Prelungirea arestarii preventive. Cerinte

1. Prelungirea arestarii preventive. Cerinte

La prelungirea duratei arestarii preventive, trebuie indeplinite cumulativ, atat cerinta prevazuta de art.143 alin.1 Cod procedura penala privind existenta unor probe sau indicii temeinice cu privire la comiterea de catre inculpat a unei fapte prevazuta de legea penala, cat si unul sau mai multe dintre cazurile prevazute de art.148 alin.1 Cod procedura penala, la care se adauga necesitatea prelungirii starii de arest preventiv, rezultand din reglementarea art.136 alin. Cod procedura penala

- art.143 Cod procedura penala
- art.148 Cod procedura penala
- art.155 Cod procedura penala
Deliberand asupra cererii de prelungire a duratei masurii arestarii preventive, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 25 august 2009, Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi a solicitat prelungirea duratei masurii arestarii preventive cu 30 zile fata de inculpatul B.L.V., cercetat pentru comiterea infractiunii de tentativa de omor prevazuta de art.20 Cod penal raportat la art.174-175 lit.e si i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, retinandu-se in sarcina acestuia ca in care ziua de 2 iunie 2009, inculpatul a tras cu arma de foc in autoturismul Dacia Solentza aflat in trafic pe str.Belsugului din municipiul Calarasi, impuscandu-l pe pasagerul din dreapta spate a autoturismului, O.I.,  in zona coloanei vertebrale.
Se mai arata ca a fost efectuata reaudierea unor martori, iar fata de martora C.D.A.M. Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi s-a sesizat cu privire la savarsirea de catre aceasta a infractiunii de marturie mincinoasa.
Se precizeaza ca prelungirea masurii arestarii preventive este necesara in continuare intrucat inculpatul prezinta un deosebit pericol social, neputand fi cercetat in stare de libertate, iar urmarirea penala nu a fost finalizata deoarece nu a fost finalizat si inaintat parchetului raportul de expertiza criminalistica de catre Institutul National de Expertize Criminalistice, in cauza impunandu-se si reaudierea unor martori de catre procuror, acestia nefiind audiati decat de catre organele de politie.
   Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport  de probele administrate in cauza, tribunalul retine urmatoarele:
Fata de inculpatul B.L.V. s-a dispus inceperea urmaririi penale la data de 03.06.2009 pentru infractiunea prevazuta de art.20 cod penal raportat la art.174-175 lit.e, i cod penal.
Prin ordonanta emisa la 03.06.2009, in dosarul 130/P/2009 s-a dresat fata de inculpat masura obligarii de a nu parasi tara.
In aceiasi zi inculpatul a fost depistat de Politia de Frontiera de pe aeroportul "Henri Coanda" Bucuresti cand acesta intentiona sa iasa din Romania.
La data de 06.06.2009 inculpatul a fost depistat de politistii bulgari pe teritoriul tarii vecine si predat politistilor romani.
Aceasta a doua tentativa de a parasi teritoriul tarii a stat la baza cererii de inlocuire a masurii obligarii de a nu parasi tara cu arestarea preventiva, cerere admisa de Tribunalul Calarasi prin incheierea 41/07.06.2009 prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului pe o durata de 29 de zile, de la 07.06.2009 la 05.07.2009.
Masura preventiva a fost prelungita ulterior, in cauza de fata solicitandu-se  a treia prelungire a arestarii preventive.
Apararile formulate in combaterea cererii cu judecarea careia a fost investit Tribunalul Calarasi vizeaza insuficienta probelor din care sa rezulte vinovatia inculpatului.
Se invoca lipsa unor probe din care sa rezulte gradul de pericol concret pe care lasarea inculpatului in libertate l-ar reprezenta pentru ordinea publica, contestandu-se faptul ca inculpatul ar fi incercat sa treaca ilegal frontiera.
Analizand sustinerile ambelor parti, tribunalul constata ca materialul probator existent in dosarul de urmarire penala, la momentul judecarii acestei cereri, nu releva o alta situatie de fapt decat cea retinuta la luarea masurii preventive.
Momentul procesual de fata este supus reglementarilor cuprinse in art.155-159 cod procedura penala, instanta neavand a se pronunta asupra probelor administrate pentru a stabili vinovatia, aceasta atributie revenind exclusiv judecatorului fondului.
Astfel, la prelungirea arestarii se verifica (conform art.155 al.1 cod procedura penala) daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
Constata tribunalul ca in cauza se mentin indiciile ca inculpatul este autorul infractiunii (acestea rezultand din inregistrarile autorizate ale convorbirilor inculpatului si ale martorului  D.I.V., din declaratiile martorului ocular C.E.), motiv pentru care se apreciaza existenta conditiilor generale prevazute de art.143 al.1 cod procedura penala.
Se regasesc si cazurile prevazute de art.148 lit.a si f cod procedura penala
Astfel este de necontestat ca inculpatul, dupa ce a fost impiedicat sa paraseasca tara prin aeroportul Otopeni, stia de interdictia prevazuta de art.1451 cod procedura penala, apararea formulata pentru a doua iesire din tara fiind de circumstanta (in contextul in care din convorbirile inculpatului rezulta intentia de a se sustrage anchetei penale).
In ceea ce priveste conditiile cumulative prevazute de art.148 lit.f cod procedura penala, si acestea sunt indeplinite.
Daca in ceea ce priveste pedeapsa prevazuta de lege nu se fac obiectiuni, in ceea ce priveste cea de a doua conditie este contestata, pentru lipsa unor probe ca lasarea inculpatului in libertate prezinta pericol social pentru ordinea publica.
Tribunalul apreciaza ca acest aspect poate fi retinut si ca rezultand din gravitatea deosebita a faptei si actele circumstantiind inculpatului (cazierul cuprinde nu mai putin de 10 condamnari definitive).
Pentru aceste motive si in raport de stadiul in care se afla urmarirea penala tribunalul apreciaza indeplinite conditiile prevazute de art.155 al.1 cod procedura penala, motiv pentru care urmeaza a dispune prelungirea duratei masurii arestarii preventive, pe o durata de 30 de zile.