PENAL-Vatamare corporala

Aplicarea unei singure lovituri cu lama unu cutit victimei, care a produs acesteia plagi superficiale si care nu i-au pus viata in primejdie, urmata de aplicarea mai multor lovituri cu pumnii, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala si nu tentativa la infractiunea de omor calificat.
Agresarea partii vatamate pe strada fara sa fie prezente alte persoane si fara a se produce scandal public, nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta si pedepsita de art.321 al.1 C.pen. .

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau nr. 458/P/2012, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor M.I. , zis N, fiul lui pentru savarsirea infractiunilor de tentativa de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i c. pen, port ilegal de arma prev. de art. 2 al.1 pct.1 din legea 61/1991 si ultraj contra bunelor moravuri prev. de art.321 al. 1 c. pen, cu aplicarea art. 37 lit. a si art. 33 lit a c. pen si M.E, ( minor) pentru infractiunile de vatamare corporala prev. de art. 181 c. pen si ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 329 al.1 c. pen, cu aplic. art. 99 si urm.si art.33 lit. a c. pen.
S-a retinut de procuror ca, in data de 7.05.2012, acestia, impreuna cu alte rude, la intoarcerea de la Penitenciarul Focsani unde au mers sa il viziteze pe A.L., fratele lui M.I., s-au deplasat pe strada Verii din municipiul Buzau, la locuinta numitului G.S., pentru a-i cere socoteala intrucat o ruda a acestuia din urma, aflata in acelasi penitenciar, l-ar fi insultat pe fratele sau, A.L..
Inculpatii nu l-au gasit acasa, in schimb au discutat cu fratele sau, G.D., cerandu-i " sa faca plata", adica sa-i dea o suma de bani pentru ca ruda sa, S.M., aflata in penitenciar, i-a insultat fratele( unchiul) aflat in acelasi loc.
Cum acesta a refuzat, inculpatul M.I. a scos de la spate un cutit si l-a lovit in zona submandibulara, dupa care, impreuna cu fiul sau, inculpatul M.E., au continuat sa il loveasca cu pumnii si picioarele .L-au lovit cu pumnii pana a cazut la pamant, apoi M.I. i-a mai aplicat o lovitura cu cutitul , taindu-l pe antebratul stang. Partea vatamata a reusit sa fuga, a fost alergata de inculpatul minor M.E. dar nu a fost prinsa, dupa care agresorii s-au urcat in autoturismul cu care venisera si au plecat.
Partea vatamata a fost transportata la spital unde a fost diagnosticata cu " traumatism cranio cerebral cu plaga contuza minima buza inferioara, buza superioara plaga taiata ram orizontal mandibular stang, contuzie toracica, plagi taiate superficial fata externa brat stang, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile , nepunandu-i viata in primejdie.
Fiind audiat, inculpatul M.E. recunoaste ca i-a aplicat partii vatamate doi pumni in zona mandibulara si precizeaza ca tatal sau, M.I., nu a lovit-o nici cu pumnii, nici cu vreun cutit.
Inculpatul M.I. declara, in cursul urmaririi penale, ca l-a lovit doar cu pumnul pe G.D., ca nu a avut cutit asupra sa  si nu a lovit partea vatamata cu niciun obiect taietor, ca partea vatamata s-ar fi autoagresat.
In cursul judecatii, la termenul din 29 noiembrie 2012, inculpatii au declarat ca nu recunosc faptele si  nu doresc sa  beneficieze de disp. art. 320/1 c. pr. pen, dupa ce instanta le-a adus la cunostinta aceste prevederi.
Fiind audiat, inculpatul M.I. a declarat ca, in acea zi,a fost la penitenciar sa-l viziteze pe fratele sau A.L., deplasandu-se cu un autoturism marca Peugeut de culoare argintie, impreuna cu fiul sau, inculpatul minor M.E., M.C., A.S. si S.G., fara alte rude care sa se deplaseze intr-o alta masina.
Pentru ca,  la penitenciar , a aflat ca fratele sau a fost insultat de o ruda de-a  partii vatamate, detinuta in acelasi loc, la intoarcere, au mers pe strada Verii din Buzau sa vorbeasca cu fratele acesteia si cu care erau intr-o relatie mai apropiata dar nu l-au gasit acasa. La poarta a iesit partea vatamata, G.D. , chemata de o nepoata a sa, G.G..
A stat de vorba cu G.D. si, la un moment dat, fara vreun avertisment, fiul sau, inculpatul M.E. l-a lovit de doua ori cu pumnul in fata, partea vatamata luand-o la fuga. Intrucat M.E. a incercat sa il prinda, l-a strigat sa se intoarca, l-a bagat in masina si l-a certat, l-a scuipat, dupa care au plecat din acel loc pentru ca partea vatamata striga la nepoata  sa ii aduca o bata.
Declara ca nu a lovit cu nimic partea vatamata. nici macar cu pumnul, nu a avut nici un obiect asupra lui dar ca la urmarirea penala a recunoscut ca l-a lovit cu pumnul pentru a lua asupra sa fapta fiului sau.
Inculpatul minor M.E., declara ca, in acea zi, trecand pe strada Verii, la intoarcerea de la penitenciar, a vazut pe strada pe partea vatamata si atunci tatal sau a oprit sa vorbeasca cu ea. Intrucat, cu ceva timp in urma , avusese un conflict cu aceasta, din cauza unei fete, a coborat din masina si ,fara vreun avertisment, a lovit pe G.D. de doua ori cu pumnul in fata. Tatal sau l-a luat din acel loc fara a lovi partea vatamata. Nu au fost insotiti de alte rude dar a vazut trecand atunci masina unchiului sau, A.P., insa acesta nu a oprit.
Tribunalul, analizand probele administrate la dosarul cauzei, retine urmatoarea situatie de fapt:
In data de 7.05.2012, inculpatul M.I., zis "N" s-a deplasat cu un autoturism marca Peugeut, impreuna cu fiul sau M.E., cumnata lui A.S. si nepotii lui, M.C si S.G., la fratele sau A.L., aflat in Penitenciarul Focsani. Acolo, acesta i-a spus inculpatului ca, un nepot al numitului G.S, pe nume S.M., aflat in acelasi penitenciar, l-a insultat.
Din acest considerent, la intoarcere, M.I. s-a deplasat pe strada  Verii din municipiul Buzau pentru   a-i cere socoteala lui G.S. pentru fapta nepotului sau. La domiciliul acestuia, au dat de numita G.G., nepoata partii vatamate. Spunandu-i ca G.S. nu este acasa, acesta i-a spus sa il cheme atunci pe fratele sau, partea vatamata G.D.. Acesta a iesit din casa si, in fata portii,  a stat de vorba cu inculpatul M.I., din autoturism coborand si fiul sau, inculpatul minor M.E..
M.I. i-a cerut lui G.D. sa il sune pe fratele sau, G.S., pentru a-i aduce la cunostinta ca nepotul lui, S.M., aflat in Penitenciarul Focsani l-a insultat pe fratele sau, A.L., detinut in acelasi loc. G.D. i-a spus ca fratele sau nu are cartela si atunci M.I. i-a cerut sa "faca plata", adica sa ii dea niste bani pentru fapta nepotului sau.
Cum acesta i-a spus ca nu are de ce sa plateascaM.I. a scos de la spate un obiect taietor-intepator( nu se stie exact ce era, partea vatamata si martorii facand referire la o lama care putea sa fie si de la un briceag sau unghiera, nu neaparat cutit) si a incercat sa-l taie la fata, partea vatamata reusind sa evite dandu-se inapoi, dupa care a fost lovit cu pumnii  si picioarele de cei doi, apoi , cu acel obiect  taietor-intepator, i s-au mai aplicat si alte lovituri in antebratul stang.  Partea vatamata a reusit sa fuga, a fost urmarita de M.E., care insa s-a retras dupa ce tatal sau l-a strigat sa se intoarca.  Nepoata partii vatamate, G.G.,  care a vazut intregul incident, a sunat imediat la 112 ,deplasandu-se o ambulanta care a preluat partea vatamata si a dus-o la spital.
  Diagnosticul stabilit a fost de " traumatism cranio cerebral cu plaga contuza minima buza superioara, , buza superioara plaga taiata ram orizontal mandibular stang, contuzie toracica, plagi taiate superficial fata externa brat stang, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile , nepunandu-i viata in primejdie".
Ulterior, medicul legist a precizat ca, pentru vindecarea plagilor taiate sunt necesare 7-9 zile ingrijiri medicale iar pentru fractura de mandibula, leziune ce a necesitat si tratament chirurgical, 30-35 zile de ingrijiri( f- 45 d. urm. pen).
          Pe strada a mai trecut o masina cu rude ale inculpatilor dar nu rezulta cert daca aceasta a oprit sau nu, declaratiile date in cauza de parti si martori cu privire la acest aspect fiind contradictorii. Astfel, potrivit declaratiilor inculpatilor si cele ale martorilor care s-au aflat in cealalta masina, se pare ca aceasta a trecut intamplator prin zona si, vazand masina inculpatului M.I.,au vrut sa opreasca dar, pentru ca erau si rude cu care nu vorbeau, dupa ce au redus viteza aproape oprind, si-au continuat deplasarea. Potrivit declaratiilor date de partea vatamata si rudele ei , a fost oprit si celalalt autoturism, unul dintre ocupanti, A.P.,  salutand partea vatamata.
Este cert insa ca,  nici ocupantii autoturismului cu care venisera inculpatii si nici alte persoane , nu au intervenit in acest conflict.
Apararea inculpatilor:
In ceea ce il priveste pe inculpatul M.E. nu sunt dubii cu privire la vinovatia sa, el insusi recunoscand ca  a dat doi pumni in fata partii vatamate ( fiind cert ca fractura de mandibula s-a produs in urma acestor lovituri) .
Inculpatul M.I. se apara spunand ca nu a lovit cu nimic partea vatamata ( desi la urmarire declara ca i-a dat un pumn) dar aceasta aparare nu poate fi retinuta de instanta pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
Desi inculpatul  " despica in patru" in memoriile depuse la dosar declaratiile partii vatamate si ale martorilor , evidentiind o serie de contradictii, nimeni nu poate contesta faptul ca el a fost prezent la fata locului si a discutat cu partea vatamata si nici imprejurarea ca aceasta a fost vatamata in cadrul acelui conflict nefiind vorba de vreo autoagresare in ceea ce priveste plagile taiate. Faptul ca, intre unele declaratii exista mici deosebiri, este explicat de imprejurarea ca cei audiati nu au fost de fata de la inceputul conflictului si pana la sfarsit, surprinzand doar anumite momente ale incidentului., din locuri diferite. Pe de alta parte, instanta a lamurit o serie de contradictii in cursul judecatii, cei audiati pe acest aspect oferind explicatii logice ale unor sustineri din cursul urmaririi penale. Astfel, partea vatamata a explicat ca, desi a facut referire la cutit in cursul urmaririi penale, a declarat asa pentru ca a vazut acea lama si asa a crezut la acel moment dar putea sa fie si alt obiect cu lama, iar martora G.G. a explicat instantei ca a facut referire la alte nume in declaratiile date pentru ca asa a inteles ca se numesc agresorii, dupa porecle, nu ii vazuse pana atunci si a dat acele declaratii la doua noaptea; in instanta l-a recunoscut fara probleme pe inculpatul M.I., la fel si G.V.
Exista probe directe de vinovatie, declaratia partii vatamate fiind sustinuta de martori si de actul medico-legal.
Astfel, martora G.G. ( f. 131 instanta) declara ca a vazut cand M.I. l-a lovit pe G.D. cu cutitul , cum l-au urmarit , fiind nevoita sa sune la 112.
 - G.V. (f. 132 instanta) a vazut in mana lui M.I. un obiect lucios iar pe fiul sau plin de sange;
- S.C. a vazut cand M.I. l-a lovit cu cutitul( f. 133 d. instanta);
- L.I. ( f. 175 instanta)a vazut doua autoturisme parcate dar nu au coborat decat cei care au lovit partea vatamata, ceilalti au ramas in autoturisme, l-a vazut pe M.I. lovind partea vatamata cu o lama de dimensiuni mici, crede ca briceag
- Dovada folosirii unui obiect taietor-intepator o constituie  in mod cert plagile taiate sub mandibula si bratul stang, plagi pe care, in mod cert,  nu le-a produs decat M.I., ( M.E. lovindu-l cu pumnii )si pe care nu le-a avut anterior iesirii la poarta.
- O alta dovada o reprezinta petele de sange de pe maneca stanga a tricoului partii vatamate (vezi fotografiile judiciare),tricou pe care l-a imbracat dupa agresiune, cand a plecat la spital, la momentul conflictului neavand nimic pe el de la brau in sus;
 - Apelul la 112 unde martora G.G. spune ca "l-a taiat" pe unchiul sau (fila 215 d. urm. pen).
Inculpatul M.I. declara ca " a tinut mainile in solduri"si nu l-a lovit , declaratie ce se coroboreaza perfect cu cea a partii vatamate(f-42)"M. a stat cu mainile la spate".
De altfel, contradictii exista si intre declaratiile inculpatilor ( de ex. cu privire la locul unde era partea vatamata inainte de a vorbi cu ea, cu privire la relatiile dintre cele doua familii, felul in care a fost agresata partea vatamata).
Desi inculpatul M.I. sustine ca partea vatamata s-ar fi autoagresat producandu-si plagile taiate, ca si in completarile actului medico-legal se arata cu nu poate fi exclusa autoagresiunea, instanta constata fara dubiu ca nu este decat o incercare a acestuia de a scapa de raspundere penala. Actul medico-legal ( fila 45) arata ca nu ar fi exclusa autoagresiunea daca autorul ar fi dreptaci, numai ca localizarea este atipica pentru plagile taiate iar partea vatamata nu manifesta tendinte autolitice.
Sustine ca, daca l-ar fi taiat, ar fi fost pete de sange pe jos ori nu s-au gasit. Nici cu acest punct de vedere instanta nu este de acord pentru ca plagile taiate au fost superficiale astfel ca nu avea cum sa curga o cantitate mare de sange  incat sa curga pe ajunga pe trotuar si , mai mult , partea vatamata s-a sters pe prosop imediat dupa agresiune( exista fotografie judiciara - prosop murdar de sange).
Cu privire ca incadrarea juridica a faptei de lovire a inculpatilor;
Instanta este convinsa de probe ca inculpatii sunt coautori ai faptei de vatamare corporala, cei doi intelegandu-se si colaborand la savarsirea infractiunii. Astfel, cei doi inculpati nu s-au intalnit intamplator in fata portii partii vatamate si au batut-o ( eventual fiecare pentru alte considerente) ci ei au venit impreuna de la penitenciar, ambii afland ca fratele, respectiv unchiul, a fost insultat la penitenciar de S.M., detinut in acelasi loc, ruda a partii vatamate.
Din modul in care au agresat partea vatamata nu se poate desprinde decat o singura concluzie, aceea ca au fost intelesi sa aplice o corectie unei rude a lui S.M. ( victima fiind partea vatamata pentru ca pe ea au gasit-o la domiciliu).
M.I. a oprit autoturismul la poarta partii vatamate, au coborat impreuna, celelalte rude au asteptat, au stat de vorba cu ea, M. tinand mainile la spate si, cand li s-a spus ca nu are de ce sa plateasca, au tabarat asupra sa, inculpatul minor lovind-o cu pumnii, tatal sau cu acel obiect taietor pe care il tinea la spate.
Daca nu exista nicio intelegere, colaborare intre ei, nu ar fi lovit partea vatamata in acelasi timp, nu s-ar fi deplasat impreuna la poarta partii vatamate sau ar fi lovit-o doar unul.
Ambii au cerut " sa faca plata"- stiind deci ce urmeaza sa faca - fapt ce rezulta nu doar din declaratiile partii vatamate ci si din cele date de vecina S.A..
Infractiunea de omor se poate comite cu intentie directa sau indirecta, in ultimul caz autorul ,desi prevede rezultatul, nu-l urmareste dar accepta posibilitatea producerii lui.
In speta, inculpatii , din modul in care au aplicat loviturile partii vatamate, nu au urmarit si nu au acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul minor i-a aplicat lovituri in fata cu pumnul in timp ce tatal sau ,cu acea lama , i-a aplicat lovituri in zona fetei si antebratului. Chiar daca a folosit un obiect apt de a ucide si l-a lovit aproape de gat, submandibular ,  instanta crede ca intentia lor nu a fost aceea de a-l omori ci de a-l pedepsi, de a-i da o lectie, pentru ca a refuzat sa plateasca pentru jignirea adusa de o ruda de-a sa unei rude de a lor.
 - lipsa intentiei rezulta si din faptul ca ei au mers la domiciliul partii vatamate pentru a discuta de fapt cu fratele ei, dar, pentru ca nu au gasit-o , au cerut sa vina partea vatamata, agresiunea avand loc doar dupa ce a refuzat sa le dea bani; este clar ca daca partea vatamata ar fi mers in casa si le-ar fi dat bani, nu ar mai fi lovit-o;
- mai mult, l-au agresat in plina strada, acolo unde oricine putea sa observe cu usurinta ce se intampla; concluzia este ca ei nu s-au ferit pentru ca nu au vrut sa o omoare ci doar sa o bata;
  - chiar partea vatamata, in prima declaratie data(f- 37 ) declara ca M. tinea lama intre degete si se vedea doar jumatate de lama"- felul in care a tinut acel obiect ascutit arata ca nu a avut intentia de a-l omori, lovitura nu ar fi fost suficient de puternica pentru a-i suprima viata"ci, in mod sigur , a vrut sa-i dea o lectie partii vatamate pentru ca a refuzat sa-i dea bani. Daca ar fi tinut de maner acel obiect este cert ca inculpatul nu ar fi urmarit decat sa aplice o lovitura suficient de puternica pentru a-i lua viata.
Mai mult, era "sprijinit" in activitatea sa si de fiul sau, ori, dupa lovitura cu acea lama a lovit partea vatamata cu pumnul ( afirma chiar partea vatamata - f- 42); ori, avand in vedere numarul agresorilor si faptul ca au luat prin surprindere partea vatamata, ar fi putut continua sa o loveasca de multe ori, cu acel obiect, tinut normal,  producandu-i leziuni serioase din care ar fi rezultat clar intentia de a ucide victima.
Un alt argument in sprijinul acestei incadrari este si superficialitatea plagilor( se observa chiar din fotografiile judiciare - f.46-47 ), mai grava fiind lovitura data in fata de celalalt inculpat ce i-a produs o fractura de mandibula. Chiar daca  superficialitatea plagilor taiate a fost determinata si de faptul ca partea vatamata a reusit sa se apere, convingerea instantei ramane aceeasi, aceea ca intentia lor a fost alta,  doar de a o vatama, de a da o lectie unei rude de-a celui detinut , pentru ca a refuzat sa plateasca pentru fapta rudei ei.
  - nu lipsit de importanta este si faptul ca fratele victimei, G.S., este prieten cu inculpatii, greu de crezut si fata de aceasta imprejurare ca M.I. a vrut sa ii omoare fratele;
   - mai mult, leziunile nu i-au pus in primejdie viata. Sigur, acesta nu este un argument in sprijinul ideii de lipsa a intentiei de a ucide, dar trebuie tinut seama de el alaturi de celelalte considerente.
Prin urmare, fata de felul in care au actionat, instanta crede ca este total gresit ca un inculpat sa raspunda pentru tentativa de omor iar celalalt pentru vatamare corporala, din moment ce au actionat impreuna in vatamarea lui G.D. Daca nu rezulta intentia de vatamare, cei doi trebuiau sa raspunda pentru tentativa de omor si nu pentru fapte distincte, ca si cum actiunile lor ar fi fost total separate.
Cum actiunile lor au fost facute in realizarea acestui scop, neavand importanta ca unul a lovit cu cutitul, celalalt cu pumnul ( leziunile cele mai grave necesitand 30-35 zile ingrijiri medicale) ei sunt coautori la fapta de vatamare corporala prev de art. 181 c. pen. - motiv pentru care va schimba incadrarea pentru inculpatul M.I., retinand si circumstanta agravanta a savarsirii faptei impreuna cu un minor.
Pentru considerentele aratate mai sus va respinge si cererea de schimbare a incadrarii juridice din tentativa la omor in lovire , prev. de art. 180 al. 2 c. pen, formulata de M.I., actiunea sa nefiind separata de a inculpatului minor.
In ceea ce priveste infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii publice, prev. de art. 321 al. 1 c. pen,
Desi procurorul retine ca s-a produs tulburarea  ordinii si linistii publice, instanta este de parere ca fapta nu a fost de asemenea amploare  incat sa constituie infractiune, putand fi cel mult o contraventie la legea 61/1991 .
Pentru a fi in prezenta acestei fapte penale, trebuie ca inculpatii, in public, sa savarseasca acte sau gesturi, sa profereze expresii sau cuvinte ori sa se dedea la orice alte manifestari prin care sa se aduca atingere  bunelor moravuri ori sa se produca scandal public, ori sa se tulbure, in alt mod linistea si ordinea publica.
Inculpatii au agresat partea vatamata in plina strada, dar fara ca sa fie de fata alte persoane si fara sa se produca scandal public si acest lucru rezulta din declaratiile celor audiati in cauza.
Rezultatul faptei se refera la caracterul public al indignarii cetatenilor fata de manifestarea inculpatilor si nu la o indignare izolata a unei persoane, la o parere personala sau la un comentariu, urmare care nu s-a produs in speta (nu sunt dovezi ). Chiar daca inculpatii au fost insotiti de alte persoane, ele au ramas in autoturisme, nu a fost scandal, alte persoane nu au fost pe strada. Persoanele ce i-ar fi insotit pe inculpati (daca au fost si in celalalt autoturism sau cei din autoturismul sau) in niciun caz nu fac parte din categoria persoanelor " revoltate" de cele petrecute.
  Astfel, agresarea partii vatamate a durat cateva minute, timp in care alte persoane nu au fost prezente pe strada. Faptul ca, ulterior plecarii partii vatamate cu ambulanta, una sau doua persoane au iesit pe strada, nu are nicio legatura cu  actiunea anterioara a inculpatilor.
Martorul C.D. (f. 95. d. fond) declara ca l-a auzit pe G.D. strigand sa fie chemata politia dar, cand a iesit afara, l-a vazut pe acesta, pe un politist, nefiind prezente alte persoane;
- martora A.S ( f. 98 f. instanta) ( impreuna cu ceilalti au stat in masina) nu a vazut alte persoane pe strada;
- C.I. ( f. 99), din mers ( se afla in celalalt autoturism)a vazut cand a fost lovita partea vatamata de inculpatul minor dar, in afara de tatal sau si de partea vatamata , nu mai era nimeni pe strada;
- D.A., in afara vocilor care spuneau " banii, banii" si de lovitura - crede ca cineva a fost lovit - nu a auzit scandal;
- martor L.I. f.69- in afara de partea vatamata si de cei din cele 2 masini nu a vazut alte persoane,nu vorbeste de niciun scandal;
- S.C. f. 133 d. instanta)- " totul a durat foarte putin, pe strada nu a fost scandal_nimeni nu a iesit de frica"
- L.A.G. ( f. 135)  in afara persoanelor care il agresau pe G.D., a mai vazut doua femei-dar erau in autoturisme - nu a vazut persoane care sa iasa in fata casei;
- S.G. ( f. 156) in afara celor din autoturism, nu au fost alte persoane pe strada.
Prin urmare, se impune pentru aceasta infractiune achitarea in temeiul art. 10 lit. d c. pr. pen,  nefiind indeplinita urmarea prevazuta de lege.
Chiar daca inculpatul M.E. a recunoscut ca a lovit partea vatamata cu pumnii, in fata, instanta nu poate sa-i retina disp- art- 320/1 c. pr. pen, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit acestui text de lege, recunoasterea faptelor trebuie sa aiba loc pana la inceperea cercetarii judecatoresti iar inculpatul trebuie sa solicite ca judecata sa aiba loc pe baza probelor administrate de procuror. In speta, instanta a adus la cunostinta inculpatilor prevederile acestui text de lege, ambii spunand la acel termen ca nu recunosc faptele, nu doresc sa beneficieze de disp. respective. Pentru acest considerent,  instanta a trecut la administrarea de probe, ocazie cu care inculpatul minor, la audierea sa,  a declarat ca a lovit partea vatamata. Fata de momentul la care a facut aceasta declaratie , de imprejurarea ca  s-a trecut la audierea inculpatilor si a martorilor, ca nu a facut o declaratie de recunoastere in totalitate a faptelor, asa cum prevad disp. legale , considera instanta ca nu poate beneficia de acestea.
         In consecinta, fata de cele aratate, urmeaza ca instanta sa ii condamne dupa cum urmeaza:
In baza art. 181 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. c C.pen. si art. 37 lit. a C.pen. condamna pe inculpatul M.I. la 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala.
In baza art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. condamna inculpatul la 1 an inchisoare.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. d C.proc.pen. achita pe inculpat pentru infractiunea prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen.
In baza art. 33 lit. a - 34 lit. b C.pen. contopeste pedepsele aplicate inculpatului, urmand sa execute pedeapsa cea mai mare, aceea de 5 ani inchisoare.
In baza art. 61 C.pen.va revoca liberarea conditionata si va contopi restul ramas neexecutat de 589 zile din pedeapsa de 1291 zile stabilita prin sentinta penala nr. 979/2009 a Judecatoriei Buzau cu pedeapsa de 5 ani, urmand sa execute 5 ani, la care se adauga un spor de 1 an, in total 6 ani inchisoare.
Va aplica art. 71 - 64 lit. a, b C.pen. (cu exceptia dreptului de a alege).
Va mentine starea de arest si va deduce din pedeapsa retinerea si arestul preventiv la zi, incepand cu 08.05.2012.
In baza art. 181 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 99 si urmatoarele C.pen., condamna pe inculpatul M.E. la o pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a C.proc.pen. raportat la art. 10 lit. d C.proc.pen. achita pe inculpatul M.E. pentru infractiunea prevazuta de art. 321 alin. 1 C.pen.
Va aplica art. 71 - 64 lit. a, b C.pen. (cu exceptia dreptului de a alege).
In baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatii M.I. si M.E.in vederea introducerii profilului genetic in SNDGJ, la eliberarea din penitenciar, fara alta notificare prealabila din partea instantei de judecata
La individualizarea pedepselor,  instanta a tinut seama de urmatoarele:
Inculpatul M.I. este un infractor ce a mai fost condamnat pentru fapte grave, savarsite cu violenta-  7 ani pentru viol , 3 ani pentru nerespectarea regimului armelor si munitiilor (in Romania)  si  2 ani si 4 luni pentru jaf in grup in Ungaria. Nu a recunoscut faptele.
Nici inculpatul minor M.E. nu este la primul contact cu legea penala. A fost sanctionat administrativ de doua ori pentru relatii sexuale cu o minora si pentru santaj.
Potrivit raportului de evaluare, f-225 d. urm. pen, nu urmeaza regulat cursurile scolare, a fost implicat in activitati la limita legalitatii, se folosea de numele tatalui sau pentru a intimida persoane pe care nu le agrea.
Se impune ca pedepsele sa fie executate in regim de detentie fata de persoana inculpatilor care nu sunt la primul contact cu legea penala si fata de gravitatea deosebita a faptei.
A merge la poarta unei persoane si a o agresa in plina strada , cu leziuni extrem de grave-fractura de mandibula si plagi taiate - pentru ca refuza sa ii dea bani pentru ca un nepot le-a jignit o ruda de-a lor, arata ca acestia nu manifesta decat o totala desconsiderare fata de fiinta umana pe care o pot pedepsi dupa bunul lor plac pentru fapte care nici macar nu sunt savarsite de aceasta.
Mai mult, M.I. a procedat intr-un mod identic in urma cu cativa ani, atunci obtinand bani de la partea vatamata, mama acesteia speriata fiind de faptul ca l-au luat de gat pe fiul ei, inarmat fiind tot cu un cutit (i-au dat 5-6 milioane).
In latura civila, inculpatii au fost de acord cu daunele precizate de partea vatamata, astfel ca vor fi obligati la sumele solicitate.
Va dispune ridicarea amenzii aparatorului partii vatamate, prezenta sa nefiind obligatorie ( motiv gresit avut in vedere la aplicarea sanctiunii).
Vazand si disp. art. 191 al.2 , 3 c. pr pen,