Cerere de suspendare a executarii silite.Lipsa indicarii motivelor ce justifica luarea masurii de suspendare a executarii silite.Consecinte.

Cerere de suspendare a executarii silite.Lipsa indicarii motivelor ce justifica luarea masurii de suspendare a executarii silite.Consecinte. Suspendarea executarii silite constituie o masura de exceptie in cadrul executarii silite, ce se poate dispune numai in masura in care din examinarea sumara a starii de fapt si a motivelor pe care se intemeiaza contestatia, prin raportare la actele de executare deja efectuate si a consecintele acestora, instanta concluzioneaza asupra unor prejudicii ireparabile in contextul continuarii executarii si constatarii ulterioare a caracterului ei nelegal.
 
 (Tribunalul Arad,sectia civila,decizia civila  nr.714/R/25 august 2010,dosar nr. 7838/55/R/2010) Prin incheierea civila pronuntata in dosar nr. 7838/55/2010, la data de 30.06.2010 Judecatoria Arad a respins cererea de suspendare a executarii silite formulata de contestatorul D.S. in contradictoriu cu intimatele contestatoare Activitatea de Inspectie Fiscala - Serviciul de Inspectie Fiscala Persoane Fizice 2 din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Arad si Administratia Finantelor Publice Arad cu  motivarea ca desi prin cererea de chemare in judecata, contestatorul a solicitat suspendarea executarii silite si a achitat cautiunea in suma de 3968 lei, nu a motivat si nu a indicat nici un aspect relevant pentru acest capat de cerere.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal contestatorul D. S. a formulat recurs prin care a solicitat modificarea in tot a incheierii in sensul admiterii cererii de suspendare a executarii silite.
In sustinerea recursului a aratat ca,cererea de suspendare a fost formulata prin cererea introductiva de instanta in cuprinsul careia au fost aratate motivele pentru care se impune suspendarea si a fost indicat textul legal incident in cauza, rezultand clar ca motivele pentru care contestatorul a solicitat suspendarea executarii silite sunt aceleasi pentru care a formulat contestatia la executare. Recurentul a mai precizat ca  a achitat si cautiunea de 10% si mai mult chiar, la prima zi de infatisare a aratat motivele suplimentare pentru care se impunea admiterea cererii prin notele de sedinta depuse la acel termen. Contestatorul a apreciat ca se impune suspendarea executarii silite intrucat  intimatele atunci cand au demarat procedura executarii silite au actionat fara sa aiba probe, masurile fiscale nu respecta limitele impus de art.142 alin.1 Cod proc.fisc., organele fiscale nu au respectat aceea limita de 150% din valoarea creantei intrucat valoarea bunurilor sechestrate este de 18 ori mai mare decat valoarea datoriei stabilite in sarcina sa. De asemenea  organele fiscale nu au evaluat efectiv casa -  care este de altfel locuinta unde traieste contestatorul impreuna cu familia sa - si nu au aratat nici modalitatea in care au stabilit pretul acesteia. Recurentul a mai sustinut ca masurile luate de organele fiscale sunt abuzive si in prezent exista  pericolul ca locuinta sa fie scoasa la licitatie cu toate ca valoarea datoriei este mult mai mica decat valoarea casei.
Analizand sentinta atacata din prisma criticilor aduse prin motivele de recurs si ale prevederilor art.304 si art.3041 Cod proc.civ., tribunalul a apreciat ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente.
Plecand de la aprecierile recurentului cuprinse in motivul nr.1 de recurs, tribunalul a apreciat ca motivele de contestatie la executare nu pot fi similare cu motivele care pot determina suspendarea executarii silite. Aceasta din urma - suspendarea executarii - constituie o masura de exceptie in cadrul executarii silite, ce se poate dispune numai in masura in care din examinarea sumara a starii de fapt si a motivelor pe care se intemeiaza contestatia, prin raportare la actele de executare deja efectuate si a consecintele acestora, instanta concluzioneaza asupra unor prejudicii ireparabile in contextul continuarii executarii si constatarii ulterioare a caracterului ei nelegal.
Simpla motivare in fapt si in drept, insotita de plata cautiunii prevazuta de lege, nu determina in mod obligatoriu o solutie de suspendare a executarii silite, ci constituie doar premise de admisibilitate pentru analizarea temeiniciei cererii de suspendare.   
In privinta celui de-al doilea motiv de recurs, recurentul se afla in eroare deoarece la prima zi de infatisare aceasta nu a detaliat motivele suplimentare care impuneau admiterea cererii de suspendare, ci a reiterat motivele pe care isi sprijina contestatia la executare si care nu se pot confunda cu motivele ce pot determina suspendarea executarii. In acest sens, tribunalul reafirma ca motivele pe care se sprijina contestatia pot fi luate in considerare la analizarea temeiniciei cererii de suspendare, insa o asemenea masura nu se poate dispune decat in conditiile in care exista, pe langa critici de nelegalitate a executarii silite, si un pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin desfasurarea unei executari silite conturata de o aparenta de nelegalitate in raport de criticile si argumentele aduse prin contestatie. 
In privinta celui de-al treilea motiv de recurs, recurentul se afla de asemenea in eroare cu privire la corecta interpretare a textelor de lege. Dispozitiile art.142 alin.1 Cod proc. fiscala se refera la executarea silita a bunurilor proprietate a debitorului, urmaribile potrivit legii, care trebuie sa se efectueze, de regula, in limita a 150% din valoarea creantelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Prin urmare, procentul de 150% din valoarea creantelor fiscale este un procent de recomandare, scopul urmarit fiind evident acela de a se ajunge la finalitatea urmarita de intreaga procedura, respectiv stingerea obligatiilor fiscale in integralitate in cadrul procedurii de executare silita. Din aceasta perspectiva, aprecierea recurentului privind intentia legiuitorului de a proteja contribuabilul, reprezinta o reflexie personala pe marginea textului de lege, cata vreme  executarea silita obisnuita ori a creantelor datorate bugetului de stat se realizeaza in considerarea drepturilor creditorului recunoscute prin titluri executorii. Nu se poate aprecia ca legiuitorul tinde a proteja interesele vreuneia dintre parti, si nici intr-un caz debitorul, mai ales in conditiile in care acesta din urma este culpabil de neexecutarea benevola a unei obligatii legale ori contractuale, constatata chiar si printr-un titlu executoriu. Desigur ca in speta de fata, in discutie este doar o masura asiguratorie, dispusa cu anticipatie, anterior obtinerii unui titlu executor, dar aceasta imprejurare vine sa sustina cu atat mai mult netemeinicia cererii de suspendare a executarii, care practic nu exista, o masura asiguratorie nefiind de natura, in principiu, a produce prejudiciii ireparabile, deoarece efectul juridic produs este doar indisponibilizarea bunului iar nu si valorificarea lui.   
Nici critica privind lipsa evaluarii casei nu poate fi primita cata vreme masura a fost instituita cu caracter asigurator si nu s-a pus pana acum problema scoaterii imobilului la licitatie publica pentru a fi necesara o evaluare a acestuia pentru stabilirea pretului de pornire.  Cu atat mai putin pot fi primite aspectele legate de perspectiva unei posibile vanzari la licitatie a imobilului, mai mult exact aceasta imprejurare - existenta doar a unei posibilitati viitoare de scoatere a locuintei la licitatie publica - constituind dovada indeniabila a lipsei oricarui pericol iminent care sa justifice masura suspendarii solicitata de contestatorul-recurent.
Avand in vedere aceste considerente de fapt si de drept, in temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. tribunalul a respins ca nefondat recursul.