Repararea prejudiciului cauzat de eroarea judiciara.

Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa decat in cazurile si potrivit cailor prevazute de lege, acestea fiind expres prevazute de lege si tin de reprimarea infractiunilor (ceea ce s-a dovedit a nu se regasi in cauza, unde reprimarea nu a fost indreptata impotriva unui autor al unei infractiuni).

Sectia civila
Sentinta civila nr. 1437 din 14.10.2008
definitiva prin decizia nr. 226/A/09.04.2009 a Curtii de Apel Bucuresti  Prin cererea introdusa la aceasta instanta in data de 20.05.2008 si inregistrata sub nr.1097/116/2008 (numar in format vechi 1454/C/2008), reclamantul X a chemat in judecata pe paratul Statul Roman - prin Ministerul Economiei si Finantelor, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligat paratul la plata sumei de 150.000 lei cu titlu de despagubiri morale si 3.000 lei daune materiale, reprezentand prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare a arestarii sale pe nedrept.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a fost cercetat pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de dispozitiile art.192, 197 si 201 Cod penal in dosarul nr.1305/P/2006 aflat la Parchetul de pe langa Judecatoria Y, fiind arestat preventiv in cauza in perioada 25.11.2006 - 08.01.2007.
Prin ordonanta din 22.02.2008 data de prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Y s-a dispus scoaterea sa de sub urmarire penala, constatandu-se, in urma probelor administrate la dosar, faptul ca infractiunile pentru care a fost cercetat nu au fost savarsite de el.
Ca urmare a arestarii sale fara drept i-au fost aduse grave atingeri demnitatii, onoarei si creditului moral de care se bucura in comunitate. Pe toata aceasta perioada sotia si copilul lor minor au fost lipsiti de sprijin materiale, el fiind in acel moment singurul intretinator al familiei.
In vederea aprecieri prejudiciului suferit solicita sa se aiba in vedere totalitatea consecintelor negative pe care le-a suferit si anume: suferinta psihica, conditiile de detentie, hartuirea constanta a organelor de ancheta, oprobriul familiei si al prietenilor, aprecierea negativa a comunitatii in care inca poarta "eticheta" de violator, urmand sa aprecieze tot ceea ce a pierdut pe plan fizic, psihic, social, profesional si familial din ceea ce ar insemna o viata normala, linistita si fericita pentru sine in momentul respectiv, dar si in viitor, in societate.
In dovedirea actiunii, reclamantul X a solicitat proba cu acte si martori.
Paratul Statul Roman, prin Ministerul Economiei si Finantelor si acesta din urma prin DGFP Calarasi (in baza mandatului acordat prin adresa nr.68008/29.05.2008 a Ministerului Economiei si Finantelor) a formulat intampinare in cauza, solicitand respingerea actiunii reclamantului si a solicitat atasarea dosarului penal la care reclamantul face referire in actiunea sa pentru a se analiza indeplinirea conditiilor art.504 Cpp.
Tribunalul, a dispus atasarea la prezentul dosar a dosarului penal nr.1305/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Y.
Reclamantul a depus la dosar chitanta nr.5/07.03.2008 emisa de Cabinetul de Avocatura A Bucuresti din care rezulta ca reclamantul a platit suma de 3000 lei cu titlu de "onorariu avocat dosar urmarire penala 1305/P/2006".
Au fost audiati martorii reclamantului B si C, martori care au declarat ca atat in perioada in care reclamantul X a fost arestat, cat si dupa eliberarea sa din penitenciar, oamenii din comuna in care acesta traia au vorbit urat despre acesta, numindu-l "violator", chiar daca s-a auzit ca nu fusese gasit vinovat pentru savarsirea infractiunii de viol. De asemenea, martorii au aratat ca au constatat ca reclamantul a iesit speriat din arest si ca evita relatiile cu oamenii din comunitate, iar comportamentul oamenilor din comuna s-a schimbat fata de familia reclamantului, ca acestia nu mai sunt respectati, spunandu-se ca reclamantul este un om periculos.
Martorii au mai aratat ca inainte de a fi arestat reclamantul se ocupa cu repararea sobelor, insa dupa ce a fost eliberat nu a mai fost angajat de persoanele din comuna, fiind considerat un om periculos.
Tribunalul, analizand actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin rezolutia din 25.11.2006 a Parchetului de pe langa Judecatoria Y a inceput urmarirea penala impotriva numitului X pentru savarsirea infractiunii de "viol" prev. de art.197 al 1 Cp, cu aplicarea art.37 lit.c Cp si "perversiuni sexuale" prev. de art.201 al.4 Cp.
Acesta a fost retinut 24 ore in baza ordonantei de retinere din data de 25.11.2006, ulterior fiind arestat preventiv de la 26.11.2006 pana la 08.01.2007 (inclusiv perioada de prelungire a arestarii).
Prin ordonanta din 22.02.2008 a Parchetului de pe langa Judecatoria Y s-a dispus, in baza art.11 pct.1 lit.b si art.10 lit.c Cpp, scoaterea de sub urmarire penala a numitului X - pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.197 Cp si art.192 al.2 Cp, intrucat faptele nu au fost savarsite de acesta.
Fata de aceste aspecte, tribunalul constata ca reclamantul X are legitimitate procesuala in baza art.504 Cpp si art.52 al.3 din Constitutia Romaniei, de a solicita repararea integrala de catre stat a prejudiciului suferit de acesta ca urmare a privarii sale de libertate in mod nelegal in perioada 25.11.2006 - 08.01.2007.
In ceea ce priveste cuantumul despagubirilor, tribunalul constata ca reclamantul a solicitat sa i se acorde despagubiri pentru daune materiale in valoare de 3000 lei si pentru daune morale in valoare de 150.000 lei.
Pentru daunele materiale constand in onorariu de avocat angajat de reclamant in timpul urmaririi penale, tribunalul urmeaza a constata ca, chitanta nr.5/2008 depusa la dosar pentru a dovedi asistenta de un aparator ales, este din data de 07.03.2008, dupa ce se emisese ordonanta de scoatere de sub urmarire penala a reclamantului X.
In aceste conditii, tribunalul urmeaza a respinge cererea reclamantului X de acordare a unor daune materiale.
In ceea ce priveste daunele morale, tribunalul retine ca din declaratiile martorilor audiati in cauza a rezultat ca masura arestarii reclamantului a afectat demnitatea, onoarea si prestigiul acestuia in comunitatea in care traieste si viata sa familiala (reclamantul avand un copil minor de care a fost despartit prin masura nelegala dispusa asupra lui, iar copilul a fost lipsit de sprijinul material si moral al tatalui sau).
De asemenea, instanta retine ca reclamantului i-a fost incalcat unul dintre cele mai importante atribute ale personalitatii umane, dreptul la libertate, privit ca drept inalienabil al fiintei umane si ca valoare primordiala intr-o societate democratica.
In acest sens, art.23 al.1 din Constitutia Romaniei statueaza ca libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile, iar potrivit art.5 din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa decat in cazurile si potrivit cailor prevazute de lege, acestea fiind expres prevazute de lege si tin de reprimarea infractiunilor (ceea ce s-a dovedit a nu se regasi in cauza, unde reprimarea nu a fost indreptata impotriva unui autor al unei infractiuni).
In speta, dispozitia constitutionala si reglementarea internationala enuntate anterior au fost grav incalcate prin aceea ca masura arestarii s-a luat impotriva reclamantului pentru o infractiune pe care nu a savarsit-o.
Privarea de libertate a reclamantului X in conditiile in care acesta nu a savarsit infractiunea pentru care a fost arestat, au fost de natura sa provoace, asa cum au aratat si martorii audiati, o trauma psihica reclamantului si sa afecteze negativ viata reclamantului si persoanelor apropiate lui.
Fata de toate aceste considerente si de dispozitiile art.504-506 Cpp, art.52 al.3 din Constitutie si art.5 al.5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (care reglementeaza dreptul la reparatie al persoanei victima a unei arestari contrar dispozitiilor legale), tribunalul urmeaza a admite in parte actiunea reclamantului X impotriva paratului Statul Roman si a obliga paratul la plata unor daune morale in cuantum de 30.000 lei catre reclamant.