Administrarea probelor

Potrivit art. 167 Cod procedura civila, admiterea sau respingerea probelor este lasata la aprecierea instantei, care este insa obligata sa motiveze masura luata. Incheierea prin care a fost incuviintata cererea de probe are caracter preparator, iar instanta poate sa revina asupra unei probe incuviintate, avand insa obligatia sa motiveze pentru ce administrarea probatiunii a devenit inutila. Decizia civila nr. 566R din 14.09.2011
               Prin sentinta civila nr. 641/1.03.2011 pronuntata de Judecatoria Viseu de Sus in dosarul nr. 1887/336/2010, a fost respinsa actiunea civila in validare de contract intentata de reclamantul T.V. in contradictoriu cu paratii ..............
A fost obligat reclamantul sa plateasca paratului F. I. cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul a cumparat intr-adevar de la defuncta F. M.(antecesoarea paratilor) suprafata de teren de 190 mp (19x10m), teren invecinat cu al reclamantului, in vederea construirii unei case de catre acesta si sotia sa.
Terenul cumparat a fost predat cumparatorilor Reclamantul incearca sa mai obtina de la urmasii vanzatoarei inca o portiune de 190 mp si de aceea a promovat procesul de fata. El putea sa introduca proces impotriva vanzatoarei inca de la data cumpararii daca terenul nu i-ar fi fost predat sau putea  sa intervina in dos. nr. 2665/2002 al Judecatoriei Viseu de Sus in care defuncta si-a inscris pe numele ei dreptul de proprietate.  Cu acea ocazie s-au intocmit schite de dezmembrare  si tehnicianul topograf a efectuat masuratori in teren , astfel ca reclamantul s-ar fi sesizat daca F. M. ar fi intentionat sa se intabuleze pe terenul pe care l-a cumparat.
De asemenea, problema vanzarii portiunii de teren mentionate in petitul actiunii a fost ridicata de reclamant in dosarele nr. 824/336/2006 si 2923/336/2007, actiunea fiindu-i respinsa.
Ulterior i-a fost respinsa in toate instantele contestatia in anulare.
In prezentul dosar reclamantul nu a facut dovada ca ar fi vorba de o alta stare de fapt. El a solicitat efectuarea unei expertize tehnice prin care sa se dovedeasca faptul ca terenul cumparat prin contractul mentionat nu i-a fost predat in mod efectiv si ca el se afla in continuare in posesia  paratilor.
Cererea de administrarea probei cu expertiza i-a fost admisa de catre instanta si s-au acordat mai multe termene pentru ca reclamantul sa depuna proiectul de chestionar care sa cuprinda obiectivele care sa fie avute in vedere de expert, acesta nu s-a mai prezentat la instanta.
Fata de cele retinute mai sus, instanta a respins actiunea formulata  de reclamant ca nefondata.
Impotriva sentintei civile nr. 641/1.03.2011 a Judecatoriei Viseu de Sus, in termenul prevazut de art. 301 Cod procedura civila, a formulat recurs recurentul T. V., solicitand admiterea recursului si casarea sentintei recurate, nr. 641/1.03.2011 a Judecatoriei Viseu de Sus, cu trimitere spre rejudecare aceleiasi instante, in baza art. 312 pct. 5 Cod procedura civila.
In motivarea recursului, recurentul a aratat ca prima instanta a solutionat in mod gresit cauza, fara sa administreze proba cu expertiza tehnica judiciara - incuviintata de catre instanta de fond.
In sedinta publica din 22.11.2010 prima instanta a incuviintat efectuarea expertizei tehnice judiciare in specialitatea topografie.
Recurentul a achitat onorariul pentru expert in cuantum de 1000 lei, cu chitanta seria TTE 4232196/20.12.2010 depusa la dosarul instantei de fond.
Se impunea ca prima instanta sa stabileasca obiectivele pentru expertiza in specialitatea topografie si sa dispuna expertului ce fusese numit in cauza, efectuarea expertizei.
Prima instanta trebuia sa administreze probe in vederea verificarii sustinerilor partilor.
Cererea de recurs a fost legal timbrata.
Intimatul F. I. a depus intampinare la cererea de recurs, solicitand respingerea acestuia ca nefondat si mentinerea sentintei primei instante, ca fiind temeinica si legala.
In motivarea intampinarii, intimatul a aratat ca motivele de recurs se circumscriu unui singur aspect, respectiv acela ca instanta nu si-ar fi indeplinit obligatiile de a formula obiectivele la expertiza incuviintata si de a le trimite expertului.
In opinia intimatului, motivele de recurs sunt neintemeiate. Criticile aduse de recurent exced obligatiilor pe care rolul activ al instantei le presupune.
Sarcina probei incumba reclamantului.
In probatiune, atat recurentul cat si intimatul au depus inscrisuri, in conformitate cu dispozitiile art. 305 Cod procedura civila.
Analizand sentinta civila nr. 641/1.03.2011 recurata, prin prisma motivelor de recurs invocate si in considerarea dispozitiilor art. 304 indice 1 Cod procedura civila, tribunalul retine ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:
In dosarul primei instante, in sedinta publica din 22.11.2010, instanta fondului a incuviintat administrarea probei cu expertiza tehnica judiciara topografica, solicitata de reclamant .
Totodata, instanta fondului a numit in cauza in calitate de expert pe inginer K. T. si a stabilit in sarcina reclamantului un onorariu provizoriu de 1.000 lei .
Paratii nu s-au opus administrarii probei cu expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie .
La data de 20.12.2010, reclamantul, conformandu-se dispozitiilor instantei a depus la dosar chitanta atestand achitarea onorariului provizoriu pentru expertiza in cuantum de 1.000 lei .
La termenul de judecata din 1.03.2011, prima instanta, fara nicio motivare privind respingerea probei incuviintate, fara a consemna ca revine asupra probei cu expertiza si care sunt motivele unei asemenea dispozitii, mentionand doar lipsa reclamantului si a aparatorului acestuia, declara inchisa faza probatorie si acorda cuvantul pe fond, iar in aceeasi zi, cauza este solutionata, pronuntandu-se sentinta atacata.
In considerentele sentintei recurate se mentioneaza faptul ca reclamantul nu a facut dovada sustinerilor sale .
Procedand de aceasta maniera, prima instanta a ignorat dispozitiile art. 129 pct. 5 Cod procedura civila, care arata ca judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unor hotarari temeinice si legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare chiar daca partile se impotrivesc.
 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut constant in jurisprudenta sa ca dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraful 1 din Conventie, nu poate trece drept un drept efectiv decat daca cererile si observatiile partilor sunt in mod real ascultate, adica in mod concret examinate de catre instanta sesizata. Art. 6 CEDO implica mai ales in sarcina instantelor obligatia de a proceda la un examen efectiv al argumentelor, sustinerilor si al elementelor de proba ale partilor.
Daca o proba solicitata este admisibila si concludenta si a fost incuviintata, instanta de judecata trebuia sa o administreze, chiar daca partea care a solicitat-o nu se prezinta in instanta.
Potrivit art. 167 Cod procedura civila, admiterea sau respingerea probelor este lasata la aprecierea instantei, care este insa obligata sa motiveze masura luata. Incheierea prin care a fost incuviintata cererea de probe are caracter preparator, iar instanta poate sa revina asupra unei probe incuviintate, avand insa obligatia sa motiveze pentru ce administrarea probatiunii a devenit inutila.
In speta, absenta reclamantului la ultimul termen de judecata este singura mentiune din practica.
Prima instanta nu consemneaza ca revine asupra probei cu expertiza si nu motiveaza in nici un fel de ce respinge practic aceasta proba, dupa ce o incuviinteaza, nu motiveaza de ce considera ca administrarea probatiunii a devenit inutila, insa in considerentele sentintei retine ca reclamantul nu si-a dovedit sustinerile.
Prima instanta nu dispune insa si restituirea onorariului provizoriu achitat de reclamant, in cuantum de 1.000 lei fixat de instanta si dovedit cu chitanta aflata la dosar.
Potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara, coroborat cu art. 201 si urmatoarele Cod procedura civila, instanta numeste expertul, indica in scris prin incheiere obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda si stabileste data depunerii lucrarii de expertiza.
Art. 201 Cod procedura civila, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, arata ca, atunci cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt, instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte, dupa care va putea convoca o audiere in camera de consiliu, in cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, cat si cu privire la durata de timp necesara efectuarii expertizei.
Partile pot sa adreseze propuneri in ceea ce priveste obiectivele expertizei, ce se impune a se pune in discutie, cu respectarea principiului contradictorialitatii, insa instanta este aceea care stabileste obiectivele expertizei.
Raportat la considerentele mai sus expuse, constatand incidenta in cauza a dispozitiilor art. 312 pct. 3 si 5 raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedura civila, tribunalul a admis recursul, cu consecinta casarii sentintei si trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
In rejudecare, prima instanta va proceda la administrarea probei cu expertiza tehnica judiciara in specialitatea topografie, cu observarea considerentelor ce preced.