocarii dar si intreaga procedura decizionala care a precedat hotararea i-a incalcat dreptul la vot, acesta este exercitat de catre fiecare actionar in baza informatiilor detinute, referitoare la problemele supuse dezbaterilor si deliberarilor.
Se arata in continuare ca, pe langa informatiile minime ce trebuie inserate in convocator, actionarii au dreptul absolut de a cunoaste detalii in legatura cu problemele ce sunt supuse dezbaterii adunarii generale, astfel incat sa poata reflecta asupra deciziei ce urmeaza a fi adoptata, conform art. 125 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 "Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare".
Deci, nerespectarea cerintelor privind publicarea prealabila a materialelor informative face ca dreptul la informare al reclamantei, drept fundamental in calitate de actionar al societatii, sa fi fost incalcat, ceea ce conduce la sanctionare cu nulitatea absoluta a incalcarii acestui drept.
Completand Legea societatilor comerciale, OUG nr. 109/2011, aplicabila si ___, aloca o intreaga sectiune "protectiei actionarilor minoritari" si impune anumite reguli in ceea ce priveste convocarea AGA in cadrul intreprinderilor publice, astfel, potrivit art. 40: "Societatea trebuie sa detina o pagina proprie de internet, prin intermediul careia sa permita accesul actionarilor la documentele si informatiile a caror publicitate este prevazuta de lege".
In art. se arata ca: "(1) Cu cel putin 30 de zile inainte de data adunarii generale si pana la data desfasurarii acesteia, intreprinderile publice-societati comerciale trebuie sa publice pe pagina proprie de internet convocatorul adunarii, precum si documentele care urmeaza a fi prezentate actionarilor in cadrul adunarii generale a actionarilor. Dispozitiile art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator".
Potrivit art. 43 din OUG nr. 109/2011, nerespectarea acestor reguli atrage anularea hotararii AGA in cauza, la dispozitia ___. nu a fost pus niciun document din care sa rezulte date despre oportunitatea si profitabilitatea participarii ___. la majorarea capitalului social al companiei de proiect ....................necesare formarii unei opinii.
Reclamanta recunoaste ca s-au furnizat o serie de documente de sinteza privind proiectul CHEAP ___.. dar acestea ar fi doar niste informatii generale, subiective, sunt preluate din memorandumurile si alte acte ale __. sau ___.. si exprima pozitia acestuia de autoritate publica cu functii de strategie si de reglementare, incomplete si neactualizate, apreciaza ca documentele furnizate sunt insuficiente pentru formarea unei opinii in raport de dimensiunea proiectului CHEAP ___.. si de impactul sau asupra situatiei financiare a ___.
Sustine reclamanta ca nu a stat in pasivitate si a solicitat in mai multe randuri membrilor Directoratului documente si informatii privind propunerile de pe ordinea de zi in legatura cu acest proiect, astfel, prin adresa nr. 239 inregistrata la data de 20.02.201435, a solicitat documente si informatii privind oportunitatea participarii ___ la majorarea capitalului social al companiei de proiect, functionarea companiei de proiect si drepturile ___ in calitate de actionar minoritar al acesteia, fundamentarea existentei unei companii de proiect pentru realizarea proiectului dar nu a primit niciun raspuns la aceste solicitari.
B. Motivele de nelegalitate de fond a Hotararii AGA au in vedere, in primul rand, ajutorul de stat ilegal, reclamanta sustine ca aceasta este lovita de nulitate pentru ca a fost emisa cu incalcarea normelor comunitare privind acordarea ajutorului de stat, respectiv a art. 108 alin. 3 din TFUE, conform caruia, "Comisia este informata in timp util pentru a-si prezenta observatiile cu privire la proiectele care urmeaza sa instituie sau sa modifice ajutoarele. In cazul in care apreciaza ca un proiect nu este compatibil cu piata interna in conformitate cu dispozitiile articolului 107, Comisia initiaza fara intarziere procedura prevazuta la alineatul precedent. Inainte de pronuntarea unei decizii finale, statul membru in cauza nu poate pune in aplicare masurile preconizate".
Dispozitia legala citata instituie "obligatia de a nu pune in aplicare masurile preconizate", in sensul ca Statele membre nu pot pune in aplicare masuri de ajutor de stat fara aprobarea prealabila a Comisiei. Masurile instituite cu incalcarea acestei obligatii de notificare reprezinta un ajutor de stat ilegal, astfel cum este acesta definit de Regulamentul nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE ("Regulamentul nr. 659/1999").
Efectul direct al dispozitiilor cuprinse in art. 108 alin. (3) TFUE a fost consacrat pe cale jurisprudentiala de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene, persoanele afectate de o masura prin care a fost implementat un ajutor de stat ilegal avand dreptul de a se adresa direct instantelor nationale pentru protejarea drepturilor si intereselor acestora.
Se arata ca, in ce priveste aplicarea art. 108 alin. (3) TFUE, CJUE a stabilit ca articolul trebuie interpretat in sensul ca "este rolul instantelor nationale sa protejeze drepturile persoanelor impotriva incalcarii, de catre autoritatile nationale, a interdictiei de a implementa un ajutor inainte de a fi aprobat de Comisia Europeana."
Ca, pentru determinarea competentelor ce revin instantelor nationale in materia ajutorului de stat, Comisia Europeana a instituit un set de reguli sub denumirea "Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor referitoare la ajutoarele de stat de catre instantele nationale" in care, atat CJUE cat si Comisia, au stabilit in mod explicit ca instantele nationale au competenta de a interpreta notiunea de ajutor de stat.
Reclamanta arata ca, s-a considerat in jurisprudenta CJUE, "se acorda un ajutor de stat ori de cate ori un stat membru pune la dispozitia unei intreprinderi fonduri care, in conditii normale, nu ar fi fost acordate de un investitor privat care ar aplica criterii comerciale obisnuite si nu ar lua in considerare alte aspecte de natura sociala, politica sau filantropica".
Ca, rolul principal al Comisiei consta in examinarea compatibilitatii cu piata comuna a masurilor de ajutor propuse, pe baza criteriilor prevazute la articolul 107 alin. (2) si (3) TFUE iar rolul instantelor nationale este acela de a verifica daca masura de ajutor de stat a fost notificata si aprobata de catre Comisie inainte de acordarea ajutorului, respectiv de plata acestuia. Se arata ca, CJUE s-a pronuntat in mod constant in sensul ca instantele nationale sunt obligate sa protejeze drepturile persoanelor afectate de punerea in aplicare ilegala a unui ajutor de stat, atunci cand o autoritate a statului membru a acordat ajutorul fara respectarea obligatiei de a nu pune in aplicare masurile preconizate anterior notificarii ajutorului sau anterior obtinerii aprobarii Comisiei.
Astfel, in virtutea efectului direct al art. 108 alin. (3) TFUE, instanta nationala este obligata sa stabileasca toate consecintele juridice corespunzatoare dreptului intern, atunci cand este sesizata cu un caz de incalcare a obligatiei de a notifica ajutorul de stat Comisiei, orice masura de ajutor de stat, implementata fara ca statul membru sa fi notificat Comisia Europeana sau anterior obtinerii unui acord din partea acesteia, reprezinta un ajutor de stat ilegal iar actele prin care a fost acordat sunt nule absolut pentru incalcarea unei norme imperative ce protejeaza un interes public.
Reclamanta isi intemeiaza cererea de constatare a nulitatii absolute a Hotararii AGA, pe disp. art. 108 alin. (3) TFUE, ultima teza, care prevede ca "inainte de pronuntarea unei decizii finale, statul membru in cauza nu poate pune in aplicare masurile preconizate", pe disp. art.1.247 Cod civil, conform caruia este sanctionat cu nulitatea absoluta actul incheiat cu incalcarea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general - cum sunt normele care reglementeaza ajutorul de stat, pe disp. din punctul 29 din Comunicarea Comisiei care prevede ca "obligatia instantelor nationale de a impiedica plata unui ajutor ilegal poate aparea intr-o varietate de situatii procedurale, in functie de diferitele tipuri de actiuni disponibile in temeiul dreptului intern".
Subliniaza reclamanta ca, CJUE a stabilit ca "validitatea masurilor prin care este implementat ajutorul este afectata daca autoritatile nationale actioneaza cu incalcarea art. 93(3) din Tratat (actualul articol 108 alin (3) TFUE). Instantele nationale trebuie sa ofere persoanelor interesate garantia ca toate masurile necesare vor fi luate, in conformitate cu legislatia nationala, atat in ceea ce priveste valabilitatea masurilor de punere in aplicare a ajutorului, cat si recuperarea ajutorului financiar acordat cu incalcarea dispozitiei mentionate si eventuale masuri provizorii." (C-354/90, p. 1-5528, par. 12}.
Ca, in principiu, procedurii din fata instantei nationale ii sunt aplicabile normele de procedura din dreptul intern, in conformitate cu principiile generale ale dreptului comunitar trebuie respectate doua principii esentiale:
1. normele de procedura din dreptul intern aplicabile actiunilor in temeiul articolului 108 alin. [3] TFUE nu pot fi mai putin favorabile decat cele aplicabile actiunilor in temeiul dreptului intern (principiul echivalentei) si
2. normele de procedura din dreptul intern nu pot face excesiv de dificila sau practic imposibila exercitarea drepturilor conferite prin dreptul comunitar (principiul eficientei)
In consecinta, CJUE a statuat ca "Instantele nationale trebuie sa se asigure ca orice masura luata de ele are capacitatea de a nega in fapt efectele ajutorului acordat cu incalcarea articolului 88 (3) TCE , actualul articol 108 alin. (3) TFUE si nu doar extinde ajutorul la alte clase de beneficiari.".
Reclamanta sustine ca masura luata prin Hotararea AGA indeplineste conditiile ajutorului de stat, pentru ca o masura luata de stat sa constituie ajutor de stat, trebuie sa fie intrunite urmatoarele conditii:
(a) statul sa actioneze ca "investitor" si nu ca autoritate publica ce urmareste un interes public;
(b) sa fie utilizate resurse de stat;
(c)sa constituie un avantaj economic pentru beneficiar (acesta sa fie o societate ce desfasoara activitati economice);
(d) sa fie selectiva (sa favorizeze anumite intreprinderi sau productia anumitor bunuri);
(e) sa aiba un afect advers asupra concurentei si un efect asupra comertului . intre statele membre.
Prin Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014, s-a decis ca __.- societate detinuta in majoritate de stat - sa investeasca in proiectul __.. 2 milioane de euro, prin subscrierea cu efect imediat a unui numar de 89.000 actiuni, cu valoarea nominala de 100 lei, emise de societatea ___.., aceasta participare intr-o companie de proiect nu aduce niciun fel de beneficiu ___ ci profita producatorilor de energie eoliana si fotovoltaica de pe piata, profitabilitatea participarii in cadrul acestui proiect pentru ___ nu a fost demonstrata, exista indicii serioase care conduc la incertitudini cu privire la bancabilitatea acestui proiect (a se vedea studiul de fezabilitate realizat de asocierea IPA/Verbund/Poyry din noiembrie 2008, finantat de ___.).
Reclamanta sustine ca o astfel de investitie dezavantajeaza ___ deoarece ___. devine un concurent direct pe piata serviciilor de sistem, ___.este in acest moment un mare furnizor de servicii de sistem, in conditiile in care prin HG 138/2013 a fost obligata sa acorde astfel de servicii la o valoare a puterii electrice de cel putin 600 MW iar la volumul actual al SEN nu se intrevede o crestere a cererii pe piata serviciilor de sistem care sa creeze loc pentru inca un furnizor de astfel de servicii, asa cum va fi ___.
Ca, nu exista premisele exportului serviciilor de sistem pe pietele vecine, este o nevoie suplimentara de servicii tehnologice de sistem, subliniata si de studiul de fezabilitate realizat de consultantul IPA/Verbund/Poyry si finantat de ___.., unde se precizeaza ca "este improbabil ca proiectul sa fie capabil sa faca profit pe piata romana individuala precum si pe piata interconectata regional, aceasta scoate in evidenta nevoia redusa de capacitate de productie flexibila suplimentara pe piata romana."
Se arata ca piata nu ofera loc pentru noul concurent, ____., aceasta din urma nu va obtine, la randul sau profit astfel ca va deveni o investitie nerentabila pentru ___ si, implicit, va crea prejudiciu suplimentar dupa cel decurgand din diminuarea cotei _.. pe piata serviciilor de sistem.
Acelasi studiu de fezabilitate, arata ___, a confirmat ca proiectul __.. este nerentabil motiv pentru care nu a fost gasit un investitor privat pana in acest moment, nu a fost posibila identificarea unei surse de venituri suficiente pentru a avea o justificare economica in implementarea proiectului centralei de la ____..
Deci, arata acesta, statul nu a actionat ca un investitor privat, deoarece un investitor privat, in circumstante similare, bazandu-se pe posibilitati previzibile de rentabilitate, nu ar proceda la o injectie de capital de aceeasi importanta, avand in vedere ca proiectul are termen de recuperare a investitiei foarte lung de 34 de ani; de altfel, dovada in acest sens este si faptul ca autoritatile romane nu au gasit un investitor privat pentru proiect, desi studiile pentru ___.. au inceput inca din anii "80 iar in ultimii ani s-au facut demersuri importante pentru atragerea investitorilor;
Crearea acestei facilitati, care va prelua dezechilibrele intre consum si productie, le va permite producatorilor de energie regenerabila (eoliana, fotovoltaica) sa functioneze fara intreruperi sau sa-si dezvolte capacitatile de productie deoarece surplusul astfel creat va putea fi preluat de ___...
Ar rezulta ca prin masura luata de _., ___.. acorda acestei categorii de producatori - producatorii de energie regenerabila - un avantaj comercial in fata competitorilor, decurgand din posibilitatea cresterii puterii instalate (cu pana la 2.000 MW in cazul centralelor electrice eoliene) care vor avea, astfel, posibilitatea de a vinde energia suplimentara pe piata concurentiala ca urmare a puterii nou instalate.
De subliniat, arata reclamanta, este si faptul ca ca niciunul dintre producatorii care beneficiaza in mod direct de serviciile hidrocentralei ____.. nu ofera vreo contraprestatie pentru beneficiile primite, ei nici nu sunt luati in considerare de catre __.. pentru a participa la subscrierea de actiuni in vederea majorarii capitalului social al ____..
Se invoca art.107 alin. (1) din TFUE, potrivit caruia, "Cu exceptia derogarilor prevazute de tratate, sunt incompatibile cu piata interna ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice forma, care denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, in masura in care acestea afecteaza schimburile comerciale dintre statele membre."
Si, potrivit art. 108 alin. (2) din TFUE, "Comisia, impreuna cu statele membre, verifica permanent regimurile ajutoarelor existente in aceste state. Comisia propune acestora masurile utile cerute de dezvoltarea treptata sau de functionarea pietei comune", iar conform alin. (3) al aceluiasi articol, "Comisia este informata in timp util pentru a-si prezenta observatiile cu privire la proiectele care urmaresc sa instituie sau sa modifice ajutoarele. in cazul in care apreciaza ca un proiect nu este compatibil cu piata interna in conformitate cu dispozitiile articolului 107, Comisia initiaza fara intarziere procedura prevazuta la alineatul precedent. inainte de pronuntarea unei decizii finale, statul membru in cauza nu poate pune in aplicare masurile preconizate."
Sustine reclamanta ca toate conditiile ajutorului de stat sunt indeplinite, in speta, nu este indeplinita conditia interesului public intrucat singurii beneficiari ai masurii luate de __.. sunt producatorii de energie regenerabila (eoliana, fotovoltaica) care isi vor putea mari capacitatea de productie, apoi este vorba de resurse de natura publica intrucat aporturile la majorarea capitalului social al ____. provin de la societati cu capital majoritar de stat, orice investitie gestionata de o astfel de intreprindere putand fi considerat o resursa publica.
Potrivit jurisprudentei constante a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, resursele intreprinderilor publice, asupra carora autoritatile publice exercita o influenta dominanta, se incadreaza in categoria "resurselor de stat", deci, avand in vedere ca statul exercita controlul asupra ___.., fiind actionar majoritar, sumele de bani pe care aceasta le investeste in proiectul ____.. pot fi incadrate in categoria resurselor de stat.
In cazul de fata, proiectul hidrocentralei ___. implica o masura selectiva intrucat este creat special in beneficiul anumitor producatori de pe piata de energie, respectiv producatorii de energie eoliana si fotovoltaica.
Avantajele producatorilor, in beneficiul carora este constituit ajutorul de stat, decurg din posibilitatea instalarii de capacitati de productie suplimentara pentru energia eoliana.
Efectele adverse ale proiectului se rasfrang asupra participantilor la piata de energie, avand in vedere ca ajutorul acordat de statul roman intareste pozitia centralelor regenerabile, precum cele eoliene si fotovoltaice pe piata de energie, este distorsionat mecanismul de formare a pretului pe pietele centralizate de tranzactionare a energiei electrice, daca luam in considerare costurile producatorilor care vor fi reduse prin interventia statului, este creat un nou competitor, _____, sustinut din resurse publice, atat pe pietele centralizate de tranzactionare a energiei electrice cat si pe piata serviciilor tehnologice de sistem.
Un alt motiv de nulitate absoluta a Hotararii AGA , este reprezentat de cauza ilicita, caracterul ilicit al cauzei hotararii AGEA nr. 2/25.02.2014 rezulta din incalcarea obligatiei societatilor de a incheia doar acte lucrative, orientate spre obtinerea de profit.
Astfel, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, "in vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi", actele de comert sunt "actele juridice efectuate cu intentia de a obtine un profit, prin care se realizeaza o interpunere in circulatia bunurilor, precum si actele conexe acestora, care se impregneaza de comercialitate prin caracterul lor accesoriu actelor de comert‘56. (subl. ns.]
Deci, societatea nu poate fi privita separat de actele sale, scopul lucrativ al societatii nu trebuie sa existe doar la constituirea acesteia, el trebuie mentinut pe intreg parcursul societatii, nu se poate concepe ca societatea sa fie infiintata intr-un scop lucrativ, iar pe parcurs sa inceapa a face liberalitati.
Arata reclamanta ca societatea nu poate avea un scop lucrativ si sa incheie acte contrare acestui scop deoarece profitul societatii este profitul obtinut din actele pe care le incheie, cauza constituirii societatii se transpune in fiecare act juridic incheiat de societate.
Sunt acte contrare art. 1 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 nu numai acelea facute cu intentia de a gratifica (animus donandi), ci toate actele in legatura cu care societatea sau asociatii au sau ar trebui sa aiba, inca de la incheierea lor, un dubiu ca vor aduce beneficii societatii ori, cu atat mai mult, prevad sau ar trebui sa prevada ca sunt cauzatoare de prejudicii.
Se arata ca, aprobarea unui act fara o analiza a rentabilitatii sale este contrara scopului lucrativ al societatii pentru ca societatea isi asuma in aceste conditii un risc economic fara a sti daca va obtine un corespondent lucrativ echivalent sau nu, ceea ce echivaleaza cu acceptarea unei potentiale pierderi decurgand din acel act.
Ca, un act incheiat contra scopului lucrativ este contrar si principiului bunei-credin?e deoarece actionarii trebuie sa urmareasca interesul societatii, astfel de acte sunt efectul unui abuz de majoritate, cand actionarul majoritar impune adoptarea unui act care serveste interesului sau personal dar prejudiciaza societatea.
Reclamanta sustine ca aportul la capitalul ....................este contrar scopului lucrativ al societatii _.., astfel ca avand in vedere informatiile insuficiente, contradictorii, cu privire la rentabilitatea proiectului ___. care erau disponibile la data adoptarii acestei hotarari, participarea ....................la acest proiect este un act contrar scopului lucrativ al societatii.
Sintetizand, reclamanta arata ca rentabilitatea proiectului ___.. in sine este sub semnul intrebarii, iar in ceea ce priveste pe ___., este cert ca aceasta societate va inregistra pierderi in urma acestei investitii, ca, un proiect de dimensiunea si importanta hidrocentralei ____. ar fi trebuit sustinut de studii actuale, relevante si credibile, care sa contina evaluarea riscurilor, rapoarte financiare si opinii ale expertilor.
Ca, Hotararea AGEA atacata si toate actele administrative prin care a fost implementat proiectul se bazeaza pe un studiu de fezabilitate realizat de ____. in anul 2008 iar datele din acest studiu sunt contrazise de un alt studiu realizat de consortiul IPA/Verbund/Poyry si finantat de ___.. din acelasi an, potrivit caruia realizarea hidrocentralei ____. nu este necesara pentru sistemul energetic national intrucat cererea pentru serviciile tehnologice de sistem pe care urmeaza sa le efectueze aceasta hidrocentrala nu este atat de mare incat sa nu poata fi sustinuta cu resursele existente.
Si chiar daca proiectul s-ar dovedi necesar, nu exista niciun studiu sau nota de fundamentare cu privire la profitul pe care __.. le-ar obtine ca urmare a investirii in hidrocentrala ___, dimpotriva, subliniaza reclamanta, estimarile actuale sunt ca ___. pierde prin investitia in acest proiect prin faptul ca isi creeaza un concurent care ii va diminua castigurile obtinute pe piata serviciilor tehnologice de sistem.
Pe termen scurt, participarea la acest proiect, a carui necesitate si oportunitate este departe de a fi fost stabilita, va impiedica ___. sa utilizeze in mod eficient aceste resurse pentru realizarea proiectelor care sunt cu adevarat prioritare si urgente pentru aceasta, care tin de core business-ul companiei, investitii pentru modernizari si investitii tehnologice majore precum si investitii obligatorii de mediu impuse de Uniunea Europeana. Or, nerealizarea sau intarzierea realizarii proiectelor de investitii care sunt prioritare pentru companie pune in pericol insasi activitatea si buna functionare a ___. Prejudiciul companiei este cu atat mai important in conditiile in care compania nu are actualmente asigurat intregul pachet de finantare pentru realizarea proiectelor de investitii mai sus mentionate, inregistrandu-se deja un deficit important, iar perspectivele de profit pentru anul 2014 sunt modeste.
Cu privire la veniturile estimative ale obiectivului ___.., ele vor fi afectate de lipsa unei piete a serviciilor de sistem, costurile investitiei nu sunt clar stabilite variind de la un studiu la altul intre 800 de milioane de euro si 1,16 miliarde, nu exista un proiect de executie si nu au fost selectati constructorul si investitorul, acestia venind, evident, cu propria viziune asupra proiectului ceea ce face ca niciuna dintre cele doua cifre vehiculate sa nu fie cea reala.
Reclamanta arata ca nu se cunoaste in ce scop se vor folosi in concret sumele aduse ca aport, crearea unei entitati separate si distincte (compania de proiect) determina o risipa de resurse intrucat compania de proiect va avea la randul sau cheltuieli operationale si de functionare (costuri cu inchirierea sediului, costuri cu salariile personalului angajat, costuri cu materialele utilizate in activitate etc), costuri care pot fi considerate neeconomice si nejustificate atat timp cat proiectul nu si-a dovedit inca viabilitatea si nu exista vreo certitudine ca acestea ar putea fi recuperate in viitor.
Ca, __. a adoptat o decizie contrara scopului sau statutar, doar pentru ca aceasta decizie a fost impusa de actionarul majoritar al societatii, _.., astfel incat, vointa majoritatii exprimata prin hotararea AGA nu a reprezentat si vointa societatii.
Un alt motiv de nulitate il reprezinta incalcarea art. 4 din OUG 109/2011 - ingerinta autoritatii tutelare in conducerea __.., acest articol stabileste faptul ca autoritatea publica tutelara, in speta, ....................prin ____.,nu poate interveni in activitatea de administrare si conducere a intreprinderii publice.
Deci, faptul ca actionarul majoritar solicita aprobarea participarii intr-o companie de proiect si bugetarea sumelor corespunzatoare necesare, fara sa existe o solicitare in acest sens si din partea conducerii administrative si executive si fara ca acest punct de vedere din partea conducerii administrative si executive sa preceada solicitarii actionarului majoritar, ar dovedi implicarea acestuia, prin nerespectarea dispozitiilor legale incidente, in activitatea ___..
Principiul non-ingerintei autoritatii tutelare in conducerea companiilor cu capital majoritar de stat este consacrat expres in OUG 109/2011, in art. 4. "(1) ____. si ___ nu pot interveni in activitatea de administrare si conducere a intreprinderii publice.
(2) Competenta luarii deciziilor de administrare si a deciziilor de conducere a intreprinderii publice si raspunderea, in conditiile legii, pentru efectele acestora revine consiliului de administratie si directorilor, daca le-au fost delegate atributiile de conducere, sau, dupa caz, consiliului de supraveghere si directoratului."
Un alt caz important este atunci cand intreprinderile publice sunt folosite ca instrumente pentru politici industriale, aceasta poate conduce la confuzie si conflicte de interese intre politica industriala si rolul statului de proprietar, in mod special daca responsabilitatea pentru politica industriala si rolul de proprietar se regasesc in ministere din acelasi domeniu sau sector.
Obligatia statului de a nu interveni in raporturile dintre societati este de natura constitutionala, art. 135 din Constitutie aratand ca acesta trebuie sa asigure libertatea comertului si protectia concurentei loiale ori, in cazul de fata, decizia societatilor de a investi in proiectul hidrocentralei ___.. ar fi trebuit luat in urma avizelor favorabile si propunerilor date in prealabil de directorat si consiliul de supraveghere, dupa o analiza interna facuta de organele de conducere ale societatii cu privire la legalitatea si oportunitatea unei asemenea investitii.
In realitate, sustine reclamanta, statul roman a intervenit in activitatea de administrare si conducere a ....................si a impus cu ignorarea totala a drepturilor actionarului minoritar si a interesului social, anumite directii strategice societatii.
Astfel, prin Hotararea AGEA atacata, statul infaptuieste politica publica in domeniul energiei asa cum este aceasta trasata prin acte administrativ emise anterior HAGEA tot de catre stat, respectiv memorandumurile privind realizarea hidrocentralei ___.., ___.. impune o anumita conduita societatilor la care detine capital majoritar , unde isi exercita drepturile de proprietar al actiunilor, prin intermediul unui act administrativ, Memorandumul, emis in calitatea sa de reglementator, ceea ce reprezinta chiar ipoteza avuta in vedere de art. 4 din OUG nr. 109/2011.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 precum si celelalte dispozitii legale citate in cuprinsul actiunii, in dovedirea actiunii s-au depus la dosar documente opisate ANEXA 1-24 (filele 39-352 dosar, VOL I).
La data de 22.04.2015, parata _.. SA a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata aratand ca prin rezolutia nr. 1843/03.03.2014, pronuntata in sedinta din data de 03.03.2014, _____. a admis cererea de depunere si mentionare acte, a dispus inregistrarea in Registrul comertului a Hotararii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor nr. 2 din 25.02.2014 si a dispus publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a a hotararii mentionate.
Ca, Directoratul ___.. S.A. a convocat prin adresa nr. 1174/20.01.2014, Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor la data de 25.02.2014, ora 12, la sediul ____., pentru toti actionarii inregistrati la data de 01.02.2014, stabilita ca data de referinta conform art. 123 alin. din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Convocarea s-a facut ca urmare a solicitarii nr. 150118/16.01.2014 transmisa de ____.., actionar majoritar, inregistrata la Societatea _.. S.A. sub nr. 92/16.02.2014.
Arata parata ca Directoratul a indeplinit obligatia de a pune la dispozitia asociatilor documentele necesare pentru asigurarea informarii prealabile in condi?iile impuse de art. 117 din Legea nr. 31/1990, cu scopul de a asigura adoptarea unor decizii corecte si a permite identificarea obiectivului urmarit si potrivit art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, convocatorul a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a nr. 481 din 24.01.2014, in Ziarul Romania Libera si pe pagina de internet a societatii, fapt ce reiese din extrasul informatic al camerei de date a _.. SA.
Ca, a fost indeplinita tripla publicare a convocatorului, in Monitorul Oficial, intr-un ziar de larga raspandire si pe pagina de internet a companiei si nu exista nicio incalcare a cerintelor legale si statutare privind publicarea convocatorului AGEA, nu exista motive de nulitate a convocatorului.
Convocatorul, arata parata, a fost inaintat catre actionari prin adresa nr. 1175/20.01.2014, cuprinde descrierea precisa a procedurilor de vot, s-a prevazut in mod expres ca la sedinta AGEA, actionarii persoane juridice pot fi reprezentati prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da procura speciala altor persoane. Procurile si/sau delegatiile vor fi depuse in original la sediul societatii cu 48 de ore inainte de data AGEA, respectiv pana la data de 23.02.2014, ora 12:00 si vor fi retinute de catre societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal ce va fi elaborat.
Se mai arata ca actionarii aveau posibilitatea de a vota in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor prin corespondenta, avand obligatia sa transmita Directoratului, cu cel putin 48 de ore inainte de data desfasurarii sedintei, formularul de vot prin corespondenta pus la dispozitie de catre Societate, astfel cum este completat, datat si semnat de catre reprezentantul legal al fiecarui actionar.
In cazul in care AGEA se afla in imposibilitatea de a lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute de Legea societatilor comerciale, urma sa se tina in data de 26.02.2014 in acelasi loc si la aceeasi ora, data de referinta indicata in preambulul convocarii fiind valabila si in cazul celei de-a doua adunari, mandatele speciale/procurile speciale primite de reprezentantii actionarilor fiind valabile si pentru a doua adunare.
Se arata ca a fost respectat si dreptul la informare al actionarilor intrucat convocatorul cu ordinea de zi precum si toate documentele au fost comunicate tuturor actionarilor societatii, printre care si reclamantei __.., a?a cum rezulta din adresa nr. 1175/20.01.20147 si a borderoului pentru corespondenta cu indicatia recomandata cu confirmare de primire.
Convocatorul si documentele aferente Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor au fost publicate pe pagina proprie de internet a societatii. Acest fapt rezulta din adresa nr. 310 din 28.03.2014 emisa de ___, care totodata dovedeste si dezinteresul actionarului minoritar ___.., fata de sedintele si materialele AGEA.
Sustine parata ca, in ce priveste lipsa de informare a actionariatului minoritar _____, aceasta este generata de dezinteresul de a se informa avand la dispozitie pagina de internet a societatii pentru accesul actionarilor, din datele comunicate de _____ rezulta ca de la inceputul implementarii proiectului (pagina de internet a societatii pentru accesul actionarilor) si pana in data de 28.03.2014 nu au fost accesari pentru contul "proprietatea".
La solicitarea actionarului ___. S.A. nr. 113/05.02.2014, societatea a inaintat prin adresa nr. 2634/04.022014, documentele solicitate : studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investitie " (CHEAP) __.", Hotararea nr. 1/12.12.2013 a Adunarii Generale a Actionarilor de la Societatea ....................S.A., acordul actionarilor Societatii ....................S.A. si actul constitutiv al Societatii ....................S.A, societatea a raspuns prompt solicitarilor actionarului, fara a obstructiona dreptul acestuia la o informare corecta si exacta.
Parata sustine ca au fost respectate prevederile legale privind convocarea actionarilor, convocatorul si documentele aferente fiind publicate si comunicate actionarilor cu respectarea dreptului la informare, conform principiilor guvernarii corporative, si apreciem ca sustinerile intervenientului sunt neintemeiate.
Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor nr. 2 din 25.02.2014 prevede la art. l, aprobarea participarii Societatii __ S.A. la majorarea capitalului social al Societatii ....................S.A. prin subscrierea unui nr. de 89.000 actiuni nou emise de Societatea ....................S.A.
Potrivit art. 2 din Hotararea Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor nr. 2 din 25.02.2014, s-a aprobat introducerea in bugetul de venituri si cheltuieli al Societatii ____. S.A. pentru anul 2014 a sumelor necesare varsamintelor actiunilor subscrise si s-a prevazut ca varsamintele se vor putea efectua numai dupa aprobarea, in conditiile legii, a bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul 2014 al ___. S.A.
Prin intampinare parata arata ca nu exista motive de nelegalitate de fond in ceea ce priveste Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014, adoptarea ei nu reprezinta un ajutor de stat, mai mult, reclamanta ___.. SA nu a facut dovada ca este o persoana vatamata ca sa poata invoca sau sa aiba protectia prevederilor invocate prin art. 108 alin (3) din TFUE.
Masura luata prin Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014 nu indeplineste conditiile ajutorului de stat, in sensul ca nu sunt indeplinite criteriile enumerate de art. 107 alin (l) din Tratatul Privind Functionarea Uniunii Europene, prin adoptarea Hotararii AGEA nr. 3/04.03.2014 nu s-a realizat un transfer de resurse de stat, nu exista niciun avantaj economic, nu s-a afectat echilibrul intre anumite firme si competitorii acestora, de asemenea nu exista un efect asupra concurentei si al comertului, pentru a exista un ajutor de stat in temeiul art.107 alin.(l) din TFUE este necesar ca toate cerintele enumerate mai sus sa fie indeplinite ori in speta nu sunt indeplinite niciuna dintre cerintele solicitate de art. 107 alin (1) din TFUE pentru a angaja existenta unui ajutor de stat.
Astfel, sustine parata ca nu exista o cauza ilicita, chiar in cuprinsul hotararii a carei nulitate sau anulare se solicita se prevede in mod expres ca: "Avand in vedere importanta derularii in conditii optime a masurilor stabilite prin Memorandum cat si importanta respectarii drepturilor si tratamentului echitabil al actionarilor, principiul de baza al guvernantei corporative, conducerea Societatii _.. S.A. va solicita conducerii companiei de proiect ....................elaborarea unui grafic detaliat care sa prevada masuri, termene, responsabilitati, costuri aferente fiecarei masuri in parte, se va solicita conducerii companiei de proiect elaborarea unei analize privind posibilitatea accesarii fondurilor europene pentru acest proiect. Plata actiunilor emise in schimbul aportului in numerar se va realiza in conformitate cu prevederile art. 220 din Legea societatilor nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare si avand in vedere graficul mai sus mentionat, astfel incat Societatea _. S.A. sa nu fie prejudiciata".
Deci, arata parata, capacitatea Societatii __ SA nu este ingradita prin adoptarea hotararii a carei nulitate sau in subsidiar a carei anulare se cere aceasta nu interzice si nu ingradeste scopul lucrativ, acela de a obtine profit.
Informatiile nu au fost insuficiente, asa cum a invocat reclamanta ___. SA, Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014 nu a avut o cauza ilicita intrucat toate informatiile necesare au fost puse la dispozitia tuturor actionarilor prin camera de date __ SA- pagina de internet, comunicate la cererea actionarilor prin fax si scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Subliniaza inca o data parata lipsa de interes din partea actionarului ____. SA, din Adresa nr. 310/28.03.2014 emisa de Departamentul Sisteme Informare reiese ca de la inceputul implementarii camerei de date IPO si pana la data de 28.03.2014, nu au fost accesari pentru contul "proprietatea" din partea actionarului ___., reclamanta.
Se arata in intampinare ca, in adoptarea Hotararii AGEA nr. 2/25.02.2014, nu au fost incalcate prevederile art. 4 din OUG 109/2011, nu este vorba de ingerinta autoritatii tutelare in conducerea Societatii __ S.A, decizia de a dispune a revenit actionarilor societatii, fiind respectate toate etapele prevazute de OUG 109/2011 si Legea 31/1990, reclamanta ___. S.A. are reprezentanti in AGA cu drept de vot si in Consiliul de Supraveghere al ___., Hotararea AGEA nr. 2/25.02.2014 reprezinta vointa libera si neviciata a actionarilor ___ SA.
Ca, ____. este singurul actionar care se declara nemultumit, instanta ar trebui sa retina ca lipsa de informare a acestuia se datoreaza propriei culpe, asa cum rezulta din inscrisurile anexate.
In probatoriu, s-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, expertiza, precum si a oricarei probe care se va dovedi utila si concludenta pentru solutionarea cauze
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Actiuni (in): anulare, posesorie, regres, pauliana etc.
Anulare act - Decizie nr. 523 din data de 27.06.2017Anulare act - Decizie nr. 502 din data de 21.06.2017
II.Procesul verbal de contraventie care nu intruneste conditiile prev. de art. 19/1 din OG nr. 2/2001 reactualizata, va fi anulat. - Decizie nr. 267/R din data de 23.05.2005
Anularea actelor frauduloase incheiate de debitori in dauna creditorilor se poate dispune daca se dovedeste existenta intentiei de frauda - Sentinta civila nr. 506/CA din data de 19.05.2004
COMPETENTA MATERIALA . ANULARE ACT FALSIFICAT - Decizie nr. nr. 5/A din data de 05.01.2004
Obligare la incheierea unui act autentic de vanzare-cumparare iar in caz de refuz, Sentinta sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Decizie nr. 155 din data de 31.12.2013
Lipsa calitatii procesuale pasive ca urmare a divizarii unei societati in mai multe societati comerciale. Imposibilitatea introducerii unor noi parati in apel. - Decizie nr. 404 din data de 09.09.2011
Actiune in constatare - Sentinta civila nr. 293 din data de 03.06.2009
- Sentinta civila nr. 526 din data de 29.10.2008
Rectificare carte funciara - Sentinta civila nr. 118 din data de 10.02.2009
Exceptia inadmisibilitatii cererii pentru neparcurgerea procedurii plangerii prealabile. Dovada depusa dupa inchiderea dezbaterilor - Sentinta civila nr. 84/F din data de 15.09.2015
Raportul de evaluare intocmit de A.N.I.. Consecintele incalcarii dispozitiilor art. 70 si 79 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Contestarea raportului de evaluare. - Decizie nr. 5/F din data de 23.01.2015
Admisibilitatea actiunii in anulare a actului administrativ-fiscal adresate direct instantei de judecata, fara a urma, in prealabil, procedura prevazuta de art. 205-208 din Codul de procedura fiscala. - Decizie nr. 611/R din data de 21.05.2015
Vechiul cod de procedura civila – Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 2130/R din data de 19.09.2014
Vechiul cod de procedura civila - Recurs respins. Inadmisibilitate actiune constatare a unei situatii de fapt in materia contenciosului administrativ. Sanctiunea necomunicarii modificarii actiunii – nulitate relativa in conditiile art. 105 alin. 2 c.pr.ci - Decizie nr. 1449/R din data de 25.04.2014
Actiune pentru anularea permisului sau de conducere - Sentinta civila nr. 4798/CA din data de 19.09.2012
Actiune in anulare. Decizie emisa in baza Legii 10/2001 de catre o persoana juridica ce nu avea calitatea de unitate detinatoare. - Sentinta civila nr. 101/S din data de 03.04.2012
Interesul in promovarea unei ac?iuni in constatarea nulita?ii absolute a unui act juridic. - Decizie nr. 251/A din data de 28.10.2011
Cheltuieli de judecata pe cale separata. - Decizie nr. 1290/R din data de 20.10.2011
Uzucapiune.Posesia exerciatata asupra unui teren proprietatea C.A.P. - Decizie nr. 1473/R din data de 24.11.2011