Actiune in constatare. Constatarea nulitatii absolute a calitatii de creditor. Inadmisibilitate.

Sectia civila
Sentinta comerciala nr. 1341 din 30.09.2008,
irevocabila prin decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie Prin cererea depusa la acest tribunal in data de 19.05.2008 si inregistrata sub nr. 1065/116/2008 (nr. in format vechi 1420/C/2008) reclamantul I a chemat in judecata pe paratul G in nume propriu si in calitate de administrator al S.C. M S.R.L. Calarasi pentru ca prin hotarare judecatoreasca sa se constate nulitatea absoluta a calitatii sale de creditor al S.C. M S.R.L. Calarasi.
In motivarea actiunii sale reclamantul arata ca in august 2003 a imprumutat pe paratul persoana fizica cu suma de 150.000.000 lei vechi pentru a-si procura bunuri in interes personal cu obligativitatea de a-i restitui suma in perioada 15 - 30.09.2004. Intrucat paratul nu avea un act de identitate asupra sa in chitanta incheiata s-a consemnat ca acesta este administrator al societatii comerciale S.C. M S.R.L..
Mai arata ca s-a aflat cu acesta in relatii de prietenie.
In prezent paratul refuza restituirea sumei intrucat apreciaza ca debitor este societatea comerciala S.C. M S.R.L. si nu el.
In drept se invoca art. 2 din Decretul nr. 167/1958 si art. 35 din Decretul nr. 31/1954.
Anexeaza chitanta si solicita judecarea in lipsa.
Tribunalul a citat si societatea comerciala S.C. M S.R.L..
Reclamantul a solicitat sa fie scoasa din cauza aceasta societate intrucat nu a chemat-o in judecata, cerere pe care tribunalul a respins-o avand in vedere obiectul actiunii sale care tinde sa stabileasca o situatie de fapt in raport cu aceasta societate comerciala in care aceasta trebuia sa figureze parte in cauza.
Paratul a precizat prin avocat ca sumele de bani acordate de reclamant au fost pentru societatea comerciala si au fost cheltuiti, conform chitantei, in interesul acestei societati. Depune acte contabile.
Mai mult paratul ridica exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Tribunalul in raport de actele si lucrarile dosarului, urmeaza a admite exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantului si a respinge ca atare actiunea reclamantului, pe urmatoarele considerente:
Desi reclamantul isi intemeiaza actiunea in drept in baza art. 2 din Decretul 167/1958 si art. 35 din Decretul 31/1954, temeiuri ce nu au legatura cu obiectul cauzei, tribunalul urmeaza a aprecia, in baza art. 129 C.p.c., ca in cauza temeiul de drept este art.111 C.p.c.. insa si aceste dispozitii se refera la constatarea unui drept, ori in cauza se solicita constatarea unei stari de fapt - lipsa unei calitati si anume aceea de creditor. Desi reclamantul solicita constatarea "nulitatii absolute a calitatii..." este clar ca o calitate poate exista sau nu, iar nulitatea ca sanctiune, nu se poate referi decat la un act juridic si nu la un fapt, chiar si juridic.
Pentru aceste considerente apreciaza exceptia intemeiata urmand a o admite si a respinge actiunea.