Legea nr. 221/2009 - Condamnarea pentru infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei potrivit art. 1 din Legea nr. 221/2009, nu constituie condamnare cu caracter politic

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Neamt la data de 18.06.2013 sub nr. -/103/2013, reclamantul G.D. a solicitat, in contradictoriu cu paratul Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice Neamt, constarea caracterului politic al condamnarii sale prin sentinta penala nr. 1336/1986 pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt in dosarul nr. xxx la executarea unei pedepse privative de libertate de un an si doua luni inchisoare si interzicerea unor drepturi, pentru savarsirea infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei si stabilirea calitatii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice.
A motivat ca prin cererea adresata Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala Neamt sub nr. 1059/25.04.2012, a solicitat stabilirea calitatii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990. Prin decizia nr. 6/08.05.2012, Comisia pentru aplicarea prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 ce functioneaza pe langa mentionata Agentie i-a respins cererea, motivand ca infractiunea pentru care a fost condamnat, cea de trecere frauduloasa a frontierei, prevazuta si pedepsita de art. 245 Cod penal vechi, nu constituie infractiune cu caracter politic si nu a facut dovada ca prin hotarare judecatoreasca s-a constatat caracterul politic al acestei infractiuni.
Impotriva deciziei susmentionate arata ca a formulat contestatie la Tribunalul Neamt - Sectia a II-a Civila si de Contencios Administrativ si Fiscal, cerere ce face obiectul dosarului nr. xxx.
Prin rechizitoriul nr. 359/1986, Procuratura Locala Piatra Neamt a dispus trimiterea sa in judecata penala, impreuna cu ceilalti colegi coinculpati: TD, DR, FF, retinand ca in noaptea de 3-4 august 1986, dupa o prealabila intelegere, a trecut ilegal frontiera in R.S.F Iugoslavia, unde au fost prinsi si au executat o perioada de 20 de zile de detentie, fiind apoi predati autoritatilor romane, anchetati si cercetati penal de organele de securitate si de organele de procuratura competente.
Pe parcursul anchetelor au fost supusi presiunilor fizice si psihice pentru a recunoaste faptele si motivarea acestora, in sensul ca actiunea a fost determinata de fascinatia si mirajul occidentului, de o ratacire, unii avand, chipurile, boli psihice - drumomanie, si ca fapta comisa nu ar fi o infractiune politica, ci una de drept comun. In aceste conditii, nu le-a ramas decat sa recunoasca ca s-au convins de adevarata fata a occidentului, cerand clementa instantei, avand in vedere si varsta lor la acea data, lucru care nu s-a intamplat, deoarece in tipicul vremii se considera ca inculpatii au savarsit un lucru extrem de grav, in sensul ca au exprimat prin infractiunea savarsita dispret fata de conditiile de trai din tara, preferand viata dintr-un stat capitalist.
Ulterior intrarii in vigoare a Decretului-lege nr. 118/1990, a O.U.G nr. 214/1999 si a Legii nr. 221/2009, practica judiciara a admis fapta de trecere frauduloasa a frontierei savarsita inainte de anul 1990, ca fiind una cu caracter politic, in anumite circumstante, in temeiul prevederilor art. 1 al. 3 din Legea nr. 221/2009, potrivit caruia constituie de asemenea, condamnare cu caracter politic condamnarea pronuntata in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru orice alte fapte prevazute de legea penala, daca prin savarsirea acestora s-a urmarit unul dintre scopurile prevazute de art. 2 al. l din O.U.G nr. 214/1999.
Prin decizia nr. 14/13.01.2003 a Curtii Supreme de Justitie, s-a constatat ca "potrivit politicii penale a statului instaurat dupa 6 martie (...) fapta de trecere frauduloasa a frontierei a fost apreciata ca infractiune avand caracter politic, asa incat instrumentarea acestora se efectua de organele securitatii statului, iar in fata instantei trebuie probata efectuarea cercetarii penale de catre organele speciale ale securitatii".
Imediat dupa preluarea puterii politice, Partidul Comunist a interzis cetatenilor romani libera circulatie in afara granitelor, motivul fiind unul politic. Codul penal prevedea pedepse foarte aspre pentru cei care nu respectau regimul granitelor. La sfarsitul anilor 1980, Romania comunista trecea printr-o grava criza economica si politica. Scaderea nivelului de trai si izolarea internationala au provocat un val migrationist, crescand procentul trecerilor frauduloase ale frontierelor. Tranzitarea ilegala a granitelor prezenta mari pericole din cauza cresterii violentei granicerilor, pe fondul escaladarii fenomenului. Despre granita romano-iugoslava, presa occidentala considera in anul 1988 ca este cea mai sangeroasa din Europa, sute de transfugi fiind impuscati sau murind inecati in Dunare.
Tentativele de trecere frauduloasa a frontierei spre Iugoslavia au crescut semnificativ in anii 1988-1989, deoarece Iugoslavia oferea Comisariatului ONU pentru Refugiati posibilitatea sa studieze individual cazurile emigrantilor, iar daca acestia reuseau sa dovedeasca ca au parasit ilegal Romania din motive politice, dosarul le era trimis tarilor care primeau imigranti si paraseau Iugoslavia spre statele de adoptie. Fata de acestea, reclamantul a aratat ca anexeaza certificatul provizoriu de calatorie eliberat sub nr. 007726 din data de 07.12.1988 de Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati - Biroul Belgrad, valabil pentru calatorie in USA.
In drept a invocat dispozitiile art. 1 al. 3, 4 si art. 4 din legea nr. 221/2009.
In dovedire a solicitat administrarea probei cu martori, solicitand audierea a 4 martori, LG fost avocat al reclamantului in dosar nr. xxxx, TV fost avocat al coinculpatului FD, DR coinculpat in acelasi dosar, GI (frate). Numarul martorilor a fost limitat la doi, LG si DR. Dintre acestia, martora LG a refuzat sa depuna marturie, prevalandu-se de dispozitiile art. 46 al. 2 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
 A mai solicitat reclamantul si administrarea probei cu inscrisuri, depunand in copie cartea sa de identitate, certificat provizoriu de calatorie nr. 007726 eliberat la data de 7.12.1988 de Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati - Biroul Belgrad, certificat de nastere, sentinta penala nr. 1336/15.11.1986 a Judecatoriei Piatra Neamt, decizia nr. 6/2012 a Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala Neamt, adresa nr. 168454/23.04.2012 emisa de I.P.J Neamt, articol ziar, fisa de evidenta a detinutului DR, adeverinta nr. 118/1998 eliberata de AFDPR Filiala Neamt, certificat eliberat de Ministerul Justitiei sub nr. 1006 in anul 1951, hotararea nr. 2054/1993 a Comisiei pentru aplicarea prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990. De asemenea, s-a solicitat punctul de vedere al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania - filiala Neamt, privind condamnarea suferita de reclamant.
Din oficiu, instanta a solicitat relatii de la CNSAS, privind existenta sau nu a unui dosar de urmarire informativa pe numele reclamantului, fiind inaintat in copie integrala dosarul fond informativ privindu-l pe reclamant.
Directia Generala a Finantelor Publice Neamt, in numele si pentru paratul Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, a formulat intampinare, invocand mai intai exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Statului Roman, in ce priveste capatul de cerere privind stabilirea calitatii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, intrucat art. 10 din mentionatul decret prevede in alineatele 3-5 ca solicitarile pentru stabilirea drepturilor titularilor se depun la directiile generale de munca si protectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, aceste organe fiind obligate sa se pronunte prin decizie motivata, iar impotriva deciziei persoana interesata poate face contestatie potrivit legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
In ce priveste stabilirea unei astfel de calitati, de beneficiar al Decretului -lege nr. 118/1990, actul normativ in cauza prevede o procedura speciala,
cea a contestatiei la instanta de contencios administrativ, astfel ca paratul a invocat si exceptia inadmisibilitatii acestei cereri. De altfel, reclamantul a aratat ca a urmat aceasta cale de atac, fiind pe rol dosarul nr. xxx  (suspendat in baza art. 244 pct. 1 Cod de procedura civila), prin care este contestata decizia nr. 6/08.05.2012 emisa de Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Neamt - Comisia de aplicare a Decretului-lege nr. 118/1990.
Referitor la cererea privind constatarea caracterului politic, a
solicitat respingerea acesteia ca neintemeiata. Situatia reclamantului nu se incadreaza in prevederile Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, intrucat din actul de condamnare nu rezulta ca reclamantul ar savarsit vreo fapta care sa fi avut drept scop realizarea vreuneia dintre situatiile prevazute de art. 2 din O.U.G nr. 214/1999, respectiv nu rezulta ca reclamantul s-a impotrivit regimului totalitar comunist.
Printre condamnarile care, potrivit art. 1 din Legea nr. 221/2009, constituie condamnari cu caracter politic, nu este mentionata infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei, reglementata de art. 245 al. 2 si 3 Cod penal.
Este cunoscut numarul mare al condamnarilor din regimul comunist pentru trecerea frauduloasa a granitei, motiv pentru care legiuitorul, in masura in care ar fi apreciat ca si aceste fapte ar fi considerate ca revolte impotriva regimului comunist, ar fi prevazut ca avand de drept caracter politic condamnarile dispuse in baza art. 245 Cod penal. Prin trecerea frauduloasa a frontierei nu s-a urmarit unul dintre scopurile prevazute la art. 2 din OUG nr. 214/1999, la care face trimitere art. 1 al. 3 din Legea nr. 221/2009.
Practica judiciara la care face trimitere reclamantul nu poate fi retinuta in cauza, in speta respectiva facandu-se dovada ca cel condamnat a savarsit fapta de trecere frauduloasa a frontierei pentru a se sustrage represiunilor regimului comunist, ca urmare a activitatii de propaganda impotriva acestui regim.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:
Mai intai asupra exceptiilor invocate de parat prin intampinare - a lipsei calitatii sale procesuale pasive si a inadmisibilitatii, ambele sustinute cu privire la capatul de cerere avand ca obiect constatarea calitatii reclamantului de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, trebuie remarcat ca la primul termen de judecata reclamantul, prin aparator, a precizat ca obiectul prezentei actiuni il formeaza doar constatarea caracterului politic al condamnarii suferite prin sentinta penala nr. 1337/1986 a Judecatoriei Piatra Neamt, celalalt capat de cerere formand obiect al dosarului nr. xxx aflat pe rolul Sectiei a II-a Civila si de Contencios Administrativ a Tribunalului Neamt. In aceste conditii, analizarea celor doua exceptii a devenit caduca, nu-si mai are rostul.
Pe fondul cererii introductive de instanta, tribunalul retine ca Legea 221/2009 enumera la art. 1 al. 2 lit. a articole din Codul penal din 1936 republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementand anumite infractiuni pentru care legea considera condamnarea in baza lor a avea de drept caracter politic, articole intre care nu este enumerat si art. 245 Cod penal referitor la infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei. Al. 3 al aceluiasi articol da insa dreptul persoanelor care au facut obiectul unor condamnari pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru alte fapte prevazute de legea penala, de a solicita instantei sa constate un astfel de caracter pentru condamnarea suferita, textul impunand a se face dovada in acest caz a imprejurarii ca prin savarsirea respectivei fapte penale s-a urmarit unul dintre scopurile prevazute la art. 2 al. 1 din OUG nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista.
Ajungand la acest text de referinta, care ofera criteriile in functie de care se poate stabili prin hotarare judecatoreasca caracterul politic al unei condamnari, se observa ca acesta are in vedere infractiuni care au avut drept scop:
    a) exprimarea protestului impotriva dictaturii, cultului personalitatii, terorii comuniste, precum si abuzului de putere din partea celor care au detinut puterea politica;
    b) sustinerea sau aplicarea principiilor democratiei si a pluralismului politic;
    c) propaganda pentru rasturnarea ordinii sociale pana la 14 decembrie 1989 sau manifestarea impotrivirii fata de aceasta;
    c1) actiunea de impotrivire cu arma si rasturnare prin forta a regimului comunist;
    d) respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, recunoasterea si respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale si culturale;
    e) inlaturarea masurilor discriminatorii pe motive de nationalitate sau de origine etnica, de limba ori de religie, de apartenenta sau opinie politica, de avere ori de origine sociala.
In motivarea cererii sale, reclamantul invoca date statistice legate de fenomenul trecerii frauduloase a frontierelor Romaniei comuniste, fenomen care a cunoscut o crestere semnificativa in perioada anilor `80, pe fondul unei grave crize ce a determinat scaderea nivelului de trai al populatiei, fenomen intalnit in special la frontiera cu Iugoslavia, care oferea posibilitatea emigrarii spre statele din Occident. Faptul ca in tipicul vremii se considera ca savarsirea infractiunii de trecere frauduloasa a frontierei reprezinta o fapta grava, in sensul ca persoana care o savarsea exprima dispret fata de conditiile de trai din tara, si era gasita vinovata pentru ca prefera viata dintr-un stat capitalist, nu echivaleaza in mod automat cu constatarea ca o astfel de condamnare avea caracter politic. Este evident ca toate persoanele care in perioada de dinainte de decembrie 1989 incercau sa treaca fraudulos frontiera, isi doreau sa scape de constrangerile statului comunist si sa-si acorde sansa unei vieti intr-o tara libera din Occident, care le putea oferi un alt nivel de trai. Fenomenul migratiei a cunoscut o anumita amploare, iar tentativele erau reprimate cu duritate crescanda, cu toate acestea legiuitorul nu a inteles sa acorde de plano caracter politic condamnarilor suferite de cei care au fost gasiti vinovati de savarsirea unor asemenea fapte.
Intr-o decizie de speta invocata si de reclamant in cererea sa, decizia nr. 14/2003 a Curtii Supreme de Justitie - Completul de 9 judecatori, s-a statuat ca o condamnare pentru trecerea frauduloasa a frontierei poate avea caracter politic daca se face dovada ca fapta a reprezentat pentru cel condamnat o modalitate de sustragere de la urmarirea organelor de securitate si de la o inerenta condamnare politica, daca se probeaza efectuarea cercetarii penale de catre organele speciale ale securitatii, judecarea cauzei de catre instantele militare si executarea pedepsei intr-un penitenciar pentru detinuti politici. In speta de fata insa, reclamantul nu a dovedit (nici nu a invocat) ca fapta sa a fost determinata de persecutii politice carora le-ar fi fost victima. Martorul audiat la solicitarea reclamantului a declarat ca stie din spusele acestuia ca ar fi avut probleme la serviciu in sensul ca era interogat si se simtea urmarit dat fiind ca tatal sau, GV, suferise o condamnare pentru ca a avut simpatii politice de orientare legionara.
Pentru constatarea caracterului politic al condamnarii, tribunalul considera ca era necesar ca reclamantul sa probeze ca a savarsit fapte care au avut drept scop cele aratate la literele a-e ale art. 2 al. 1 din OUG nr. 214/1999, fapte care sa fi atras asupra sa persecutii politice de o anumita intensitate, de natura a face inerenta o condamnare cu caracter politic, iar pentru a nu cadea victima unor asemenea represiuni, reclamantul ar fi ales sa paraseasca granitele statului totalitarist. Din relatiile comunicate de CNSAS, respectiv copia dosarului de urmarire informativa, nu a rezultat ca reclamantul ar fi fost subiectul unei astfel de urmariri din partea organelor de securitate anterior savarsirii infractiunii care a determinat condamnarea sa prin sentinta penala nr. 1337/1986 a Judecatoriei Piatra Neamt. Mai mult decat atat, supravegherea informativa careia i-a fost supus reclamantul ulterior liberarii din penitenciar, a avut drept scop a se identifica doar daca cel condamnat are relatii in strainatate si daca a renuntat sau nu la intentia de a parasi Romania. Or, daca reclamantul ar fi fost victima unor persecutii politice, urmarirea informativa ar fi trebuit sa vizeze faptele de opozitie si de exprimare a protestului impotriva regimului politic, care sa se fi incadrat intre cele enumerate la literele a-e ale art. 2 al. 1 din OUG nr. 214/1999.
Dovezile prezentate la filele 133-135 dosar cu privire la condamnarea suferita de tatal reclamantului in temeiul dispozitiilor art. 209 Codul penal din 1936 (uneltire contra ordinii sociale), considerata de art. 1 al. 2 lit. a din Legea nr. 221/2009 a avea de drept caracter politic, nu pot fi suficiente prin ele insele, in lipsa coroborarii cu restul probelor administrate, a determina admiterea actiunii.  
Cele sustinute de reclamant in legatura cu eliberarea de catre Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati - Biroul Belgrad a certificatului provizoriu de calatorie nr. 007726 eliberat la data de 7.12.1988, in sensul ca ar reprezenta o dovada ca parasirea ilegala a Romaniei s-a facut din motive politice, reprezinta o simpla afirmatie nesustinuta de restul probelor administrate in cauza. Aprecierea de catre respectiva organizatie a motivatiei trecerii frontierei in sensul aratat de reclamant nu poate suplini dovezile pe care Legea nr. 221/2009 si practica in materie le-a instituit ca necesare pentru constatarea caracterului politic al unei astfel de fapte.     
Chiar si Filiala Neamt a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania, careia la solicitarea reclamantului i s-a cerut un punct de vedere, a aratat in raspunsul depus la fila 49 dosar, ca statutul Asociatiei recunoaste ca persecutate politic si persoanele condamnate pentru trecere frauduloasa a frontierei, daca se probeaza motivatia politica a actiunii. Or reclamantul nu a reusit sa probeze in cauza o astfel de motivatie.
In plus, chiar daca martorul audiat a aratat ca in timpul detentiei preventive lotul celor condamnati prin sentinta penala nr. 1337/1986 a Judecatoriei Piatra Neamt au fost anchetati de ofiteri de securitate, in conditiile in care reclamantul nu a probat motivatia politica a gestului sau, nu a fost judecat de catre o instanta militara si nici nu a executat detentia intr-un penitenciar pentru detinuti politici, tribunalul considera ca actiunea formulata nu este intemeiata, nefiind intrunite conditiile reglementate de art. 1 al. 3 si 4 din Legea privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, sens in care urmeaza a o respinge.