InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Tribunalul Calarasi

Fond penal. Masuri preventive Arestarea preventiva a inculpatului in timpul urmaririi penale. Conditiile cumulative care definesc cazul de arestare preventiva prevazut de art.148 alin.1 lit.f Cod procedura penala.

(Rezolutie nr. 51 din data de 05.07.2012 pronuntata de Tribunalul Calarasi)

Domeniu Arest preventiv | Dosare Tribunalul Calarasi | Jurisprudenta Tribunalul Calarasi

Fond penal. Masuri preventive
Arestarea preventiva a inculpatului in timpul urmaririi penale. Conditiile cumulative care definesc cazul de arestare preventiva prevazut de art.148 alin.1 lit.f Cod procedura penala.

Art.149 ind.1 Cod procedura penala
Art.143 Cod procedura penala
Art.148 alin.1 lit.f Cod procedura penala
Art.68 ind.1 Cod procedura penala INCHEIERE PENALA NR.51/05.07.2012 Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la aceasta instanta la data de 05.07.2012 Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi a solicitat Tribunalului Calarasi arestarea preventiva a inculpatului RG, cercetat in dosarul 330/P/2012 al acestei unitati a Ministerului Public sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita prev. de art.254 al.1 C.p. raportat la art.6 si 7 al.1 din Lg.78/2000.
Arata procurorul ca inculpatul RG, agent de politie la Postul de Politie F, jud.Calarasi, a pretins si primit de la  denuntatorul SAA suma de 300 lei pentru a nu-l sanctiona contraventional pentru deteriorarea certificatului de inmatriculare si al vorignetei autoturismului Dacia 1310 nr. de inmatriculare x cu care se deplasa denuntatorul.
Se mai arata ca stabilirea savarsirii infractiunii rezulta din procesul verbal de constatare a infractiunii, inregistrarea audio-video a convorbirilor si a activitatilor derulate de catre inculpat si denuntator, declaratiile denuntatorului si declaratiile martorului asistent.
Inculpatul RG a fost de acord sa fie audiat si, in fata instantei, a declarat urmatoarele:
      Inculpatul si-a mentinut pozitia avuta anterior, nerecunoscand savarsirea infractiunii de luare de mita. Sustine ca, pana in urma cu sase zile, nu l-a cunoscut pe denuntator, pe care l-a oprit in trafic pentru control si, cand a prezentat actele, inculpatul lucrator de politie, a constatat ca talonul este deteriorat.
Sustine inculpatul ca i-a atras atentia denuntatorului ca va fi sanctionat contraventional dar ca, la insistentele acestuia si cu acordul sefului sau, IS, fiindu-i mila, nu l-a sanctionat, restituindu-i actele.
Arata ca discutia nu s-a purtat in sensul atentionarii denuntatorului ca trebuie sa fie "recunoscator" dar ca, pentru ca denuntatorul repeta insistent ca lucreaza la Fabrica de ciocolata "Heidi", i-a spus acestuia sa aduca doua cutii (nu sacose) de praline pentru el si seful lui, IS (acesta fiind de acord si stiind de discutia dintre inculpat si denuntator) si mai arata ca aceasta discutie purtandu-se dupa ce i-a restituit talonul.
      Inculpatul declara ca i-a dat denuntatorului numarul sau de telefon pentru a-l cauta cand face rost de ciocolata dar ca nu l-a sunat niciodata, in vreme ce denuntatorul l-a sunat de mai multe ori in zilele urmatoare.
      Neaga inculpatul ca i-ar fi spus denuntatorului ca si pentru deteriorarea rovignetei este posibil de sanctiune contraventionala, declarand ca i-a sugerat acestuia sa-si faca copii dupa documentul de plata, deoarece originalul se sterge in timp.
      Arata inculpatul ca la data de 3 iulie l-a sunat denuntatorul cerandu-i sa se intalneasca, lucru pe care l-a facut la PECO din sat F, cu acea ocazie denuntatorul spunandu-i ca nu a facut rost de ciocolata si cerand confirmarea ca poate sa circule in continuare.
      Arata ca la data de 4 iulie (orele 16) se afla la Frizerie cand a fost sunat din nou de denuntator (in jurul orelor 16) care i-a cerut sa se intalneasca la PECO F.
      Precizeaza ca s-au intalnit la locul respectiv, ca denuntatorul a venit la masina lui si, pe geamul deschis, i-a dat un plic alb iar el, inculpatul, a rupt un colt al plicului si a vazut un colt de bancnota albastra de 1 milion, dupa care i-a restituit plicul denuntatorului.
      Sustine ca a convenit cu denuntatorul ca, daca acesta face rost de ciocolata, sa o lase la "fetele" de la PECO la F (orele 16).
      Arata inculpatul ca a plecat la sectie, unde a lucrat la un dosar si ca la orele 19,30 -20, in camera de serviciu a venit o angajata de la PECO "N" (pe care o cunostea) speriata, plangand, cu o hartie in mana, pe care i-a lasat-o (fara sa i-o inmaneze), astfel incant a ramas cu hartia in mana cand femeia a iesit in fuga din incapere.
      Arata ca a incercat sa afle de la N ce s-a intamplat, urmand-o pe strada, insa nu a aflat mai mult decat ce-i spusese, respectiv reprosul ca "o baga in puscarie".
      Mai arata ca, dupa ce N s-a indepartat catre sosea, a intrat in cladirea vulcanizarii, sa vorbeasca cu un anume T, dar pentru ca acesta avea treaba a plecat.
      Recunoaste ca, in perioada in care a stat in incinta vulcanizarii, a lasat hartia pe care o avea de la N, fara insa a intentiona sa ascunda respectivul obiect.
      La intrebarile puse, raspunde ca denuntatorul era insotit, la momentul controlului de prietena sa si ca mai era o persoana in masina denuntatorului si in momentul in care acesta i-a dat plicul cu bani (fara a putea preciza cine era). 
      Sustine ca avea relatii amicale cu personalul de la benzinaria L si ca nu i-a indicat denuntatorului o persoana anume careia sa-i lase ciocolata, cu atat mai putin un plic cu bani.
      Se apara aratand ca denuntatorul il suna insistent si precizeaza ca nu a avertizat-o pe "N" ca vine cineva sa-i lase un obiect pentru el. 
      S-a depus dosarul de urmarire penala 330/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Calarasi.
      Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de probele administrate in cauza, tribunalul retine urmatoarele:
      La data de 04.07.2012, orele 23,25 Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi a dispus inceperea urmaririi penale fata de numitul RG pentru ca, in calitate de agent de politie la Postul de Politie F, a pretins si primit de la denuntatorul SAA suma de 300 lei pentru a nu-l sanctiona contraventional pe acesta (pornind de la autodenuntul formulat de denuntatorul SAA la data de 30.06.2012.
      La data de 05.07.2012 s-a pus in miscare actiunea penala pentru infractiunea prev. de art.254 al.1 C.p. raportat la art.6 si 7 al.1 din Lg.78/2000.
      Din declaratiile denuntatorului si ale martorei VAA rezulta ca, in ziua de 29.06.2012 orele 6, masina denuntatorului a fost oprita la intrarea in orasul F de un echipaj de politie, soferului cerandu-i-se actele. Dupa verificarea actelor, denuntatorul a fost chemat la masina politiei, discuti purtandu-se despre sanctionarea contraventionala pentru deteriorarea talonului si a rovignetei si, cum nu s-a aplicat sanctiunea, RG a cerut denuntatorului (despre care aflase ca lucreaza la fabrica de ciocolata) un pachet, apoi doua pungi de ciocolata.
      Martora VA sustine ca in ziua de 01.07.2012, au fost treziti de un apel, repetat la ora 10, apeluri despre care denuntatorul i-a spus ca sunt de la unul dintre politisti, cel care cerea ciocolata.
      Inculpatul si denuntatorul s-au intalnit pe 03.07.2012 si apoi din nou pe 04.07.2012, cand denuntatorul i-a prezentat un plic (verificat de inculpat si restituit) si pe care denuntatorul trebuia sa-l lase la una dintre angajatele de la benzinaria L (femeia a fost indicata de inculpat).
      Este elocvent  aspectul ca PN (N), primind plicul de la denuntator si verificand-i continutul, s-a mirat de suma de bani, intrebandu-l pe denuntator daca nu cumva l-a prins cu droguri.
      Pentru momentele descrise anterior, edificatoare sunt inregistrarile ambientale audio-video (autorizate de tribunal) lamurind aspectul prezentei inculpatului in momentul cheie dar si contributia sa in plasarea obiectului mitei (cu privire la care avea cunostinta ca nu e ciocolata cu sunt bani) si circuitul acesteia astfel incat sa fie exclusa, pe cat posibil, implicarea sa.
      Poate ca organele de urmarire penala au accelerat derularea evenimentelor, trimitand martora PN sa inmaneze inculpatului plicul cu bani, insa reactia acestuia, respectiv incercarea de a face pierduti banii, demonstreaza temeritate in incalcarea legilor (pe care inculpatul este presupus ca le cunoaste foarte bine) si straduinta de a scapa de raspundere penala.
      Din declaratiile martorului NT rezulta clar ca inculpatul RG a patruns in incinta atelierului de vulcanizare in jurul orelor 19-19,30 fara a cauta pe cineva si fara a vorbi cu martorul si, dupa 1-2 minute a iesit pe usa secundara.
      Asa fiind, si fata de cele recunoscut de inculpat, este fara dubiu ca acesta a lasat plicul continand 300 lei in atelierul de vulcanizare, forma delictului asa cum rezulta din fotografiile judiciare de la filele 67-68 dosar urmarire penala demonstrand ca plicul nu putea fi considerat o hartie mototolita, inculpatul avand reprezentarea naturii exacte a acestuia si a continutului.
      Mai retine tribunalul ca, la iesirea pe usa secundara din atelier, inculpatul a fost oprit de politisti.
      In raport de cele de mai sus, apreciaza tribunalul ca, chiar daca initial nu a pretins bani de la denuntator, inculpatul a pretins bunuri (ciocolata), ulterior acceptand primirea de bani pentru a nu indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu (in speta constatarea si sanctionarea contraventionala a denuntatorului.
      Apararea inculpatului se formeaza si in sensul declararii momentului intelegerii frauduloase, accentuand ca discutia despre ciocolata a avut loc dupa ce i-a restituit denuntatorului talonul, insa aspectul acesta nu poate avea relevanta din punctul de vedere al incadrarii juridice a faptei.
      De altfel, situatia denuntatorului - sofer l-ar fi expus si in continuarea sanctionarii contraventionale (desi inculpatul i-a confirmat repetat ca poate sa circule) cata vreme nu remedia situatia talonului si a rovignetei, asa incat pretinderea de catre agentul de politie a foloaselor amintite anterior ar avea substanta in continuare.
      Alternativele actelor materiale comparand latura obiectiva a infractiunii de luate de mita sunt "faptele functionarului care, direct ori indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase (...) ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge" si in fapta retinuta in sarcina inculpatului se regasesc mai multe astfel de acte materiale.
      Considera tribunalul ca, la acest moment, exista suficiente probe si elemente care pot fi considerate indicii temeinice prev. de art.68 indice 1 C.p.p., de natura a justifica presupunerea rezonabila ca inculpatul RG a savarsit fapta pentru care este cercetat, respectiv luare de mita prev. de art.254 al.1 c.p. cu referire la art.6 si 7 alin.1 din lg.78/2000, asa incat tribunalul constata indeplinirea conditiilor generale prev. de art.143 c.p.p.
      In ceea ce priveste retinerea cazului prev. de art.148 al.1 lit.f c.p.p. se constata indeplinirea conditiei cuantumului pedepsei.
      Cu privire la conditia pericolului concret pe care l-ar constitui lasarea inculpatului in libertate pentru ordinea publica, retine tribunalul (in lipsa unor criterii de evaluare a acestui pericol si a unor probe directe) urmatoarele:
      Inculpatul este agent de politie, tanar, fara antecedente penale, insa fapta este comisa in legatura cu serviciul, iar exigentele de conduita ar trebui sa fie foarte inalte fata de natura functiei ocupate.
      Desi aparent minora, mita primita de inculpat da masura modului in care aceasta intelege sa aplice legea in folosul propriu, pretinsa clementa dovedita avand un pret (derizoriu) pe care inculpatul l-a urmarit zile de-a randul.
      In evaluarea pericolului concret pentru ordinea publica nu poate influenta major atitudinea procesuala a inculpatului, insa in speta s-a dovedit ca inculpatul foloseste in practica cunostintele insusite in virtutea si exercitarea atributiilor de serviciu, astfel nu s-ar explica acordul martorei PN de a primit, pentru inculpat, bani de la un strain..
Considera tribunalul ca, in speta, interesul general protejat da masura indeplinirii conditiei cuprinse in art.148 al.1 lit.f c.p.p. si ca pe fondul unei perceptii posibil exacerbate a fenomenului coruptiei de catre cetateni, o reactie riguroasa este aplicarea masurii preventive prev. de art.136 al.1 lit.d c.p.p., motiv pentru care urmeaza a admite propunerea formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Calarasi si a dispune arestarea preventiva, pe o durata de 29 de zile, de la 06.07.2012 la 03.08.2012, a inculpatului RG.
      Cheltuielile judiciare urmeaza a ramane in sarcina statului.
1
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Arest preventiv

Arest preventiv - Sentinta penala nr. Incheiere din 18-05-2009 din data de 18.05.2009
Arest preventiv - Decizie nr. 196 din data de 17.10.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 274 din data de 22.11.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Sentinta penala nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Rezolutie nr. 22/I din data de 06.03.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 15/I din data de 13.02.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 73/I din data de 04.06.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 20/I din data de 09.02.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 39/I din data de 20.03.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Prelungirea arestarii preventive art. 174-176 al.1 lit. d din Codul Penal cu aplicarea art. 75 lit. a din Codul Penal - Rezolutie nr. 37/I din data de 15.03.2013
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 145/I din data de 13.11.2012
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 144/I din data de 13.11.2012
Art. 300 ind. 2 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/I din data de 15.02.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 159/I din data de 04.12.2012
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 85/Ic din data de 20.07.2012
Mentinere stare de arest - art. 300 ind. 1 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/Ic din data de 03.07.2012
Prelungire arest preventiv - Rezolutie nr. 79/Ic din data de 03.07.2012