Actiune in revendicare. Casarea sentintei cu retinerea spre rejudecare de catre instanta de control judiciar.

Constatand ca in speta sunt incidente dispozitiile art. 304 pct 7 si 9 Cod procedura civila, lipsind motivarea sentintei si fiind data cu aplicarea gresita a legii, se vor aplica prevederile art. 312 alin 4 si 5 Cod procedura civila ce atrag casare acesteia cu retinere si rejudecarea pricinii in fond de catre instanta de control judiciar.
Este privit ca fiind preferabil titlul de proprietate al paratei, intrucat provine de la cel caruia dreptul de proprietate i-a fost reconstituit cu mult timp inaintea obtinerii de catre reclamanta a hotararii judecatoresti de constatare ce nu are caracter constitutiv de drepturi, iar uzucapiunea, ca mijloc de dobandire a dreptului de proprietate, a fost invocata in anul 2006 de catre reclamanta nu impotriva proprietarului, ci a unui neproprietar, in speta primaria.

Sectia civila
Decizia nr. 1164/R din 18.11.2009    Prin actiunea inregistrata de Judecatoria O la data de 25 Iunie 2007, sub nr. 2219/269/2007 reclamanta S a chemat in judecata si personal la interogatoriu pe paratul G pentru ca prin prin hotararea ce se va pronunta in contradictoriu, sa se dispuna: evacuarea de urgenta a paratului de pe terenul ei, in suprafata de 601 m.p., teren intravilan situat in comuna F, in tarlaua 13, parcela 393; obligarea paratului la a ridica de urgenta tot ceea ce a edificat pe terenul ei (constructii sau alte amenajari), astfel incat  sa ii lase terenul in situatia in care s-a aflat inainte de a-l ocupa si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .
In motivarea actiunii sale, reclamanta sustine ca este proprietara terenului intravilan in suprafata de 601 m.p., situat in comuna F, in tarlaua 13, parcela 393, fapt  pe care-l dovedeste cu sentinta civila nr. 1521/ 18. 10. 2006, pronuntata de Judecatoria O in dosarul nr. 2570/269/2006 (aceasta hotarare fiind definitiva si irevocabila), prin care s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, dreptul ei de proprietate, prin efectul prescriptiei achizitive sub forma uzucapiunii de lunga durata.
In ciuda acestui fapt, paratul a intrat pe terenul ei si il foloseste in interesul lui. Mai mult, paratul a edificat  pe teren niste constructii de mica importanta, improvizate, in mod abuziv, fara autorizatie de construire, fara acordul si impotriva vointei ei. Desi i-a cerut paratului, de nenumarate ori, sa plece de pe terenul ei, sa nu edifice nimic si sa nu faca nicio investitie, acesta a ignorat aceste cerinte si a procedat contrar celor solicitate de ea.
In drept, reclamanta a invocat dispozitiile art. 1420 pct. 3 Cod civil, ale art. 1424 Cod civil, art. 21, 22 si 61 din Legea nr. 114/ 1996, precum si dispozitiile art. 274 Cod proc. civ.
In dovedirea actiunii, a depus la dosar, in copii, urmatoarele inscrisuri : sentinta civila nr. 1521/ 18. 10. 2006,  adresa nr. 1659/22. 07. 1992 a Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului Calarasi, schite - plan  a imobilului in litigiu, chitanta nr. 0763242 pentru creantele bugetare locale, eliberata de Consiliul Local F, copii de pe registrul agricol, dovada achitarii taxei judiciare de timbru in val. de 10 lei si timbru judiciar in val. de 0,50 lei, si a solicitat incuviintarea probelor  cu inscrisuri, interogatoriul paratului si martori.  
La prima zi de infatisare, 20 iulie 2007, paratul G a depus intampinare la actiunea reclamantei, prin care invoca exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei O de a solutiona cauza si declinarea competentei de solutionare in favoarea Judecatoriei sector 6 Bucuresti, iar pe fond, respingerea, ca inadmisibila a actiunii de chemare in judecata formulata de S, privind evacuarea lui de pe imobilul - teren intravilan in suprafata de 601 m.-p., situat in comuna F in tarlaua 13, parcela 392, pentru urmatoarele motive:  cererea reclamantei este inadmisibila sub aspectul calitatii procesuale, atat active cat si pasive, precum si in ce priveste cauza falsa a actiunii care disimuleaza o actiune in revendicare; instanta nu este competenta teritorial sa solutioneze cauza, fata de dispozitiile art. 5 Cod proc. civ., deoarece este investita cu o actiune in evacuare, deci o actiune personala, aplicandu-se, in acest caz, regulile de competenta prev. de textul de mai sus-invocat, deoarece el are domiciliul in Bucuresti, sector 6; avand ca obiect evacuarea, actiunea este inadmisibila in lipsa raporturilor locative dintre parti; reclamanta nu are vreun drept real, nascut, actual asupra terenului, sentinta civila pe care o invoca neavand putere de lucru judecat, avand in vedere principiul contradictorialitatii procesului civil si faptul ca el, paratul nu a avut calitate de parte in dosarul nr. 2570/269/2006, aceasta sentinta nefiindu-i opozabila lui,  negenerand  efecte juridice si neconducand la constituirea vreunui drept, fiind pronuntata in contradictoriu  cu o persoana fara calitate procesuala pasiva, respectiv Primaria Comunei F, desi titular al dreptului de proprietate asupra acestui teren a fost el, paratul, inca din anul 1994, pana la 11. 05. 2004, cand l-a instrainat, prin contract  autentic de vanzare-cumparare.
Paratul precizeaza ca  terenul in litigiu face  parte  din suprafata totala  de 9000 m.p., asupra careia i-a fost reconstituit lui dreptul de proprietate conform Legii nr. 18/1991, vecinatatile fiind mentionate in  titlul de proprietate nr. .. din 1994 si in procesul-verbal de punere in posesie. Asupra acestui teren, autorul lui, si, ulterior, el, ca unic succesor, au exercitat o posesie legitima, continua si neintrerupta, incepand din anul 1958, conform procesului - verbal  nr. 1615/25. 06. 1958 , emis de fostul Sfat Popular al Comunei F. De la data vanzarii  acestui teren, el, paratul, locuieste cu nou titular al dreptului de proprietate, avand impreuna, inca din anul 1998, o cabana de vacanta cu gradina pe care o ingrijeste periodic, aceasta fiind constructia pe care o mentioneaza reclamanta la capatul II al cererii. Cata vreme constructia lui era ridicata inainte ca reclamanta sa promoveze actiunea privind uzucapiunea, este evident ca aceasta nu a exercitat niciodata posesia terenului, obtinand o hotarare in baza unor depozitii mincinoase ale martorilor, beneficiind si de lipsa de interes a primariei in gestionarea cauzei. Acest aspect i-a fost notificat reclamantei de catre Primaria F, prin adresa nr. 375/1992, astfel ca, la momentul formularii cererii de uzucapiune, aceasta cunostea ca el, paratul, este cunoscut ca proprietar al terenului, fiindu-i inaintata si schita - plan de situatie a imobilului. In facto, reclamanta a avut in proprietate o suprafata de teren invecinata cu terenul in litigiu, respectiv 946 m.p., in tarlaua 13, parcela 392. Asupra terenului de pe suprafata caruia solicita evacuarea lui, reclamanta nu exercitat nicio clipa posesia si nici nu a beneficiat de vreun drept real, invocand cu rea credinta prescriptia achizitiva, nefiind indeplinita nici una din conditiile prev. de art. 1847 Cod civil. Conform actelor lui de proprietate, cat si cele remise reclamantei, respectiv: schita corpului de proprietate  nr. 1587/CF/22. 04. 2003 , pentru imobilul aflat in parcela 392, nr. cadastral 456; titlul de proprietate al reclamantei nr. ... din 2001; contractul de vanzare- cumparare autentificat sub nr. 3000 / 29. 05. 2003, parcela 392, proprietatea reclamantei, s-a invecinat  direct cu proprietatea lui, neavand intercalata vreo suprafata apartinand Comisiei de fond funciar F, astfel ca cererea privind evacuarea lui ar implica o comparare de titluri, inadmisibila intr-o actiune  personala.
In concluzie, fata de considerentele aratate, paratul invoca exceptia lipsei calitati procesuale active a reclamantei si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a lui, solicitand  respingerea, ca inadmisibila, a cererii de chemare in judecata si obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata, reprezentand onorariu avocat.
La aceeasi data, paratul a depus o cerere prin care cheama in garantie comisia Judeteana ptr. Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor, prin Prefectul Judetului Calarasi, Comisia Locala Judeteana ptr. Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor, prin Primarul Comunei F, consiliul Local al Comunei F si Comuna F, prin primar, solicitand ca, in situatia in care instanta va admite  cererea reclamantei, sa se admita si aceasta cerere, sens in care: sa se constate ca el este proprietar si constructor de buna - credinta  al casei edificate pe suprafata terenului de pe care i se solicita evacuarea; sa fie obligati garantii, la intregirea suprafetei asupra careia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, prin predarea, in fapt, a unei suprafete  egale cu cea  de pe care se solicita evacuarea lui.
In completarea aceleiasi motivari care se regaseste si in intampinare, paratul  sustine ca a ridicat constructia avand  convingerea intima ca este proprietarul de drept al terenului, aspect evidentiat si in titlul de proprietate, confirmat de Consiliul Local al Comunei F, prin adeverinta nr. 441/9.03.2000 si garantat de Primaria comunei F care, prin adresa nr. 375 / 4.05.1992 notifica reclamantei situatia de drept  si schita - plan ale imobilului. Mai mult, suprafata pretins parcelata sub nr. 393 nu figureaza in mod distinct in planurile parcelare conform actelor lui de proprietate, cat si actelor si schitelor cadastrale emise reclamantei, respectiv: schita corpului de proprietate nr. 1587/CF/22.04.2003, pentru imobilul aflat in parcela 392, nr. cadastral 456; titlul de proprietate al reclamantei nr. .. /2001; contractul de vanzare- cumparare autentificat sub nr. 3000 / 29.05.2003, parcela 392.
Intrucat titlul lui de proprietate emis conform dispozitiilor Legii nr. 18/1991, evidentiaza ca fiind proprietatea sa si acest teren (in litigiu), inclus in  terenul intravilan in suprafata de 2524 m.p., fiind indicate si vecinatatile solicita instantei sa puna in valoare  obligatia de  garant al ordinii publice instituita propter rem  in sarcina  comisiilor de fond funciar.
Precizeaza ca cele doua comisii de fond funciar  sunt chemate prin aceasta cerere  sa raspunda in solidar cu celelalte doua garante ale ordinii publice locale de prejudiciile generate prin evacuare, in ipoteza in care plus petita instanta ar proceda  la compararea titlurilor si ar aprecia ca preferabil titlul reclamantei. Si prin aceasta cerere, paratul a solicitat  cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar.
In dovedirea cererii, paratul a solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri, interogatoriul garantilor, martori si expertiza cadastrala.
Cu privire la apararile si exceptiile invocate de parat prin intampinare,  la data de 04. 10. 2007, reclamanta a depus concluzii scrise, prin care solicita respingere exceptiei  de necompetenta teritoriala invocata de parat, motivand ca, potrivit dispozitiilor art. 13 Cod proc. civ., cererile privitoare la bunurile mobile se  fac  numai la instanta  in circumscriptia careia se afla imobilele.
Cu privire la cel de-al doilea capat al cererii  de chemare in judecata,  al carei temei de drept il completeaza prin aceste "concluzii scrise", cu dispozitiile art. 494 al. 1 Cod  civil, reclamanta  sustine ca are caracter de cerere reala, ca priveste un bun imobil si ca, in privinta competentei teritoriale , isi regaseste aplicatiunea  tot  art. 13 Cod proc. civ. , acest capat  al cererii impunandu-se si ca urmare a aplicarii  principiului repunerii partilor in situatia anterioara .
Reclamanta apreciaza ca nefondata exceptia inadmisibilitatii actiunii in evacuare  in lipsa raportului locativ , motivand ca o asemenea actiune  isi gaseste aplicatiunea ori de cate ori o anumita persoana ocupa fara drept un imobil, neputand fi redusa  numai la cazurile existentei unui raport locativ, raport care, in speta, asa cum recunoaste si paratul, nu exista . Acesta are calitatea de tolerat  in  imobil , ea, reclamanta,  fiind cea care , potrivit disponibilitatii in procesele civile, a ales calea de a-l evacua, actiunea sa bazandu-se pe o  cauza reala .
In ce priveste exceptia relativitatii lucrului judecat si inopozabilitatea hotararii judecatoresti  care reprezinta titlul ei de proprietate, reclamanta considera ca paratul  incearca sa creeze o confuzie intre cele doua institutii de drept  procesual civil , total diferite una de alta. Aceasta hotarare, care are putere absoluta de lucru judecat, isi pastreaza valoarea de titlu  de proprietate si genereaza efecte juridice , putand  fi opusa oricui,  cu aceasta natura , ramanand  deschisa procedura  confruntarii titlurilor , in cazul in care persoana careia i se opune poseda titlu de proprietate pentru acelasi bun .
Sustine ca are calitate procesuala  sa promoveze aceasta actiune , avand in vedere ca este proprietara terenului , in baza unei hotarari judecatoresti  definitive si irevocabile , care ii da dreptul sa-si apere dreptul de proprietate  asupra terenului in litigiu , cu toate  atributele sale, respectiv : posesia , folosinta si dispozitia, considerente pentru care, solicita respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active .
 In continuare, solicita  respingerea exceptiei  lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, motivat de faptul ca acesta ii ocupa terenul proprietatea ei, fara titlu, fiind in situatia de tolerat.
La data de 5.10.2007, reclamanta isi completeaza actiunea cu un nou capat de cerere, pe care-l considera principal in raport cu celelalte care sunt subsecvente, in sensul  ca solicita  obligarea paratului sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie  terenul ce formeaza obiectul  procesului. Apreciaza acest nou capat de cerere ca pe unul cuprinzand o revendicare imobiliara , actiunea sa dobandind  inca o data , prin el, un caracter real. Timbreaza aceasta cerere cu 324 lei - taxa judiciara de timbru si 0, 50 lei , timbru judiciar. Reclamanta a mai depus la dosarul cauzei , in copie , certificatul de atestare  fiscala privind impozitele si taxele locale  nr. 4115/ 25. 10. 2007 , eliberat de Consiliul Local al Comunei F. 
La cererea de chemare in garantie, Comisia Locala ptr. Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor F a formulat intampinare , solicitand respingerea acestei cereri. In principal, invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, motivat de faptul ca, insusi acesta recunoaste faptul ca a instrainat  terenul de pe care se solicita evacuarea sa, unei terte persoane prin contract autentic de vanzare-cumparare , astfel ca, cererea formulata de el este a unei persoane fara calitate. Pe fondul cauzei, considera ca cererea paratului este inadmisibila, aceasta avand caracterul unei cereri reconventionale, prin care  se solicita sa se constate ca paratul este proprietarul constructiei  ridicate pe teren.
Solutionand cauza prin sentinta civila nr.2413, Judecatoria O a luat act ca in cursul procesului paratul G a decedat si a dispus, la cererea reclamantei, introducerea in cauza a mostenitorilor sai, respectiv: I, D si E.
A admis actiunea formulata (si continuata) de reclamanta S, impotriva introdusilor in cauza (mostenitori ai defunctului parat G): I, D si E.
A obligat introdusii in cauza sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 601 mp. teren intravilan, situat in com. F, T -13, P-393.
A obligat introdusii in cauza sa ridice de pe acest teren constructia edificata de autorul lor, defunctul G.
A admis exceptia inadmisibilitatii actiunii in evacuare.
A respins cererea de evacuare a introdusilor in cauza de pe acest teren.
A respins exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru inexistenta obiectului revendicat.
A respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a introdusilor in cauza, invocate de I prin aparatoarea sa.
A respinge exceptia relativitatii lucrului judecat si inopozabilitatea hotararii judecatoresti de care se prevaleaza reclamanta.
A respins exceptia lipsei de interes in exercitarea actiunii de catre reclamanta.
A obligat introdusii in cauza la 37 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata recurenta I, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond pentru urmatoarele motive:
Un prim motiv de recurs vizeaza faptul ca nici una dintre solutiile la care a ajuns instanta de fond , pronuntate asupra exceptiilor si asupra fondului, nu sunt motivate in fapt si in drept, conform art. 261 pct 5 din Codul de procedura civila, fapt ce echivaleaza cu necercetarea fondului acestor cererii, hotararea pronuntata in asemenea conditii fiind nelegala. Invoca in sustinerea acestui motiv de recurs jurisprudenta ICCJ precum si cauzele Virgil vs Romania si Albina vs. Romania in care  Curtea Europeana a Drepturilor Omului a amintit ca dreptul la un proces echitabil, in sensul art. 6.1 CEDO, are drept scop garantarea unor drepturi concrete si efective, ori acest drept nu poate fi considerat ca fiind  efectiv daca observatiile si apararile partilor nu au fost real “ascultate", adica in mod concret examinate de catre instanta. ( hotararile CEDO din 28.06.2005 si 28.04.2005).
Cel de-al doilea motiv de recurs invocat de catre recurenta se refera la faptul ca instanta de fond a lasat nesolutionata cererea de chemare in garantie formulata de catre antecesorul sau, G, in data de 20.07.2007, imprejurare care echivaleaza cu necercetarea fondului si pe care incidentala.
Totodata, arata ca instanta a lasat nesolutionata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive formulate de catre Comisia Locala a Comunei F pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor si desi instanta a luat act de faptul ca a fost investita si pe cale incidentala cu cerere formulate conform art.60 C.pr.civ., nu dispune insa nici o solutie pe acest petit.
A treia critica vizeaza faptul ca, desi aparent instanta de fond a solutionat cererea privind obligarea constructiilor ca fiind incidenta principiilor din material institutionala a obligatiilor de a face, aceasta cerere nu a fost insa intemeiata in drept si nici calificata prin dezbaterii contradictorii de catre instanta de judecata, conform art. 84 Cod procedura civila rap la art. 129 alin 6 C.pr.civ, imprejurare in care, in opinia recurentei, nu i.-a fost respectat dreptul la o aparare efectiva si concreta in conditiile determinarii limitelor principiului disponibilitatii si contradictorialitatii procesului.
In al patrulea rand, recurenta considera ca hotararea este nelegala in privinta solutiilor pronuntate asupra exceptiilor .
In acest sens arata ca privire la inadmisibilitatea actiunii pentru inexistenta obiectului revendicat si lipsa cauzei revendicarii ca parcela 393 din tarlaua 13, revendicata de catre reclamanta - intimata, a existat cu mult inainte ca aceasta sa se adreseze instantei ( august 2006 ) in vederea uzucaparii. La data pronuntarii sentintei invocata de reclamanta drept titlu de proprietate, aceasta parcela nu mai exista , fiind redenumita in plan cadastral si integrata in proprietatea antecesorului sau G, conform titlului de proprietate nr. ../1994 eliberat de Comisa Judeteana Calarasi de fond funciar. Prin urmare parcela 7/2/2 tarlaua 77 include suprafata revendicata, iar asupra acestei parcele dreptul de proprietate a fost reconstituit antecesorului sau in temeiul legii 18/1991, fapt care genereaza inadmisibilitatea actiunii in revendicare formulata de catre reclamanta.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive ca succesoare a paratului G, precum si a paratilor E si V, recurenta considera ca actiunea in revendicare este inadmisibila, fiind indreptata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
In acest sens arata ca antecesorul sau G, la data investirii instantei nu mai era proprietar asupra parcelei 7/2/2 tarla 77 in care este incorporate si suprafata revendicata, dreptul de proprietate fiind instrainat inca din data de 10.05.2004, prin contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr.2458 de catre Biroul Notarial “Notariatul Public O", asa incat, odata cu transferul dreptului de proprietate , autorul sau a predat posesia si folosinta terenului, imprejurarea in care acesta nu mai avea legitimatio ad causam la momentul in care a fost chemat in judecata. Precizeaza recurenta ca aceasta exceptie a fost invocata si de catre chemata in garantie Comisia locala de fond funciar F, imprejurare in care  solicita  pentru identitate de ratiune admiterea acestei exceptii, intrucat reclamanta trebuia sa o cheme in judecata pe ea , parata recurenta, in nume propriu si nu ca succesoare a unui neposesor.
In privinta paratilor E si D mentioneaza ca acesita nu au calitate procesuala pasiva intrucat, in principal, nu sunt succesori in drepturi ai paratului decedat G,  neexercitandu-si dreptul de optiune succesorala in sensul acceptarii succesiunii lui G, iar  in subsidiar, chiar daca aveau vocatie procesuala de succesori si nu de succesibili, autorul acestora G nu avea legitimatio ad causam, pentru argumentatia anterior expusa.
 Prin urmare, considera ca instanta de fond, calificandu-i drept succesori in drepturi, s-a pronuntat extra petita, fata de imprejurarea ca a invalidat implicit certificatul de succesor depus la dosar privind exercitarea optiunii succesorale asupra mostenirii lui G.
In legatura cu exceptia relativitatii lucrului judecat si inopozabiltatea hotararii judecatoresti de care se prevaleaza reclamanta in dovedirea pretinsului drept de proprietate, respectiv Sentinta civila nr. 1521/18.10.2006, pronuntata de Judecatoria O in dosarul nr.2570/269/2006 in baza careia reclamanta pretinde ca i s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenului in discutie, recurenta apreciaza ca aceasta hotarare nu se bucura de “putere de lucru judecat", avand in vedere principiul contradictorialitatii procesului civil si faptul ca nu a avut calitate de “parte" in acel dosar. Considera ca aceasta hotarare nu isi poate extinde efectele in mod absolut asupra tertilor, asa cum sustine reclamanta, intrucat, desi provine de la o autoritate publica, instanta de judecata, aceasta a fost investita de parti sub semnul principiului disponibilitatii, pronuntand hotararea numai in limitele a ceea ce reclamanta a cerut prin alegerea faptelor, a drepturilor si intereselor sale.
Mai arata ca aceasta hotarare de care se prevaleaza reclamanta nu genereaza efecte juridice si nu a condus la constituirea vreunui drept, fiind pronuntata in contradictoriu cu o persoana fara calitate procesuala pasiva, respectiv cu Primaria comunei F.
In acest sens precizeaza ca atat in practica, cat si in doctrina s-a aratat ca, in ipoteza pronuntarii unor astfel de hotarari in contradictoriu cu primariile, intrucat legislatia noastra nu permite invocarea unor nulitati de drept, sanctiunea intervenita este inopozabilitatea acelei hotarari si inexistenta  autoritatii lucrului judecat fata de unitatea administrative teritoriala  respectiva “.
Al cincilea motiv de recurs vizeaza nelegalitatea si netemeinicia solutiei pronuntata asupra fondului cererii de chemare in judecata.
Cu privire la acest aspect recurenta mentioneaza ca asupra terenului revendicat, autorului sau, G, i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform legii 18/1991, pe acelasi amplasament pe care a fost proprietar, incepand cu anul 1958, antecesorul, G, conform procesului verbal nr. 16 15/25.06.1958, emis de Sfatul popular Comuna F, pana la data includerii acestuia in proprietatea statului comunist. Terenul in discutie face parte din suprafata totala de 9000 mp, vecinatatile fiind evidentiate in titlul de proprietate nr. .../1994 si in procesul verbal de punere in posesie.
Precizeaza ca suprafata revendicata  de catre reclamanta este inclusa in parcela 7/2/2, tarlaua 77, figurand pana la emiterea titlului de proprietate, de sub nr.393, in registrul cadastral al posesorilor care a fost reorganizat odata cu emiterea titlurilor de proprietate conform legii 18/1991.
In prezent, mentioneaza recurenta, registrul cadastral nu mai evidentiaza posesia, ci proprietatea, iar autorul sau, G si ulterior dumneaei, au inscris dreptul tabular in cartea funciara a Comunei F inca din 1994, in 2004 fiind intabulat chiar dreptul sau ca dobanditor cu titlu particular, prin vanzare-cumparare, drept care este opozabil erga omnes conform Legii 7/1996.
In schimb, titlul de proprietate al reclamantei, reprezentat de sentinta civila din anul 2006, vizeaza un corp imobiliar inexistent la data pronuntarii,  acesta fiind identificat in titlul de proprietate emis autorului G in anul 1994.  Prin urmare, apreciaza recurenta, hotararea judecatoreasca invocata de catre reclamanta in sprijinul dovedirii uzucapiunii, nu are putere doveditoare asupra posesiei terenului, nu este opozabila iar terenul s-a aflat anterior in proprietatea CAP.
Considera reclamanta ca admiterea cererii in revendicare ar genera o expropriere in interesul privat al reclamantei, ipoteza ce ar genera o sarcina excesiva, prin privarea de proprietate, invalidand in mod indirect un titlu valabil si opozabil, inscris in Cartea funciara.
Nu in ultimul rand, recurenta considera ca in mod gresit a fost admisa cererea reclamantei privind obligarea paratilor la ridicarea constructiei edificata pe terenul in litigiu, deoarece aceasta constructie a fost ridicata in anul 1998, deci inainte ca reclamanta sa promoveze actiunea in constatarea uzucapiunii,  pe terenul care, asa cum a mentionat anterior,  a apartinut autorului sau G. Aceste aspecte evidentiaza inca o data ca reclamanta nu a exercitat niciodata posesia terenului, obtinand o hotararea in baza unor depozitii mincinoase ale martorilor, beneficiind si de lipsa de interes a primariei in gestionarea cauzei, asa incat  acesta nu justifica un interes in exercitarea actiunii privind demolarea constructiilor in raport de prevederile art. 492 Cod procedura civila. 
In drept , invoca prevederile art. 312 alin 5 Cod procedura civila coroborat cu art. 304 pct 5,7, 9 Cod procedura civila, art. 6.1 CEDO.
Intimata - reclamanta S formuleaza intampinare prin care solicita respingerea recursului si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei atacate.
In acest sens arata ca in considerentele sentintei civile sunt aratate motive pentru care instanta de fond a decis sa admita actiunea principala asa cum a fost ea completata si precizata. 
Cu privire la cel de-al doilea motiv vizand nesolutionarea cererii de chemare in garantie, precizeaza ca s-a adresat instantei de fond cu o cerere de completare a hotararii judecatoresti intemeiata pe dispozitiile art. 281 ind 2 alin 1 Cod procedura civila ce a format obiectul dosarului nr. 493/269/2009 al Judecatoriei O si care a fost admisa prin sentinta civila nr. 765/22.04.2009, impotriva acesteia fiind declarat recurs de catre recurenta, aflat in curs de solutionare la Tribunalul Calarasi.
Nici cel de-a treilea motiv de recurs nu poate fi retinut, intrucat aspectele de fapt si de drept privind actiunea ce a avut ca obiect obligarea paratilor de a ridica de pe terenul in litigiu constructiile au fost clarificate, instanta de fond pronuntand o solutie legala si temeinica.
Considera totodata ca instanta de fond in mod corect a solutionat exceptiile invocare de catre recurenta .
Pe fondul cauzei, apreciaza ca solutia instantei este legala si temeinica, de vreme ce dumneaei este proprietara terenului in litigiu, titlul sau de proprietate constituindu-l o hotararea judecatoreasca, respectiv sentinta civila nr. 1521 / 18 10 2006 pronuntata de judecatoria O, hotarare ce-i da dreptul de a-si apara proprietatea cu toate atributele sale.
In drept invoca prevederile art. 308 alin 2 Cod procedura civila, art. 274 Cod procedura civila.
Examinand sentinta in raport de motivele invocate de recurenta, tribunalul constata ca recursul este intemeiat, impunandu-se casarea sentintei civile nr.2413 din 22 Octombrie 2008 a Judecatoriei O si modificarea in parte a acesteia, pentru cele ce succed.
Potrivit art. 304 pct 7 Cod procedura civila, hotararea atacata cu recurs va fi modificata daca nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii, textul consacrand ipoteze diferite ale aceluiasi motiv de recurs si anume nemotivarea hotararii. Conform art.304 pct 9 Cod procedura civila , hotararea recurata va fi modificata si in cazul in care  este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Analizand sentinta atacata, constata ca in speta sunt incidente aceste doua motive de recurs, lipsind motivarea sentintei, aceasta fiind data cu aplicarea gresita a legii, fapt care in raport de prevederile art. 312 alin 4 si 5 Cod procedura civila atrage casare  acesteia cu retinere si rejudecarea pricinii in fond de catre instanta de control judiciar.
Rejudecand, tribunalul retine urmatoarele:
Obiectul cererii de chemare in judecata formulata de reclamanta S in contradictoriu cu paratul G, astfel cum a fost precizat in fata primei instante, il constituie: obligarea paratului de a-i lasa in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 601 m.p., teren intravilan situat in comuna F, in tarlaua 13, parcela 393, evacuarea paratului de pe acest teren, obligarea paratului de a ridica de pe  terenul revendicat constructii sau alte amenajari, astfel incat sa ii lase terenul in situatia in care s-a aflat inainte de a-l ocupa si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata .
In data de 19.03.2008 decedeaza paratul G, fiind introdusi in cauza I, D si E.
Ca situatie de fapt , instanta de recurs constata urmatoarele:
 Prin sentinta civila nr. 2454/16.10.1982 pronuntata de Judecatoria O s-a dispus desfacerea casatoriei incheiata de parti, imobilul casa de locuit din comuna F fiind atribuit reclamantei. De retinut faptul ca terenul aferent nu a facut obiectul partajului astfel cum rezulta din cuprinsul deciziei civile nr. 86/11 martie 1982 a Tribunalului Calarasi, acesta apartinand comunei.
In temeiul legii 18 /1991 reclamantei ii este reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit in suprafata de 954, 990 mp situat in comuna F in tarlaua 13, parcela 392 , conform titlului de proprietate nr. ../2001 eliberat de Comisa judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Calarasi, teren identificat cu numarul cadastral 456 si inscris in cartea funciara nr. 140/N. Prin contactul de vanzare - cumparare , reclamanta instraineaza acest teren prin contract de vanzare - cumparare autentificat la BNP Surubaru Aurelia sub nr. 3000/29.mai 2003.
Prin titlul de proprietate nr. ..din 1994 paratului G ii este reconstituit dreptul de proprietate in temeiul legii 18/1991 asupra terenului in suprafata totala de 9000 mp situat pe teritoriul localitatii F, astfel : 6476 mp in tarla 77, parcela 7/2/2; 2524 mp in tarla 13 parcela 388.
Ulterior, terenul in suprafata de 6476 mp in tarla 77, parcela 7/2/2 (din masuratorile cadastrale rezultand o suprafata mai mica respectiv 6238,25 mp), apartinand paratului G, este dezmembrat in  trei subparcele  si anume : teren in suprafata de 2001, 48 mp numar cadastral 601; teren in suprafata de 3666,57 mp numar cadastral 602;  teren in suprafata de 569, 20 mp cu numar cadastral 603 - dreptul de proprietate fiind intabulat in favoarea paratului G cu titlu de drept reconstituire in cartea funciara nr. 201/N , astfel cum reiese din incheierea nr. 364/11.03.2004 pronuntata de judecatorul delegat la Biroul de carte funciara ( fila 308 dosar).
Parcela cu numarul cadastral 602 in suprafata de 3666, 57 mp este apoi dezmembrata in doua noi parcele si anume: 1546,719 mp numar cadastral 602/1 si suprafata de 2118,939 mp numar cadastral 602/2 - fapt ce rezulta din incheierea nr. 567/22.04.2004 pronuntata de judecatorul delegat la Biroul de carte funciar ( fila 309 dosar) si documentatia cadastrala aferenta.
Prin contractul de vanzare - cumparare autentificat la BNP  Manolache Florina Mihaela sub nr. 2458/10 mai 2004, paratul G instraineaza numitei I terenul in suprafata de 1546,719 mp identificat cu numar cadastral 602/1, situat in tarla 77, parcela 7/2/2, dreptul de proprietate al dobanditoarei fiind intabulat in cartea funciara nr. 214/N la data de 11.05.2004 cu incheierea nr. 676 ( fila 299 dosar), teren ce se invecineaza  pe latura de nord cu terenul in suprafata de 954, 990 mp ce a apartinut reclamantei. 
Prin sentinta civila nr. 1521/ 18.10.2006 pronuntata de Judecatoria O este admisa actiunea civila formulata de catre reclamanta in contradictoriu cu Primaria comunei F si se constata dreptul de proprietate al reclamantei, ca efect al uzucapiunii asupra terenului in suprafata de 601 mp situat in tarlaua 13, parcela 393 din comuna F. Desi in sentinta civila nu sunt date elemente certe de identificare in spatiu a suprafetei de 601 mp, coroborand planurile de situatie vizate de OCOT aflate la dosar ( filele 8, 9 ), reiese ca acest teren se afla in continuarea terenului de 954, 990 mp situat in comuna F in tarlaua 13, parcela 392 asupra caruia dreptul de proprietate a fost reconstituit reclamantei  conform titlului de proprietate nr. 34407/22.06.2001, si care se invecineaza pe latura de sud cu terenul in litigiu in suprafata de 601 mp.
Avand in vedere atat fisa corpului de proprietate reprezentat de parcela 954, 90 mp (filele 164-167) ce a apartinut reclamantei, cat si fisa copului de proprietate reprezentat de parcela in suprafata de 6476 mp a paratului (filele 300-302 ), reiese ca in realitate suprafata de 954,90 mp (in tarlaua 13, parcela 392) se invecineaza cu parcela paratului (tarla 77, parcela 7/2/2), adica cu parcela in suprafata de 1546,719 mp identificata cu numar cadastral 602/1 obtinuta in urma dezmembrarii parcelei initiale, astfel cum s-a aratat anterior, si care din anul 2004 apartine numitei I.
Prin urmare suprafata de 601 mp este inclusa in suprafata de 1546,719 mp  dobandita de catre I de la paratul G si care face parte din corpul initial de proprietate al paratului de 6476 mp.
Aceasta constatare se bazeaza pe relatiile furnizate de Primaria comunei F nr 3823/07.10.2008, de catre OCPI Calarasi cu adresa nr. 5485/07.09.2007 , insotite de extrasul din planul cadastral executat in anul 1986, planul actual de incadrare in zona, extras tarla 77 parcela 7/2/2.
In acest sens , instanta retine ca terenul in suprafata de 601 mp se afla in parcela nr. 393 cvartalul 13 conform planului cadastral din perioada 1986-1987 si figura ca fiind in posesia reclamantei. Acest plan a fost folosit ulterior de catre Comisa de fond funciar ca suport de lucru pentru efectuarea modificarilor aparute in urma intocmirii fiselor de punere in posesie. Dupa finalizarea operatiunii de punere in posesie , intre parcela 392 din cvartalul 13  si parcela 7/2/2 din tarlaua 77 nu a mai aparut distinct parcela 393 ( cea in litigiu) , aceasta fiind inclusa in parcela 7/2/2 din tarlaua 77.
Cu privire la modul de solutionare a exceptiilor invocate de I instanta de recurs apreciaza ca in mod corect a fost admisa exceptia inadmisibilitatii actiunii in evacuare si  pe cale de consecinta respinsa cererea de evacuare, motivat de faptul ca spre deosebire de actiunea in revendicare, actiunea in evacuare, reglementata prin art. 1410 si urm. C.civ., este specifica raporturilor juridice de locatiune, adica acelor raporturi prin care o parte, numita locator, s-a obligat sa procure celeilalte parti, numita locatar, folosinta pe timp determinat a unui bun individual determinat si neconsumptibil in schimbul unei sume de bani, numita chirie. In cauza de fata, intre reclamanta si  G nu au existat raporturi de obligatii derivate din locatiune, reclamanta afirmand ca dreptul sau de proprietate a fost incalcat de catre G, or dreptul real de proprietate nu poate fi aparat decat pe calea actiunii in revendicare, nicidecum pe calea actiunii in evacuare.
De asemenea, in mod corect au fost respinse exceptia inadmisibilitatii actiunii pentru inexistenta obiectului revendicat, a relativitatii lucrului judecat si inopozabilitatea hotararii judecatoresti de care se prevaleaza reclamanta, a lipsei de interes pentru urmatoarele considerente:
Pornind de la faptul ca orice proprietate asupra unui teren are un contur, ceea ce in planul vecinatatii, inseamna traiectoria liniei inchise care o separa in spatiu, si-i atribuie individualitate (configuratie), retinand ca deseori titlurile de proprietate sunt omisive in privinta conturului terenului datorita absentei masuratorilor sau executarii lor de catre nespecialisti, instanta, in raport de aspectele anterior prezentate, concluzioneaza ca obiectul revendicarii il constituie suprafata de 601 mp care initial a fost configurata in planurile cadastrale drept parcela 392 din cvartalul 13 , ulterior aceasta fiind inclusa in  parcela 7/2/2 din tarlaua 77. Prin urmare, schimbarea numerotarii parcelelor in plan cadastral nu duce la ideea disparitiei bunului.
In privinta exceptiei relativitatii lucrului judecat si inopozabilitatea hotararii judecatoresti de care se prevaleaza reclamanta, instanta apreciaza ca aceasta nu constituie o exceptie de procedura, nevizand incalcarea normelor de procedura, si nici o exceptie de fond, intrucat nu vizeaza lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiunea, ci poate constitui aparare de fond decurgand din efectele unei hotarari judecatoresti. In acest sens, retine ca hotararea judecatoreasca are valoarea unui inscris autentic, neputand fi ignorata de catre terti, sub motiv ca nu au participat in procesul finalizat prin adoptarea ei. Fata de acestia insa, hotararea se va opune cu valoarea unui fapt juridic si cu valoarea unui mijloc de proba,  de prezumtie relativa.
Nefondate sunt si exceptiile lipsei calitatii procesuale active si lipsei de interes, corect respinse de catre instanta de fond, avand in vedere ca potrivit art. 41 alin 1  cod procedura civila orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte in judecata, iar conform art. 109 alin 1 Cod procedura civila  oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente. In speta, reclamanta pretinde un drept subiectiv a carei existenta sau inexistenta se va constata prin hotararea judecatoreasca si justifica un interes legitim, actual, personal  in promovarea actiunii.
In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a numitilor I, D si E, introdusi in cauza dupa decesul paratului G, instanta de recurs apreciaza ca exceptia a fost corect solutionata prin respingere numai in ceea ce o priveste pe numita I.
Intr-adevar, la momentul introducerii actiunii in revendicare, suprafata revendicata nu se mai afla in patrimoniul defunctului, aceasta facand parte din terenul in suprafata de 1546,719 mp identificat cu numar cadastral 602/1, situat in tarla 77, parcela 7/2/2, instrainat de G numitei I inca din anul 2004, dar se afla  in continuare in posesia sa. Or, actiunea in revendicare se exercita de proprietarul neposesor impotriva posesorului neproprietar.
Succesiunea defunctului G, decedat in cursul procesului, a fost acceptata numai de catre I in calitate de sotie si de legatar universal, conform certificatului de mostenitor  de legatar nr. 32 din data de 15.04.2008 emis de BNP Mirela Popescu, aceasta devenind astfel continuatoarea personalitatii defunctului, detinand totodata si un titlu de proprietate asupra terenului in litigiul pe care il opune reclamantei. Prin urmare, I atat ca succesoare a defunctului cat si ca posesoare a terenului in litigiu, are calitate procesuala pasiva.
In schimb, paratii D si E, in calitate de colaterali, sunt straini de succesiune, si neavand calitatea de mostenitori ai defunctului G nu pot sta in proces, motiv pentru care va admite exceptia lipsei calitatii lor procesuale si va respinge cererea formulata impotriva acestora. 
In legatura cu critica privind nesolutionarea cererii de chemare in garantie, instanta de control judiciar retine ca judecarea acestei cererii a facut  obiectul  cererii de completare a hotararii judecatoresti  intemeiata pe dispozitiile art. 281 ind 2 alin 1 Cod procedura civila  (dosarului nr. 493/269/2009 al Judecatoriei O) solutionata prin  sentinta civila nr. 765/22.04.2009 , motiv pentru care nu va mai supune analizei aceasta cerere.
Pe fondul cauzei, instanta de recurs apreciaza ca prima instanta, admitand actiunea reclamantei si obligand paratii sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 601 mp. teren intravilan, situat in com. F, in T -13, P-393, precum si de a ridica de pe acest teren constructia edificata de defunctul G, a dat o solutie netemeinica cu aplicarea gresita a legii.
Apreciind asupra probelor administrate in cauza, tribunalul priveste ca neintemeiata actiunea in revendicare si pe cale de consecinta a obligarii paratei de a ridica de pe terenul in suprafata de 601 mp constructia pentru urmatoarele considerente:
In materie imobiliara, dovada dreptului de proprietate, pentru promovarea actiunii in revendicare, se poate face prin titlu de proprietate, care poate fi orice act juridic translativ de proprietate, cat si prin existenta unui mod originar de dobandire a proprietatii.
In speta, stabilind locatia terenului in litigiul, astfel cum s-a aratat anterior, constata ca atat reclamanta cat si parata detin inscrisuri care atesta dreptul lor de proprietate asupra terenului in suprafata de 601 mp, imobil ce se afla in posesia paratei I.
In aceste conditii, instanta va proceda la compararea titlurile de proprietate, acordand preferabilitate unuia dintre acestea, in conditiile prevazute de lege.
Astfel, reclamanta detine sentinta civila nr. 1521/18.10.2006 pronuntata de Judecatoria O prin care i s-a constatat dreptul de proprietate ca efect al uzucapiunii, insa in  contradictoriu cu Primaria comunei F, iar nu cu persoana care poseda in fapt terenul in anul 2006, asa incat aceasta sentinta este opusa paratei cu valoarea unui fapt juridic si a unui mijloc de proba, bucurandu-se de o prezumtie relativa, ce poate fi rasturnata prin administrarea de probe, deoarece caracterul absolut al prezumtiei legale functioneaza, in conditiile art. 1202 alin. 2 Cod civil, doar in relatiile dintre partile din procesul ce a avut ca obiect constatarea dreptului de proprietate.
In schimb, parata detine drept titlu de proprietate, contractul de vanzare - cumparare autentificat la BNP Manolache Florina Mihaela sub nr. 2458/10 mai 2004 prin care  G ii instraineaza terenul in suprafata de 1546,719 mp ( in care este inclus terenul in litigiu)  identificat cu numar cadastral 602/1, situat in tarla 77, parcela 7/2/2,  care face parte din parcela initiala de 6476 mp asupra caruia dreptul de proprietate a fost reconstituit inca din anul 1994 autorului paratei, G,  prin titlul de proprietate nr. 33141 din data de 27.04.1994.
Instanta priveste ca fiind preferabil titlul de proprietate al  paratei, intrucat provine de la cel caruia dreptul de proprietate i-a fost reconstituit cu mult timp inaintea obtinerii de catre reclamanta a hotararii judecatoresti de constatare ce nu are caracter constitutiv de drepturi, iar uzucapiunea, ca mijloc de dobandire a dreptului de proprietate, a fost invocata in anul 2006 de catre reclamanta nu impotriva proprietarului, ci a unui neproprietar, in speta primaria.
Un al doilea motiv pentru care tribunalul considera preferabil titlul de proprietate al paratei este si acela ca spre deosebire de reclamanta, dreptul de proprietate al antecesorului si apoi al paratei a fost intabulat in cartea funciara in anul 2004, anterior obtinerii de catre parata a hotararii judecatoresti de constatare a dreptului de proprietate, fapt ce-i asigura opozabilitate erga omnes inca de la momentul inregistrarii cererii de inscriere in cartea funciara.
In acest sens, retine ca potrivit art. 30 alin 1 din Legea 7/1996 "Daca in cartea funciara s-a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fost dobandit sau constituit cu buna-credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul."
Fata de aspectele sus -mentionate si avand in vedere ca valabilitatea titlului de proprietate al paratei precum si al antecesorului sau, nu a fost contestata, priveste ca neintemeiata actiunea in revendicare formulata de intimata reclamanta S, urmand a o respinge.
Intrucat constructiile au fost ridicate de antecesorul paratei pe terenul sau, iar potrivit dispozitiilor art. 492 Cod civil" Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra" va respinge si cererea reclamantei de obligare la ridicarea constructiei edificate pe acest teren.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei recurate.