Procedura civila incalcarea principiului nemijlocirii.

Procedura civila incalcarea principiului nemijlocirii.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 05.11.2010, sub nr. 11815/311/2010 reclamantul T. M. a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, in contradictoriu cu paratul I. M. sa dispuna obligarea acestuia la plata sumei de  8727 lei reprezentand c/v prejudiciului produs ca urmare a distrugerii recoltei de pepeni; a solicitat totodata obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
In fapt, a aratat, in esenta, ca, in primavara anului 2009, a incheiat o conventie cu paratul, nasul sau, potrivit careia acesta i-a dat in folosinta o suprafata de teren pentru a o cultiva cu pepeni, lucru pe care l-a si realizat.
Totodata, s-au inteles paratulsa-i pregateasca terenul pentru insamantare, iar acesta sa-i plateasca c/v pregatirii terenului, respectiv a lucrarilor agricole, cand poate, nestabilind un termen. O parte dintre lucrari le-a achitat inainte de a iesi cu productia pe piata iar diferenta de 600 de lei urma sa i-o restituie l-a prima recolta, dupa ce se intorcea de la piata, insa invinuitul de rea-credinta in conditiile in care stabilise momentul platii, a mers si a distrus intreaga cultura de pepeni creand un prejudiciu de 8.727 lei, conform raportului de expertiza extrajudiciar intocmit de expert G. N.
Initial a facut plangere penala impotriva paratului iar Parchetul a dispus scoaterea de sub urmarire penala pe considerentul ca litigiul este de natura civila, solutie mentinuta si de Judecatoria Slatina.
In drept, au fost invocate dispozitiile art 998-999 C.civ. .
In dovedire a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru -635 lei si timbru judiciar- 3 lei.
Legal citat paratul a depus intampinare solicitand respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind neinteneiata..
In fapt, a aratat, in esenta, ca, in primavara anului 2009 reclamantul a cultivat pepeni pe terenul sau, fara acordul acestuia, insa ulterior s-au inteles ca reclamantul sa-i achite suma de 1800 lei pentru lucrarile efectuate spunandu-i ca pana la data de 17.08.2009 sa-i lase liber terenul.
De asemenea ca, reclamantul i-a achitat doar o parte din bani ramanand de achitat diferenta de 1000 lei, bani pe care nu i-a mai achitat nici pana in prezent.
In drept, intampinarea nu a fost motivata.
Din oifiu, in temeiul rolului activ intanta a dispus efectuarea unei adrese catre Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina pentru a inainta inscrisurile din dosarul nr. 4043/P/2009 privind pe I. M., relatiile solicitate fiind inaintate cu adresa de la f. 36.
Solutia instantei de fond:
Prin sentinta civila nr. 7819/04.07.2011 pronuntata de Judecatoria Slatina in dosarul nr. 11815/311/2010 a fost admisa cererea de chemare in judecata, paratul fiind obligat la plata catre reclamant a sumei de 8.727 lei reprezentand contravaloarea prejudiciului produs acestuia prin distrugerea culturii de pepeni. S-a dispus totodata obligarea recurentului parat la plata sumei de 638 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Motivarea instantei de fond:
Pentru a pronunta  aceasta hotararea Judecatoria Slatina a retinut urmatoarele:
In fapt, in primavara anului 2009, partile au convenit, verbal, ca paratul sa-i inchirieze reclamantului, pentru suma de 600 de lei, o suprafata  de un ha teren pe care acesta din urma sa o cultive cu pepeni. De asemenea ca reclamantul sa-i mai achite paratului si contravaloarea muncilor agricole necesare pregatirii terenului, pe care paratul urma sa le efectueze cu utilajele sale - arat, frezat etc.
Dupa ce terenul a fost pregatit de parat si cultivat cu pepeni de reclamant au aparut neintelegeri intre parti ce au culminat cu distrugerea prin frezare a culturii de pepeni de catre parat in data de 17.08.2009.
Prin rezolutia din 24.12.2009 din dosarul nr. 4043/P/2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Slatina s-a dispus neinceperea urmaririi penale a paratului I. M. potrivit disp. art. 10 lit.b  C.p.p pentru savarsirea faptei prev. si ped. de disp. art. 217 alin. 1 C.pen. .
 S-a retinut ca, paratul, in urma unor discutii purtate reclamantul, referitoare la o conventie verbala a partilor privind inchirierea unui teren, i-a solicitat acestuia in data de 15.08.2009, sa elibereze terenul pe care i-l inchiriase, avertizandu-l ca, in caz contrar, va proceda el insusi la eliberarea terenului prin frezare, ceea ce a si avut loc pe data de 17.08.2009, cand a distrus prin frezare, in proportie de 100%, cultura de pepeni, astfel cum rezulta din procesul-verbal nr. 39/18.08.2009 intocmit de C. L. de F. F. din cadrul Primariei Tufeni, precum si din raportul de expertiza extrajudiciara intocmit la data de 19.08.2009.
 De asemenea ca, in raport de disp. art.. 998 -999C.civ., pentru atragerea raspunderii paratului, se cer a fi intrunite, cumulativ, urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a vinovatiei acestuia si existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta savarsita si prejudiciul cauzat.
Referitor la existenta faptei ilicite a paratului, din declaratia martorului P. G., fila 32, coroborata cu raspunsurile paratului la interogatoriu - filele 30, 31- intrebarile 2 si 5 si cu declaratia paratului din dosarul de urmarire penala, fila 46, instanta a constatat ca fapta ilicita a paratului consta in distrugerea prin frezare, in proportie de 100%, a culturii de pepeni infiintata de reclamant.
De asemenea ca, cuantumul prejudiciului suferit de  reclamant, in cuantum de 8.727 lei este dovedit prin raportul de expertiza extrajudiciara intocmit la doua zile dupa incident - 19.08.2009 de expert agricol G. N.
A mai retinut instanta fondului ca paratul, nici prin intampinare si nici personal sau prin aparator, nu a solicitat administrarea in cauza a probei cu expertiza de specialitate in combaterea concluziilor expertului agricol G.N.
De asemenea, intre  fapta paratului si prejudiciul produs exista legatura de cauzalitate, fara activitatea paratului de frezare a culturii de pepeni a reclamantului, prejudiciul acestuia din urma nu s-ar fi produs iar vinovatia acestuia rezulta atat din reprezentarea faptei savarsite cat si a urmarii produse.
In temeiul disp. art. 274 C.p.c. paratul a fost obligat la plata catre reclamant a sumei de 638 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Motive de recurs:
Impotriva  acestei sentinte s-a exercitat calea de atac a recursului de catre recurentul parat solicitand, in principal modificarea sentintei primei instante in sensul respingerii cererii de chemare in judecata iar in subsidiar casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta.
Dezvoltarea motivelor de recurs:
Recurentul parat a invederat, in esenta, ca, in mod nelegal s-a dispus obligarea sa la plata sumei de 8.727 lei intrucat nu a recunoscut vreodata acest prejudiciu si nici nu a fost de acord cu raportul de expertiza extrajudiciara. De asemenea ca, nu s-a facut dovada existentei vreunui prejudiciu. A mai aratat ca, desi in cuprinsul sentintei recurate s-a retinut ca el este cel care a inchiriat suprafata de teren intimatului reclamant, acest lucru nu este adevarat, el nerecunoscand vreodata.
De asemenea ca prima instanta nu i-a dat dreptul de a propune probe, astfel ca nu este adevarata afirmatia primei instante ca nu a propus probe.
Temeiul de drept: disp. art. 304 pct.3,7 si 8 C.p.c..
Probe:  a solicita iar instanta a incuviintat proba cu inscrisuri( f. 16-17), respingand proba testimoniala ca fiind nelegala.
Calea de atac a fost legal timbrata cu taxa judicara de timbru - 317,31 lei si timbru judiciar -3 lei  conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 si OG nr. 32/1995.
Legal citata intimatul reclamant nu  a depus intampinare   si, desi s-a prezentat in instanta nu a formulat eventuale aparari.
Recurentul parat a depus note scrise, respectiv precizari.
Considerentele instantei de recurs prin raportare la disp. art. 304 pct.5 C.p.c si 312 C.p.c.:
I. Relativ la primul motiv de recurs invocat- administrarea unei probe extrajudiciare- Tribunaul retine ca, prevederile art.105 C.proc.civ., reglementand nulitatea actelor de procedura, dispun ca actele indeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor.
 Sintagma "neobservarea formelor legale" semnifica nu numai conditiile referitoare la forma exterioara a actelor de procedura, ci toate conditiile necesare pentru desfasurarea procesului civil. Printre acestea, un loc important il ocupa administrarea nemijlocita a probelor, principiu consacrat prin disp. art. 169 C.p.c, care reprezinta o conditie esentiala  in procesul civil. Incalcarea ei atrage nulitatea hotararii pronuntate, deoarece este de natura sa influenteze  asupra solutiei date in lipsa administrarii nemijlocite a probelor si a imposibilitatii partii adverse sa faca eventuale obiectiuni, antrenand, in mod virtual, posibilitatea solutionarii gresite a litigiului.
 Aceasta din urma ipoteza este prezenta in cauza, administrarea unei probe extrajudiciare- raportul de expertiza extrajudiciara specialitatea agricola, impiedicandu-l pe recurentul parat sa poate formula obiectiuni la concluziile raportului de expertiza, producandu-i o vatamare ce consta in admiterea cererii de chemare in judecata formulata de intimatul reclamant care, asa cum prevede art.105 alin.2 C.proc.civ., nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii recurate.
 De asemenea, potrivit art. 261 pct.5 Cod procedura civila, hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda, intre altele, motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei si cele pentru care au fost inlaturate sustinerile partilor.
Acest text a consacrat principiul potrivit caruia hotararile trebuie sa fie motivate, iar nerespectarea acestui principiu constituie motiv de casare  potrivit  art. 304 pct.7 Cod procedura civila, rolul acestui text fiind acela de a se asigura o buna administrare a justitiei si pentru a se  putea exercita controlul judiciar de catre instantele superioare.
De altfel, chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului (vezi cauza Albina impotriva Romaniei) subliniaza rolul pe care motivarea unei hotarari il are pentru  respectarea art. 6 § 1 din  Conventia Europeana a Drepturilor Omului  si arata ca dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decat daca observatiile partilor sunt corect examinate de catre instanta, instanta care are obligatia de a  proceda la un examen  efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba, cel putin pentru a le  aprecia pertinenta.
 Se poate observa ca instanta de fond nu a facut altceva decat sa reia concluziile raportului de expertiza extrajudiciara in stabilirea cuantumului prejudiciului, bazandu-si astfel hotararea, in analizarea acestei conditii ceruta cumulativ de disp. art. 998-999 C.civ. pentru atragerea raspunderii civile delictuale a recurentului parat, pe un mijloc de proba extrajudiciara.
 Pot fi folosite intr-un litigiu, ca mijloc de proba si probe extrajudiciare dar, pentru respectarea principiului nemijlocirii, care este un principiu fundamental al procesului civil, probele trebuie sa aiba caracter judiciar.
  Mijloacele de proba extrajudiciare, ca o exceptie de la principiul nemijlocirii probelor, se pot folosi numai in cazul in care nu pot fi administrate probe judiciare, or, aceasta din urma situatie nu este incidenta in cauza.
  In speta, instanta de fond, chiar daca exista un raport de expertiza tehnica specialitatea agricola extrajudiciara, avea obligatia de a pune in discutia partilor efectuarea unui raport de expertiza in care sa stabileasca obiectivele dupa punerea acestora in dezbaterea contradictorie a partilor si care sa duca la dezlegarea pricinii.
Motivarea primei instante cum ca, paratul, nici prin intampinare si nici personal sau prin aparator, nu a solicitat administrarea in cauza a probei cu expertiza de specialitate in combaterea concluziilor expertului agricol G. N. este total eronata, pe de o parte in raport de cele expuse iar pe de alta parte intrucat o astfel de afirmatie este de natura a rasturna sarcina probei care, in procesul civil, ca de altfel si in speta dedusa judecatii, apartine intimatului reclamant in conditiile art. 1169 Cod civil" cel ce face o propunere in fata instantei trebuie sa o dovedeasca" si art. 129 alin.1 teza finala C.p.c. " partile au indatorirea (_) sa-si probeze pretentiile si apararile".
Totodata, recurentul parat ar fi obligat, printr-o astfel de interpretarea a instantei sa suporte cheltuieli in plus, nejustificate in raport de obligatia intimatului reclamant de a-si dovedi pretentii.
Chiar daca raportul de expertiza extrajudiciara a fost intocmit  la doar doua zile de la incident nu este de natura a inlatura obligatia instantei de a administra in mod nemijlocit acest mijloc de proba.
II. Sub aspectul imposibilitatii sale de a propune probe intrucat prima instanta nu i-a dat voie, Tribunalul retine ca, la prima zi de infatisare, cand a fost discutat materialul probator, incheierea de sedinta din data de 09.03.2011( f. 22 dosar fond)  recurentul parat nu a fost prezent si doar la a-l doilea termen ulterior acestui moment, prin aparator, -incheierea de sedinta din data de 25.05.2011( f. 33 dosar fond) a solicitat incuviintarea probei cu interogatoriul intimatului reclamant, proba respinsa de instanta fondului pe motiv ca probele au fost propuse in data de 09.03.2011 iar la termenul ulterior, desi prezent prin aparator, acesta nu a avut vreo cerere de probatorii.
In raport de cele expuse, avand in vedere si disp. art. 138 C.p.c care consacra, prin alin.1 pct.2-4,  trei cazuri de exceptie cand probele pot  fi invocate  si ulterior discutarii si incuviintarii probelor in conditiile art. 167 C.p.c., Tribunalul constata ca motivul invocat este intemeiat doar in parte, respectiv in privinta obligatiei primei instante, ca, in raport de proba cu interogatoriul intimatului reclamant solicitata de recurentul parat in data de 25.05.2011, sa se pronunte asupra acesteia prin raportare la disp. art. 138 C.p.c.
In raport de cele expuse, Tribunalul constata ca prima instanta a incalcat disp. Art. 304 pct. 5, 7 C.p.c, si art. 312 alin.6 ind.1 motiv pentru care va casa cauza si ca trimite cauza in vederea rejudecarii la aceeasi instanta.
 Indicatiile instantei de control judiciar:
Cu prilejul rejudecarii prima instanta va  pune in discutia partilor necesitatea efectuarii unei expertize specialitatea agricola, urmand a stabili obiectivele in contradictoriu cu partile iar la stabilirea cuantumului prejudiciului va avea in vedere si depozitiile martorilor privind recoltarea de catre intimatul reclamant, anterior momentului distrugerii culturii de pepeni, a unei parti din aceasta cultura.
Se va pronunta asupra probei cu interogatoriul intimatului reclamant solicitata de recurentul parat in sedinta publica din data de 25.05.2011 prin raportare la disp. art. 138 C.p.c..
Va avea in vedere si cheltuielile de judecata solicitate de parti in fata instantei de recurs.  
Data publicarii pe portal: 12.01.2012