Constatarea nulitatii contractului de vanzare - cumparare pentru lipsa consimtamant valabil al vanzatorului

Constatarea nulitatii contractului de vanzare - cumparare pentru lipsa consimtamant valabil al vanzatorului

     (CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A III-A CIVILA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE - DOSAR NR.161/1748/2007 - DECIZIA CIVILA NR.1760/18.12.2009)
     
     Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Cornetu la data de 12.01.2007 sub nr.161/1748/2007 reclamanta M.E. a chemat in judecata pe paratul P.C.L., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr.2150/08.07.2003 la BNP M.V., avand ca obiect imobilul situat in com. D. - I., str.M.E. nr. 101, jud. I. compus din teren in suprafata de 1.681 mp. si constructie alcatuita din 3 camere si anexe gospodaresti, pentru lipsa consimtamantului valabil al vanzatorului.
     In motivarea cererii de chemare in judecata reclamanta a aratat, in esenta, ca este mostenitoarea vanzatorilor R.C. si R.M. (in calitate de fiica), iar actul de vanzare - cumparare a fost incheiat la insistentele surorii sale, P.V., insa acesta nu a fost semnat decat de R.M..
     In drept au fost invocate dispozitiile art.948, 969, 1900 si urmatoarele Cod civil.
     Prin sentinta civila nr.548/05.03.2008, Judecatoria Cornetu a respins cererea de chemare in judecata, ca neintemeiata si a admis cererea de interventie accesorie; cererile formulate de parat si intervenient, de acordare a cheltuielilor de judecata au fost respinse, ca neintemeiate.
     Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca sustinerile reclamantei in sensul ca actul de vanzare-cumparare nu ar fi fost semnat de numitii R.C. si R.M. sunt contrazise de probele administrate in cauza. Astfel, in incheierea de autentificare a contractului notarul public a facut urmatoarea mentiune: "In fata mea ... s-au prezentat R.C. ... , R.M. ... , P.V. ... , P.C.E. ..., care dupa citirea actului au consimtit la autentificarea prezentului inscris si au semnat toate exemplarele lui".
     Contractul de vanzare - cumparare fiind un act autentic, mentiunile referitoare la constatarile personale ale notarului au deplina putere doveditoare, ele neputand fi combatute decat prin inscriere in fals asa cum prevede art.1173 Cod civil, ceea ce reclamanta nu a solicitat.
     In ceea ce priveste sustinerile reclamantei in sensul ca parata P.V. ar fi intrebuintat o serie de mijloace viclene pentru incheierea actului de vanzare-cumparare, aceasta nu a facut dovada existentei unor asemenea mijloace.
     Impotriva acestei sentinte a declarat apel, in termenul prevazut de art.284 alin.1 Cod procedura civila apelanta - reclamanta M.E. solicitand admiterea apelului si schimbarea sentintei in sensul admiterii actiunii de chemare in judecata.
     In motivarea cererii apelanta-reclamanta a aratat ca instanta a interpretat in mod gresit probele administrate in cauza, in sensul ca nu a luat in seama declaratiile martorilor, motiv pentru care mentiunea notarului este neadevarata.
     De asemenea instanta de judecata a omis sa cerceteze de la inceput actele premergatoare incheierii actului de vanzare cumparare.
     La data de 21.10.2008 apelanta a depus o completare a motivelor de apel, invocand faptul ca instanta nu a procedat la o verificare de scripte.
     La termenul din data 18.11.2008 tribunalul a incuviintat proba cu expertiza grafologica.
     La dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiza grafologica efectuat de d-na expert L.C..
     Prin decizia civila nr.706 A/02.06.2009, Tribunalul Bucuresti - Sectia a III-a Civila a respins apelul declarat de apelanta - reclamanta ca nefondat retinand ca prin cauze de nulitate se inteleg acele imprejurari care privesc lipsa unui element structural al actului juridic sau incalcarea unei conditii legale de validitate.
     In acest sens se vorbeste de "consimtamantul valabil al partii care se obliga" - in art.948 pct.2 Cod civil. Consimtamantul este din acest punct de vedere elementul fundamental al oricarui act juridic, reprezentand exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil.
     Pentru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa indeplineasca printre altele si conditiile referitoare la intentia de a produce efecte juridice si sa fie exteriorizat, conditii care, numai acestea atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil.
     Din analiza intregului material probator administrat in cauza nu se poate retine vreuna din cauzele mai sus mentionate, care ar putea atrage lipsa intentiei de a produce efecte juridice a contractului de vanzare-cumparare incheiat de autorul apelantei-reclamante, R.C..
     Pe de alta parte din depozitiile martorilor audiati in cauza rezulta fara echivoc ca a existat intentia ca actul astfel incheiat sa produca efecte juridice, act autentic ce indeplineste conditiile art.1171 - 1173 Cod civil, facand dovada pana la proba contrara, adica pana la inscrierea in fals, aspect ce nu a fost dovedit de catre apelanta - reclamanta, obligatie ce ii revenea conform art.1169 Cod civil.
     Impotriva acestei decizii a declarat recurs in termenul prevazut de art. 301 Cod procedura civila, recurenta - reclamanta M.E., solicitand admiterea recursului, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
     In dezvoltarea motivelor de recurs, intemeiate in drept pe dispozitiile art.304 pct. 5, 7 si 9 Cod procedura civila, recurenta - reclamanta a aratat ca decizia recurata a fost data cu incalcarea normelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin.2 Cod procedura civila, ca aceasta cuprinde motive contradictorii si ca a fost pronuntata cu incalcarea, respectiv cu aplicarea gresita a legii.
     Cu referire la primul motiv de recurs, intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.5 Cod procedura civila, recurenta - reclamanta a aratat ca instanta de apel a omis sa-l citeze pe intimatul P.M., astfel ca sunt incidente dispozitiile art.105 alin.2 si 108 alin.1 Cod procedura civila, ceea ce atrage casarea deciziei si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de apel, conform art.304 pct. 5 si art. 312 alin. 3 si 5 Cod procedura civila
     Cu referire la cel de al doilea motiv de recurs, intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 7 Cod procedura civila, recurenta - reclamanta arata ca desi instanta de apel a incuviintat administrarea probei cu expertiza criminalistica grafoscopica, iar expertul C.L. a concluzionat ca actul de vanzare cumparare nu a fost semnat de vanzatorul R.C., proba a fost ignorata pentru considerentul ca apelanta nu a solicitat verificarea de scripte.
     A mai aratat recurenta - reclamanta ca prin raportul de expertiza grafica, la fila 27, dupa o analiza prealabila minutioasa, expertul a ajuns la concluzia ca ultima semnatura de la pozitia "Vanzatori" de pe exemplarele originale ale actului in litigiu si de pe xerocopia cererii notariale, prezinta asemanari concludente cu semnatura martorului G.G. de pe declaratia de martor administrate la termenul din 5.09.2007 - aflata la 54 dosar fond.
     Expertul a stabilit fara putinta de tagada ca semnaturile primului vanzator de pe cererea notariala si de pe cele 5 exemplare originale ale contractului in litigiu reprezinta contrafaceri ale semnaturilor titularului R.C., iar semnaturile celui de al doilea vanzator de pe exemplarele originale ale contractului de vanzare - cumparare in litigiu si de pe cererea notariala au fost executate de G.G..
     Instanta de apel nu a facut nici un fel de trimitere la aceasta proba stiintifica administrata. Era legal ca instanta, fata de concluziile expertului, sa faca trimitere la acestea, iar nu sa aprecieze ca reclamanta trebuia sa solicite verificarea de scripte.
     In ceea ce priveste motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, recurenta - reclamanta a sustinut ca instanta de apel a facut o gresita interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 948 Cod civil intrucat consimtamantul vanzatorului R.C. nu a existat.
     A mai aratat recurenta - reclamanta ca instanta, facand trimitere la doctrina, a omis sa motiveze in examinarea consimtamantului situatia in care actul la incheierea caruia persoana considerata parte nu a consimtit de loc, spre exemplu, pentru ca semnatura de pe inscrisul constatator al actului nu ii apartine. Aceasta constatare s-a facut prin raportul grafic efectuat in cauza. Tinand seama de principiul relativitatii efectelor actului juridic (art.973 Cod civil) un asemenea act este inopozabil persoanei impotriva careia este invocat.
     Vanzatorul era foarte bolnav iar, dupa numai cateva luni, a si decedat. Din descrierea faptelor facuta de martorii audiati, se desprinde faptul ca acesta nu a semnat nimic.
     Este evidenta lipsa prezentei martorului trimis de Primaria din comuna D., judetul I., G.G., care desi semnatar al actului nu a fost de fata la incheierea acestuia, in ciuda faptului ca vanzatorii erau batrani si aveau nevoie in exteriorizarea vointei de prezenta acestuia, actul facandu-se destul de suspect in afara cabinetului notarului si in prezenta martorei S.D. care era in masina unde se afla si R.C., care a sustinut ca acestuia nu i s-a citit actul si nici nu a semnat, pozitie intarita si de expertiza grafica efectuata.
     Raportand starea de sanatate la lipsa de exteriorizare a consimtamantului, apare evidenta lipsa de intentie a acestuia de a semna actul juridic; nu se pune problema unei exteriorizari tacite, pentru ca in atare situatie ar fi fost urmata de semnatura vanzatorului, care nu exista.
     "In principiu tacerea prin ea insasi desprinsa de imprejurari semnificative concludente, nu este producatoare de efecte juridice, si mai ales, nu poate valora acceptare a unei oferte de contract. Prin natura ei, tacerea este echivoca. Ea nu ingaduie stabilirea celor petrecute in forul interior al persoanei in cauza astfel ca nu poate fi interpretata ca manifestare certa de vointa, generatoare eventual de obligatii" - Doru Cosma - Teoria generala a actului juridic civil , Editura Stiintifica Bucuresti, 1969 pag. 128 - 129.
     Dovada a lipsei de corelatie intre eventuala vointa interna si vointa declarata este lipsa consimtamantului, materializat prin semnarea actului.
     Instanta a gresit cand a apreciat ca prin aplicarea amprentei digitale s-ar fi suplinit insasi consimtamantul vanzatorului.
     Legat de modul in care s-a ajuns la aplicarea amprentei recurenta - reclamanta a aratat ca martora S.D., a relatat ca R.C. nu a semnat nimic si ca "nu a zis nimic in acea imprejurare actul fiind semnat numai de cumnata mea"".
     Incalcarea normelor legale de catre instante, vizeaza faptul ca, la intocmirea actului notarul public M.V. a incalcat flagrant normele din Legea nr.36/1995 privind activitatea notarilor publici cu consecinta nulitatii incheierii de autentificare prevazuta in art. 65 potrivit cu care "incheierea care constata autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, mentiunea notarului public ca una dintre parti nu a putut semna", coroborat cu dispozitiile art.62 din aceeasi lege conform carora, in cazul acelora care din pricina infirmitatii, a bolii sau orice alte cauze nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face mentiunea despre aceasta imprejurare, in incheierea pe care o intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura.
     In speta pe nici unul din cele 5 exemplare autentificate ale contractului de vanzare - cumparare nu figureaza semnatura vanzatorului R.C. la rubrica "vanzatori" ci semnatura martorului G.G., din a carui depozitie aflata la fila 54 dosar fond, rezulta fara dubii ca "La solicitarea notarului am efectuat o semnatura pe acel act. Eu nu stiu cine a mai semnat actul in acea imprejurare, stiu ca mai era o semnatura pe act.......In momentul in care am semnat actul in Biroul Notarial nu mai erau alte persoane". In incheierea de autentificare nr. 2150/8 iulie 2003 a contractului de vanzare - cumparare nu este cuprinsa mentiunea notarului public privitor la faptul ca una din parti nu a putut semna, mentiune ce tine loc de semnatura si care este prevazuta de art. 65 din Legea nr. 36/1995 sub sanctiunea nulitatii.
     De asemenea se ignora imprejurarea ca notarul nu mentioneaza in vreun fel prezenta martorului G.G., care a semnat actul si nici calitatea in care acesta a semnat acel act.
     Alte motive de nelegalitate pe care instanta de apel nu le-a retinut, vizeaza faptul ca incheierea de rectificare nr.4368/26.11.2007 depusa la fila 97 dosar fond, a fost intocmita de notarul public cu incalcarea art.53 din Legea nr.36/1995 potrivit cu care "actele notariale care prezinta erori materiale sau omisiuni vadite pot fi indreptate sau completate prin incheiere de notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul partilor, daca lucrarile cuprind date care fac posibila indreptarea greselilor sau completarea omisiunilor. Acordul partilor se prezuma daca, fiind legal citate, nu-si manifesta opunerea".
     Niciun act de rectificare ulterior (si au fost incheiate patru) nu au fost rectificate cu respectarea legii.
     Chiar mai mult, notarul public a calificat lipsa consimtamantului vanzatorului R.C. drept o omisiune, pe care a inteles sa o indrepte printr-o rectificare ce este vadit facuta cu incalcarea dispozitiilor art.53 din Legea nr.36/1995.
     Cererea de recurs a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 304,5 lei achitata cu chitanta nr.6389/21.09.2009 eliberata de Primaria M.; s-au aplicat timbre judiciare in valoare de 0,3 lei.
     Intimatii - parati au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
     Cu privire la primul motiv de recurs prin care s-a invocat neindeplinirea procedurii de citare, in faza procesuala a apelului, cu intervenientul, intimatii - parati au aratat ca recurenta - reclamanta nu are interesul de a invoca aceasta neregularitate care nu i-a produs nicio vatamare; in plus, intervenientul (care este tatal si respectiv sotul paratilor P.C.L. si P.V.) a fost prezent la instanta de apel, la majoritatea termenelor de judecata.
     In ceea ce priveste al doilea motiv de recurs, intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.7 Cod procedura civila, intimati - parati au aratat ca la efectuarea expertizei criminalistice au fost examinate toate exemplarele originale ale actului autentic si nimeni nu a sustinut ca vanzatorul R.C. ar fi semnat toate exemplarele contractului de vanzare - cumparare a carui nulitate s-a solicitat a se constata.
     Intimatii - parati au opinat ca instanta de apel nu a dat eficienta probei cu expertiza grafoscopica intrucat aceasta proba nu era necesara avand in vedere ca prima instanta a stabilit corect situatia de fapt, sub aspectul modalitatii de exteriorizare a consimtamantului de catre vanzatorul R.C., prin luarea amprentei.
     In combaterea motivului de recurs intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.9 Cod procedura civila, intimatii - parati au sustinut ca vanzatorul R.C. si-a exteriorizat consimtamantul la incheierea actului de vanzare - cumparare, cu intentia de a produce efecte juridice.
     In ceea ce priveste prima conditie, aceea a exteriorizarii consimtamantului, s-a sustinut ca atat in cererea de chemare in judecata, cat si in motivele de apel, atat recurenta apelanta, cat si intimatul - parat precum si celelalte persoane semnatare ale contractului, au sustinut ca semnaturile de pe contractul de vanzare cumparare de la rubrica "Vanzatori", apartin, una vanzatoarei R.M., iar cealalta semnatura a fost executata de martorul G.G..
     De altfel, cu ocazia audierii sale la instanta de fond, martorul G.G. a declarat ca a efectuat o semnatura pe actul de la notariat, dar nu mai cunoaste cine a mai semnat actul in acea imprejurare insa stie ca mai era o semnatura pe acel act.
     Este adevarat ca vointa juridica, pentru a deveni consimtamant trebuie sa fie exteriorizata, dar in dreptul nostru civil, partile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a consimtamantului, potrivit principiului consensualismului actelor juridice.
     Fiind vorba de un inscris autentic, modalitatea de exteriorizare a consimtamantului se face, de regula, in scris.
     Dar, fata de constatarea notarului ca vanzatorului R.C. ii tremura mana, iar semnatura sa se altera de la un act la altul, notarul a hotarat ca modalitatea de exteriorizare a consimtamantului sa se faca prin punerea amprentei digitale pe toate exemplarele contractului de vanzare - cumparare, la rubrica "vanzator".
     Au fost depuse in acest sens toate exemplarele originale ale contractului de vanzare cumparare din care reiese cu evidenta executarea amprentei digitale a vanzatorului R.C. ca modalitate de exteriorizare a consimtamantului la incheierea actului juridic.
     Eroare notarului care a gresit incheierea iar apoi s-a sesizat din oficiu si a rectificat actul, nu poate fi imputata intimatului - parat si nu poate avea ca efect anularea vointei celui care s-a obligat juridiceste prin contractul a carui nulitate se solicita.
     In acest sens, prin incheierea de rectificare nr.4368/2611 2007, notarul a rectificat din oficiu continutul contractului, mentionand ca vanzatorul R.C.. neputand semna, a declarat ca a inteles continutul actului si este de acord cu autentificarea acestuia luandu-i-se amprenta digitala situatie care corespunde intrutotul realitatii.
     Aceasta incheiere este pe deplin valabila si respecta intocmai dispozitiile art.62 din Legea 36/1995 care prevede ca in cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face mentiune despre aceasta imprejurare in incheierea pe care o intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura.
     Notarul public cunoscand manifestarea de vointa a partilor la incheierea actului juridic, nu le-a mai citat, mai ales ca cei doi vanzatori decedasera intre timp si nu avea de unde sa cunoasca ca recurenta - reclamanta este succesibila, cu vocatie succesorala a acestora, pentru a fi citata, in vederea exprimarii acordului, pentru rectificarea erorii materiale mai sus mentionate, asa cum prevad dispozitiile art.53 din Legea nr.36/1995, mai ales ca nu exista un certificat de mostenitor cu aratarea mostenitorilor legali.
     Si cea de-a doua conditie, aceea a consimtamantului exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, este pe deplin indeplinita intrucat asa cum rezulta din declaratiile martorilor, vanzatorii impreuna cu intimatul - parat si celelalte persoane care au semnat contractul, s-au prezentat la data de 8.07.2003 la BNP M.V. din comuna J. judetul G., pentru a incheia actul.
     Aceasta imprejurare, este sustinuta in totalitate de catre cei trei martori audiati, cu mentiunea ca martora S.D. a precizat ca R.C. nu a semnat actul, intrucat nu putea sa semneze.
     De altfel, martorul G.G., s-a prezentat din dispozitia primarului, ca reprezentant al autoritatii tutelare la cererea parintilor cumparatorului, in considerarea calitatii acestuia de minor la momentul respectiv neputand incheia acte de vanzare cumparare personal, decat prin reprezentant legal.
     Imprejurarea ca vanzatorii R.C. si R.M. au fost in deplina cunostinta de cauza si si-au exprimat consimtamantului la intocmirea actului, cu intentia de a produce efecte juridice, rezulta si din declaratia martorei V.T. care confirma modalitatea de exteriorizare a consimtamantului de catre R.C. prin punerea amprentei digitale.
     Au sustinut intimatii - parati ca, in esenta, nu exista elemente din care sa rezulte ca au fost incalcate cerintele prevazute de art.49 si urmatoarele din Legea nr.36/1995 care sa atraga nulitatea actului.
     In faza procesuala a recursului nu s-au administrat probe noi:
     Analizand decizia recurata prin prisma criticilor formulate, sustinerile partilor si dispozitiile legale incidente in speta, Curtea retine urmatoarele:
     Desi in faza procesuala a apelului interveninetul P.M. (M.) nu a fost citat, recurenta - reclamanta nu justifica interes in formularea acestei critici, intrucat aceasta este o nulitate relativa care putea fi invocata numai de partea care a suferit vatamarea procesuala.
     Prin urmare, prin raportare la dispozitiile art.105 alin.2 si 108 alin.2 Cod procedura civila, Curtea apreciaza ca motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.5 Cod procedura civila nu este fondat.
     Prin al doilea motiv de recurs, recurenta - reclamanta a sustinut existenta in cuprinsul deciziei recurate a unor motive contradictorii; in dezvoltarea acestuia motiv de recurs recurenta - reclamanta si-a exprimat nemultumirea referitoare la valoarea probatorie a probei cu expertiza grafica si a sustinut ca aceasta proba a fost ignorata de instanta de apel pe considerentul ca nu s-a solicitat verificarea de scripte.
     Curtea retine ca decizia recurata nu cuprinde motive contradictorii care ar fi de natura sa atraga incidenta dispozitiilor art.304 pct.7 Cod procedura civila; instanta de apel a dat valoare probatorie altor probe administrate in cauza iar cu referire la verificarea de scripte a raspuns unei critici a apelantei in sensul ca aceasta proba nu a fost administrata intrucat nu a fost solicitata.
     Interpretarea probatoriului si stabilirea situatiei de fapt sunt aspecte care tin de temeinicia, iar nu de legalitatea deciziei recurate, astfel ca nu pot face obiectul de analiza in recurs.
     Sub aspectul criticilor referitoare la  gresita interpretare si aplicare a legii Curtea retine ca motivul de nulitate absoluta a invocat a in cauza este lipsa consimtamantului vanzatorului R.C..
     Din situatia de fapt retinuta la instantele de fond rezulta ca, desi era alfabetizat, vanzatorul R.C. nu a semnat contractul de vanzare - cumparare dar i s-a luat amprenta digitala; imprejurarea ca vanzatorul nu a semnat actul de vanzare cumparare a rezultat din raportul de expertiza grafica.
     Prin urmare, Curtea va analiza daca, prin raportare la situatia personala a vanzatorului care, din cauza varstei si starii de sanatate, l-a determinat pe notarul public sa utilizeze punerea de amprenta la locul semnaturii au fost respectate dispozitiile prevazute de Legea nr.36/1995 sub sanctiunea nulitatii.
     Potrivit dispozitiilor art.65 lit. b din Legea nr.36/1995, incheierea care constata autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, si constatarea ca inscrisul a fost semnat in fata notarului de toti cei tinuti sa-l semneze, mentiunea notarului public ca una dintre parti nu a putut semna tine loc de semnatura pentru acesta.
     Curtea retine ca in toate cele cinci exemplare originale ale contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr.2150/08.07.2003 la BNP M.V. notarul public a facut mentiune in sensul ca toate partile contractante au consimtit la autentificarea actului si au semnat toate exemplarele lui.
     Prin urmare, contractul de vanzare cumparare ce face obiectul cererii de constatare nulitate pentru care forma autentica este necesara ad validitatem nu cuprinde mentiunea prevazuta sub sanctiunea nulitatii absolute referitoare la imprejurarea ca vanzatorul R.C. nu a putut semna si motivul imposibilitatii conform art. 62 din Legea nr. 36/1995; sanctiunea nulitatii opereaza si in cazul in care una dintre parti ar semna doar unele dintre exemplare iar pe celelalte nu, in lipsa mentiunii exprese a notarului.
     Curtea retine, de asemenea, ca aceasta omisiune, sanctionata cu nulitatea absoluta nu intra in categoria erorilor materiale sau a omisiunilor vadite care sa poata fi indreptate de notarul public, la cerere sau din oficiu, conform dispozitiilor art. 53 din Legea nr. 36/1995 intrucat face parte din categoria "solemnitatilor cerute de lege" respectiv este o conditie de valabilitate a inscrisului.
     Pentru aceste considerente Curtea apreciaza ca instanta de apel a facut gresita interpretare a dispozitiilor art.62 din Legea nr.36/1995 si a dispozitiilor art.1171 Cod civil motiv pentru care in temeiul dispozitiilor art.312 alin.1 si 3 coroborate cu art.304 pct.9 Cod procedura civila va admite recursul si va modifica decizia recurata in sensul ca in temeiul dispozitiilor art.296 Cod procedura civila va admite apelul si va schimba sentinta apelata iar pe fond va constata nulitatea absoluta a contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 2150/08.07.2003 la BNP M.V. retinand ca nu au fost respectate conditiile prevazute de Legea nr. 36/1995, sub sanctiunea nulitatii, referitoare  la mentionarea de catre notarul public a motivelor pentru care vanzatorul nu a semnat, cu consecinta neindeplinirii conditiei de valabilitate a unui consimtamant valabil exprimat.
     Pe cale de consecinta, cererea de interventie accesorie formulata de intervenientul P.M. va fi respinsa iar in temeiul dispozitiilor art.274 alin.1 Cod procedura civila Curtea ii va obliga pe parati la 2.592,25 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta reprezentand 469,3 lei cheltuieli de judecata efectuate la judecata in prima instanta (19 lei taxa timbru si 0,3 lei timbru judiciar si 450 lei onorariul de avocat), 718,15 lei cheltuieli de judecata in apel (9,5 lei taxa de timbru, 0,15 lei timbru judiciar si 709,5 lei onorariul de expertiza grafica) si 1.304,8 lei cheltuieli de judecata in recurs (304,5 lei taxa de timbru, 0,3 lei timbru judiciar si 1.000 lei onorariu de avocat).