Recurs civil. Uzucapiune.

Recurs civil. Uzucapiune. DECIZIA CIVILA Nr. 132/R/29 Februarie 2012

     
       Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei O sub nr. XX/2011, reclamantul PV a solicitat in contradictoriu cu parata Unitatea Administrativ Teritoriala com. P sa se constate ca a dobandit  dreptul de proprietate ca efect al uzucapiunii de lunga durata pentru suprafata de 2571 m.p. teren arabil intravilan situat  in com. P,  in cvartalul 2, avand  ca vecini la  XX.  Fara cheltuieli de judecata.
     In motivarea actiunii reclamantul arata ca poseda acest teren din anul 1958, cand a fost inzestrat de catre parinti, fara acte, cu un lot de circa 5400 m.p. teren, lot unic pe care si-a construit in acel an casa si pe care l-a stapanit, (imprejmuit  fiind),  continuu, pasnic si sub nume de proprietar, fiind cunoscut si recunoscut ca atare de  toti concetatenii si de autoritati.
     Pe planul parcelar este prins in T. 2, cu 2 loturi alipite. Cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, in titlu i s-a inscris numai suprafata intravilan de 2769 m.p. aferenta  parcelelor 43, 44 si 45 (notate pe 18 in plan) omisa fiind diferenta de 2571 m.p. aflata in continuarea celei reconstituite.
     Intrucat asupra terenului in litigiu a exercitat o posesie utila in sensul ca aceasta a fost continua, netulburata, publica si sub nume de proprietar si pe o perioada de peste 30 de ani, respectiv din anul 1958, solicita sa se constate ca privitor la posesie sunt intrunite conditiile  prev. de art. 1847 C. civil, pentru a putea prescrie.
     Fata de aceste motive,  solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
     In drept, reclamantul a invocat art. 645, 1846, 1847, 1854, 1890 C. civil, art. 112  C.pr.civila.
     Parata UAT com. P nu a formulat intampinare si nici nu a fost reprezentata in proces.
     Solutionand cauza prin sentinta civila nr.XX6/19.09.2011, Judecatoria O a respins actiunea formulata de reclamantul PV in contradictoriu cu parata Unitatea Administrativ Teritoriala Com. P.
Pentru a solutiona astfel, instanta a retinut ca reclamantul nu a prezentat  vreun inscris din care sa rezulte ca a platit taxe si impozite de-a lungul anilor,  pentru  suprafata  de 2571 m.p. pe care a avut-o in posesie si ca reclamantul a dovedit ca a stapanit  terenul  o perioada  mai bine de 30 de ani, conform art. 1890 cod civil,  dar  posesia lui  nu a fost  utila, intrucat  nu  intruneste cumulativ calitatile  prevazute de  art. 1847 Cod civil, care stipuleaza ca posesia trebuie sa fie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub  nume de proprietar.
     Actiunea nu este intemeiata intrucat  posesia exercitata de reclamant nu a fost exercitata sub nume de proprietar, reclamantul folosind o suprafata de teren care era in patrimoniul CAP-ului, cu acordul acestei unitati. Reclamantul nu a platit impozitele aferente acestui teren, situatie care ar fi demonstrat ca a avut intentia de a-l uzucapa. Dobandirea terenurilor proprietate cooperatista prin prescriptia achizitiva  era exclusa atat de statutul CAP, dar si de dispoz. art. 1844 c. civil, astfel incat reclamantul in calitate de titular al dreptului de folosinta asupra terenului nu beneficiaza de prezumtia de neprecaritate  prev. de art. 1854 c. civil,  atata vreme cat acesta,  inainte de 1990, nu a exercitat acte de posesie sub nume de proprietar, ci acte de detentie precara asupra terenului.
     In aceste conditii,  posesia reclamantului  asupra acestei suprafete  de teren nu  a fost exercitata sub nume de proprietar, fiind  lovita  de viciul precaritatii, conf. art. 1853 C. civil, astfel ca nu poate conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
     Impotriva acestei sentinte, a declarat recurs reclamantul PV criticand sentinta pentru netemeinicie si nelegalitate si solicitand modificarea sentintei in sensul admiterii actiunii pentru urmatoarele motive:
     1. Pentru a respinge actiunea instanta in baza unei adrese informe, imprecise si nule, respectiv adresa nr.2538/28.07.2011 a Comisiei Locale de Fond Funciar P a retinut ca terenul in litigiu a fost proprietatea CAP si inscrisa in patrimoniul CAP P.
     In aceasta adresa nu se arata in baza caror evidente sau documente s-a retinut situatia terenurilor si nici nu au fost comunicate instantei astfel de documente, raspunsul comisiei locale fiind concretizat in respectiva adresa fara a fi intrunita comisia in sedinta si adoptarea unei hotarari in acest sens, erau motive suficiente pentru inlaturarea acesteia de catre instanta, chiar daca este semnata de primarul localitatii care este reprezentantul legal al paratei si nu de retinere ca o proba esentiala.
     In baza adresei mentionate instanta a retinut ca recurentul este beneficiarul unui drept de folosinta si ca a fost doar un detentor precar desi nu s-a administrat nici o proba din care sa rezulte ca terenul intravilan de 5340 mp, lot unic, imprejmuit in totalitate si constituind curtea si gradina recurentului din anul 1958, a fost inscris de catre acesta in CAP, ca ar fi intrat in proprietatea acestuia si ca ulterior i-a fost atribuit ca lot in folosinta.
     Posesia asupra terenului a fost inceputa de recurent in anul 1959 sub nume de proprietar conform art. 1854 C.civ nefiind in dosar nici o proba din care sa rezulte ca a posedat pentru altul. In CAP recurentul s-a inscris cu o suprafata de 6,31 ha teren arabil extravilan, insa diferenta de 0,51 ha teren aferent locuintei, gradina, vie si arabil  a retinut-o pentru sine si nici  conducerea CAP sau autoritatile comuniste ale vremii nu au indraznit sa ii ia posesia asupra acestei suprafete de teren sau sa o inlocuiasca cu un drept de folosinta.
     2. Instanta conditioneaza nelegal latura subiectiva a posesiei apreciind ca daca nu s-au platit  taxe si impozite aferente terenului recurentul nu  avut intentia de a uzucapa.
     Problema platii unor taxe catre CAP s-ar fi pus numai daca recurentul ar fi folosit terenul din proprietatea acestuia iar impozitele se percepeau numai in limitele proprietatii private recunoscute si restranse de regimul comunist pana la 250 mp teren incepand cu 1974.
     3.Instanta a dat hotararea lipsita de temei legal atata timp cat motiveaza ca dobandirea terenurilor proprietatea cooperatista prin prescriptia achizitiva era exclusa de statutul CAP neexistand un text prohibitiv.
     4. Instanta face o interpretare extensiva a dispozitiilor art.1844 C.civ atunci cand asupra terenurilor, proprietate cooperatista prin prescriptia achizitiva, ar fi prohibita de acest text legal.
     Instanta nu arata care este teza din art.1844 C.civ privitoare la imprescriptibilitate, respectiv natura proprie a bunului ori declaratia legii potrivit carora nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase din comert.
     S-a ignorat de catre instanta ca esenta asocierii in CAP era pastrarea dreptului de proprietate al membrului asociat cu privire la mijloacele de productie aduse in cooperativa, productia si rezultatele acesteia fiind obiectul dreptului de proprietate cooperatist.
     Recurentul nu a pierdut dreptul de proprietate asupra terenului in litigiu iar prerogativa posesiei a fost exercitata fara discutie sub nume de proprietar.
     5.Instanta a ignorat declaratiile martorilor BP si IG din care rezulta  ca recurentul a posedat continuu posesia si sub nume de proprietar, inca inainte de colectivizare, lotul unic de teren de 5000 mp fiind recunoscut ca si proprietar.
     In drept, s-au indicat dispozitiile art.299-303 Cpc, at.304 si 3041 Cpc.
     In dovedirea recursului s-a depus la dosar o copie de pe registrul agricol din perioada 1959-1961 avand ca titular pe recurentul PV.
     La solicitarea acestuia s-au cerut relatii Comisiei Locale de Fond Funciar P sa ne comunice cererea formulata de PV de inscriere in CAP a terenului de 2751 mp, sau orice alte inscrisuri din care sa rezulte preluarea suprafetei; -daca exista acte prin care suprafata de teren a fost atribuita recurentului sau orice alte inscrisuri din care sa rezulte acordul fostului CAP pentru folosirea terenului de catre recurent; -copia cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulate in baza Legii 18/1991 de catre recurentul PV in baza careia a fost emis titlul de proprietate nr.57807/1995.
     Prin adresa nr.3469/2012 Primaria comunei P a depus la dosar: copie registru agricol 1959-1963, fisa punere in posesie nr.1804/1994, copie cerere nr.780/1991.
     Prin adresa nr.533/2012 aceeasi institutie comunica instantei ca nu detine cererea de inscriere a recurentului in CAP cu suprafata de teren si nici acte din care sa rezulte preluarea terenului de 2751 mp de CAP sau in ce baza recurentul a folosit acest teren.
     UAT a comunei P  nu a depus  la dosar intampinare.
     Tribunalul, analizand probele administrate in cauza, sentinta recurata prin prisma criticilor formulate si a dispozitiilor legale incidente a apreciat ca recursul este nefondat in baza argumentelor ce vor fi aratate in continuare.
     In primul motiv se sustine de catre recurent ca in mod gresit instanta de fond a  avut in vedere la pronuntarea solutiei adresa nr.2528/2011 a Comisiei Locale de Fond Funciar P din care rezulta ca terenul de 2571 mp a fost in patrimoniul CAP si ca recurentul a folosit acest teren cu acordul cooperativei in lipsa depunerii la dosar si a documentelor din care rezulta aceasta situatie si ca avut in posesie acest teren din 1958, exercitand o posesie pentru sine, in cauza fiind pe deplin aplicabile dispozitiile art.1854 C.civ.
     In considerentele sentintei instanta a retinut ca din probele administrate a rezultat ca reclamantul PV a exercitat o posesie de 30 de ani asupra terenului dar ca posesia nu a fost utila conform art.1847 C.civ. pentru ca terenul se afla in patrimoniul CAP-ului iar aceasta folosire s-a facut cu acordul acestei unitati, situatie in care posesia nu a fost exercitata sub nume de proprietar.
     Potrivit art.1847 C.civ "ca sa se poata prescrie, se cere o posesiune continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar".
     Desi recurentul sustine ca terenul arabil de 2571 mp nu a fost in patrimoniul CAP-ului pentru ca s-a inscris doar cu suprafata de 6,31 ha teren arabil extravilan din copia registrului agricol din perioada 1959-1960, depusa in recurs, in dreptul partidei recurentului PV, unde este mentionat atat terenul extravilan cat si cel intravilan, apare mentiunea GAG ceea ce conduce la concluzia ca si terenul intravilan fost preluat de CAP. Din acelasi registru agricol la rubrica II B exista mentiunea "La intovarasirea V.Roaita" dupa care sunt enumerate toate suprafetele detinute la acel moment(1959) de reclamant, respectiv arabil extravilan, vie, intravilan arabil si curtii constructii in total 6,82 ha, ceea ce inseamna ca acesta a adus in CAP toata suprafata de teren.
     Potrivit art.3 din Statutul Cooperativei Agricole de Productie faceau parte din proprietatea cooperativei agricole pamantul adus de cooperatori, animale de munca si de productie, constructiile, utilajele precum si intreaga productie agricola vegetala si animala si orice produse obtinute din activitatea cooperativei agricole.
     Fata de situatia rezultata din registrul agricol cum ca reclamantul a figurat in evidentele CAP-ului cu toate suprafetele de teren, precum si din adresa nr.2528/2011 emisa de Comisia Locala de Fond funciar  P si avand in vedere si art.3 din Statutul Cooperativei Agricole de Productie in mod corect a apreciat instanta de fond ca recurentul nu a exercitat o posesie sub  nume de proprietar avand in vedere considerentul ca terenul s-a aflat in patrimoniul fostului CAP.
     Fiind vorba de un teren adus in patrimoniul CAP-ului singura modalitate pentru a se dobandi dreptul de proprietate era urmare a procedurii administrative prevazute de legea speciala, respectiv de Legea 18/1991 privind fondul funciar. Potrivit art.8 din lege stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, respectiv prin formularea unei cereri de catre membrii cooperatori care au adus pamantul in CAP sau mostenitorii acestora, aceste doua categorii de persoane fiind beneficiare ale prevederilor legii.
     De altfel, reclamantul PV a obtinut titlul de proprietate nr.57807/1995 pentru suprafata de teren intravilan de 2769 mp, insa desi sustine ca a detinut inca din 1958 un lot unic de 5400 mp cu ocazia eliberarii titlului s-a omis si diferenta de 2571 mp aflata in continuarea celei reconstituite. Fiind vorba de un lot unic in baza unei logici simple nu poate fi acceptata sustinerea recurentului ca pentru aproximativ jumatate din lot sunt indeplinite conditiile pentru reconstituirea dreptului de proprietate  conform Legii 18/1991 iar pentru diferenta pana la 5450 mp nu mai se aplica dispozitiile legii speciale ci cele referitoare  la dobandirea dreptului de proprietate  prin uzucapiune neexistand nici o justificare si temei pentru a se face aceasta diferentiere cu privire la regimul juridic si dispozitiile legale aplicabile.
     Fata de cele aratate celelalte critici referitoare la "tehnologia improprie" folosita in adresa nr.2528/2011 si la neconvocarea unei sedinte a Comisiei Locale de Fond Funciar P pentru a se redacta respectiva adresa sunt nefondate atata timp cat Legea 18/1991 si HG 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor au stabilit in mod clar atributiile comisiei locale. Astfel, in art.5 din HG 890/2005 sunt stabilite atributiile comisiei locale atributii care au legatura cu modul de solutionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, nefiind mentionate obligatii pentru comisia locala de a se intruni in sedinta pentru a se solutiona si astfel de cereri. Prin adresa nr.2528/2011 s-a raspuns unei solicitari a instantei de a comunica copie  a planului parcelar care sa cuprinda cvartalul 2 al comunei P in care se gasea suprafata de 2571 mp teren intravilan si sa se precizeze daca s-au formulat cereri de reconstituire si regimul juridic iar pentru a raspunde acestor solicitari nu era necesara adoptarea unei hotarari de catre Comisia Locala de Fond Funciar P, asa cum sustine recurentul pentru ca nu era o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
     Si motivele de recurs 2, 3 si 4 sunt nefondate avand in vedere considerentele deja expuse. In legatura cu plata taxelor si impozitelor pentru suprafata de teren de 2571 mp instanta nu si-a motivat solutia exclusiv pe faptul neplatii impozitelor, din considerentele sentintei rezulta ca instanta a retinut ca reclamantul a folosit o suprafata de teren care se afla in patrimoniul CAP-ului si ca a fost o detentie precara, insa referirea la neplata impozitului pe teren este doar un argument in plus retinut de instanta dar nu esential  care sa fi determinat pronuntarea unei solutii nelegale.
     Criticile din motivele de recurs 2 si 3 potrivit carora instanta a pronuntat o solutie nelegala si ca s-a facut o interpretare extensiva a art.1844 C.civ sunt, de asemenea, nefondate. Sustine recurentul ca textul de lege citat nu interzice dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietatea cooperatista prin prescriptia achizitiva.
     Potrivit art.1844 C.civ "nu se poate prescrie domeniul lucrarilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci scoase afara din comert".
     Terenurile aflate in patrimoniul fostelor CAP-uri faceau obiectul dreptului de proprietate cooperatista, la care chiar recurentul face referire, care nu reprezenta decat o forma a dreptului de proprietate socialista, drept care potrivit Constitutiei Romaniei (Constitutia RSR din 1965) din perioada regimului comunist, era un drept imprescriptibil atat extinctiv cat si achizitiv. Cu alte cuvinte o persoana fizica anterior anului 1989 nu putea invoca dobandirea unui drept de proprietate prin uzucapiune asupra unui bun (in cauza asupra unui teren) aflat in patrimoniul CAP-ului.
     Si motivul 5 de recurs este nefondat avand in vedere ca instanta de fond a retinut ca reclamantul a exercitat o posesie de 30 de ani, asa cum de altfel au declarat cei doi martori, dar instanta facand o aplicarea a dispozitiilor art.1847 C.civ  a retinut ca posesia nu a fost utila, respectiv nu a exercitat o posesie sub nume de proprietar. In motivarea sentintei chiar s-a facut referire la declaratiile celor doi  martori dar daca din intreg probatoriul a rezultat ca nu sunt indeplinite conditiile dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune nu inseamna ca s-au ignorat de instanta cele doua declaratii ale martorilor asa cum sustine recurentul.
     Fata de toate aceste considerente si vazand si dispozitiile art.312 Cpc, tribunalul a respins recursul formulat.
1