Recurs civil. Lipsa calita?ii procesual pasive a Unita?ii Administrativ Teritoriale in ac?iunea in constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
(Decizie nr. 339/R din data de 08.04.2010 pronuntata de Tribunalul Calarasi)Recurs civil. Lipsa calita?ii procesual pasive a Unita?ii Administrativ Teritoriale in ac?iunea in constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Cum exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este o exceptie de ordine publica de fond, dirimanta si absoluta, ea poate fi pusa in discutie si din oficiu de catre instanta, nefiind necesar a fi invocata de parata.
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Oltenita sub nr. 703/269/2009, reclamantul MS, a chemat in judecata Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna S - prin primar, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra terenului in suprafata de 900 m.p. situat in intravilanul localitatii.
In motivarea actiunii se arata ca la data de 2 februarie 1945 bunicul lui din partea mamei, MI, a lasat un testament prin care l-a desemnat drept mostenitor pe diverse suprafete de teren extravilan, dar si pe suprafata de 2500 m.p. (adica o jumatate de pogon) loc de casa situata in intravilan, pe raza satului P, comuna S, jud. C. In acelasi an, bunicul patern al reclamantului a decedat.
In anul 1959, cand era deja casatorit, reclamantul a construit casa in care locuieste si in prezent impreuna cu sotia lui, MV, in care au locuit si cu cei trei copii ai lor, astazi casatoriti, avand fiecare familie si casa lui. Sustine ca a imprejmuit terenul in suprafata de 2500 m.p. cu gard din uluca, l-a posedat si l-a folosit cu buna credinta, continuu, neintrerupt, netulburat de nimeni, public si sub nume de proprietar, platind taxele si impozitele aferente din anul 1959 si pana in prezent. In anul 1960 a racordat imobilul la reteaua nationala de electricitate si dupa anul 1989 a efectuat formalitatile impuse de legile fondului funciar. Prin titlul de proprietate nr. 68549/5.02.2007 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 3,9400 ha teren extravilan, iar din terenul intravilan numai pentru suprafata 1600 m.p., in loc de 2500 m.p., suprafata cu care figureaza inscris in mod legal in Registrul agricol din anul 1954 si pana in prezent. Comisia Locala de Fond Funciar S, careia i-a adus la cunostinta acest fapt si i-a prezentat testamentul lasat de bunicul sau, a modificat registrul agricol, inscriind, in intravilan, o suprafata de 1600 m.p. in loc de 2500 m.p., aliniindu-se titlului de proprietate nr. 68549/5.02.2007.
In dovedirea actiunii reclamantul a depus inscrisuri.
Au fost audiati martorii propusi de reclamant.
Solutionand cauza prin sentinta civila nr.1009/25.05.2009, Judecatoria O a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna S, jud. Calarasi - prin primar, invocata din oficiu si a respins actiunea reclamantului M S impotriva Comunei S, jud. Calarasi, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pentru a se pronunta astfel, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Unitatii Administrativ Teritoriale Comuna S, instanta a retinut ca, constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune se judeca in contradictoriu cu adevaratul proprietar al imobilului, fiind sarcina reclamantului sa indice persoana acestuia prin cererea de chemare in judecata formulata in conditiile art. 112 Cpc.
Din probele administrate nu a rezultat ca imobilul s-ar fi aflat vreodata in proprietatea unitatii administrativ teritoriale, caz in care aceasta ar fi dobandit calitate procesuala.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pentru urmatoarele motive:
1) Nelegal a fost respinsa actiunea, desi erau pe deplin aplicabile dispozitiile art.1846-1847 Cod civil, formulata in contradictoriu cu parata Comuna S reprezentata prin Primar, deoarece datorita acestei parate au fost facute nelegalitati in momentul intocmirii propunerilor Comisiei Locale de Fond Funciar S catre Comisia Judeteana de Fond Funciar Calarasi.
2) Instanta de fond in mod nelegal a pus in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive care nu fusese invocata de parata prin vreo intampinare, in conditiile in care a invocat prin actiune dispozitiile testamentului autentificat la 02.02.1945, al bunicului matern MI, iar din depozitiile martorilor audiati rezultase ca erau indeplinite toate conditiile pentru constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata pentru diferenta de teren nereconstituita conform Legii 18/1991.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele de recurs invocate, precum si din oficiu, tribunalul constata ca recursul declarat nu este fondat.
Potrivit art.129 al.5 Cpc, judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala pentru aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.
Dupa ce instanta a fost sesizata, ea trebuie sa verifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva, fie inainte de inceperea dezbaterilor, fie in cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuala activa) precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva).
Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa.
Prin motivarea in fapt a actiunii sale reclamantul a pretins ca a dobandit in anul 1945 prin testament de la bunicul sau pe linie materna MI o suprafata de 2500 mp teren pe care si-a edificat in anul 1959 o casa de locuit in care locuieste si in prezent, stapanind intreg imobilul in toata aceasta perioada, public, pasnic si sub nume de proprietar, fiind indeplinite astfel cerintele art.1846-1847 Cod civil pentru a se constata ca a dobandit dreptul de proprietate inclusiv asupra suprafetei de 900 mp teren intravilan pentru care Comisia Comunala de Aplicare a Legii 18/1991 a omis sa-i emita titlu de proprietate.
Din aceasta motivare in fapt rezulta doua aspecte contradictorii: pe de o parte reclamantul sustine ca terenul dobandit prin mostenire si-a pastrat apartenenta la domeniul proprietatii private din moment ce a solicitat prin prezenta actiune constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra acestuia prin uzucapiune, iar, pe de alta parte, pentru o parte din suprafata totala de teren (1600 mp din totalul de 2500 mp) se sustine ca a fost obtinut titlu de proprietate potrivit procedurii prevazuta de Legea 18/1991, ceea ce presupune trecerea terenului (in perioada anterioara anului 1989) in proprietate cooperatista si apoi reconstituirea dreptului de proprietate in conditiile acestei legi speciale de reparatie, terenul respectiv aflandu-se la dispozitia comisiei locale pentru aplicarea Legii 18/1991, fara a face insa dovezi cu privire la identitatea acestui din urma teren cu cel dobandit prin testamentul respectiv.
Cum reclamantul nu a inteles sa conteste titlul de proprietate emis potrivit procedurii speciale a Legii 18/1991 pe motiv ca i-a fost reconstituita o suprafata mai mica decat cea detinuta in realitate, ci a promovat prezenta actiune pe calea dreptului comun, este evident ca a considerat ca terenul ce formeaza obiectul actiunii de fata nu a iesit niciodata din proprietatea privata a autorului sau, astfel incat constatarea indeplinirii conditiilor legale ale uzucapiunii in sensul ca posesia sa exercitata in toata aceasta perioada ar fi apta sa conduca la dobandirea dreptului de proprietate se putea solicita, in aceste conditii, numai in contradictoriu cu ceilalti mostenitori ai autorului sau si nu cu unitatea administrativ teritoriala, cum s-a solicitat prin actiune, nefacandu-se nici un fel de dovezi ca parata chemata in judecata ar fi dobandit vreun drept real asupra terenului respectiv.
Cum exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este o exceptie de ordine publica de fond, dirimanta si absoluta, ea poate fi pusa in discutie si din oficiu de catre instanta, nefiind necesar a fi invocata de parata, cum gresit apreciaza recurentul prin cel de-al doilea motiv de recurs; cat priveste depozitiile martorilor audiati, ele nu pot avea relevanta in cauza si nu li se poate acorda forta probanta atata vreme cat parata chemata in judecata nu poate sta in aceasta calitate in proces.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul, in majoritate, urmeaza a respinge recursul declarat de reclamantul MS impotriva sentintei civile nr.1009/2009 a Judecatoriei O. Motivarea opiniei separate:
Opinia separata este in sensul ca se impunea admiterea recursului formulat de reclamantul MS, casarea sentintei civile nr. 1009/25.05.2009 a Judecatoriei Oltenita si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta pentru suplimentarea probatoriului in ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a paratei Comuna S prin Primar.
Desi instanta de fond precizeaza ca din probele administrate nu rezulta ca terenul in cauza s-ar afla in proprietatea unitatii administrativ teritoriale parate, totusi nu face analiza acestor probe in sensul unei argumentatii logice din care sa rezulte ca parata in cauza nu are cu certitudine calitate procesuala in cauza. O astfel de argumentatie, daca exista, ar fi trebuit sa duca la stabilirea persoanei care ar avea aceasta calitate, daca nu prin stabilirea exacta a acestei persoane, cel putin prin deducerea persoanei fata de care reclamantul ar putea sa invoce uzucapiunea pentru terenul pe care il poseda, conform actiunii sale, de peste 30 de ani.
Apreciez ca instanta, la momentul la care a solutionat cauza, nu avea probe suficiente pentru a stabili cu certitudine daca parata Comuna S prin Primar avea sau nu calitate procesuala pasiva in cauza, impunandu-se administrarea de probatorii noi pe care instanta trebuie sa le dispuna din oficiu conform art.129-130 Cod pr.civ. pentru aflarea adevarului si pentru a preveni orice greseala in solutionarea cauzei. Este adevarat ca potrivit art.112 Cod pr.civ. reclamantul trebuie sa dovedeasca si calitatea procesuala pasiva a paratei chemata in judecata, dar si instanta trebuie, pentru a preveni orice greseala, sa puna in vedere reclamantului sa administreze probatorii pentru a stabili cu certitudine calitatea procesuala pasiva a paratei conform art.129 si 130 Cod pr.civ.
De aceea, apreciez ca instanta de fond trebuie sa solicite Primariei Comunei S sa precizeze care a fost regimul juridic al terenului in cauza in ultimii 30 de ani si pana in prezent si sa depuna acte in acest sens. Numai dupa stabilirea certa a acestor date privind regimul juridic al terenului pe ultimii 30 de ani se poate stabili proprietarul dezinteresat de proprietatea sa si care i-a permis reclamantului sa exercite o posesie utila timp de 30 de ani pentru a uzucapa acest teren si care ar fi avut calitate procesuala pasiva in cauza, iar acest proprietar putea fi in raport de probe chiar parata Unitatea Administrativ Teritoriala a Comunei S.
Aspectele legate de aplicarea Legii nr. 18/1991 retinute in argumentarea opiniei majoritare apreciez ca nu isi au aplicare in prezenta cauza si de aceea nici instanta de fond nu a avut sub nici un aspect in vedere aplicarea vreunei dispozitii din Legea nr. 18/1991 in prezenta cauza, mai ales ca vizeaza aspecte de fond si nu privind calitatea procesuala pasiva a paratei.
Fata de aceste aspecte, apreciez ca in raport de probele existente la dosar nu se poate stabili cu certitudine daca parata Comuna S prin Primar are sau nu calitate procesuala in cauza, impunandu-se admiterea recursului formulat de reclamantul MS impotriva sentintei civile nr. 1009/25.05.2009 a Judecatoriei O conform art.312 Cod proc.civ. raportat la art.304 pct.1 Cod pr.civ., casarea sentintei instantei de fond si trimiterea spre rejudecare a cauzei pentru administrarea de probatorii suplimentare pentru clarificarea chiar si a aspectelor contradictorii din actiunea reclamantului, care chiar retinute ca si contradictorii in opinia majoritara s-a apreciat ca pot sta la baza unei hotarari definitive.
Cum exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este o exceptie de ordine publica de fond, dirimanta si absoluta, ea poate fi pusa in discutie si din oficiu de catre instanta, nefiind necesar a fi invocata de parata.
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Oltenita sub nr. 703/269/2009, reclamantul MS, a chemat in judecata Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna S - prin primar, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani asupra terenului in suprafata de 900 m.p. situat in intravilanul localitatii.
In motivarea actiunii se arata ca la data de 2 februarie 1945 bunicul lui din partea mamei, MI, a lasat un testament prin care l-a desemnat drept mostenitor pe diverse suprafete de teren extravilan, dar si pe suprafata de 2500 m.p. (adica o jumatate de pogon) loc de casa situata in intravilan, pe raza satului P, comuna S, jud. C. In acelasi an, bunicul patern al reclamantului a decedat.
In anul 1959, cand era deja casatorit, reclamantul a construit casa in care locuieste si in prezent impreuna cu sotia lui, MV, in care au locuit si cu cei trei copii ai lor, astazi casatoriti, avand fiecare familie si casa lui. Sustine ca a imprejmuit terenul in suprafata de 2500 m.p. cu gard din uluca, l-a posedat si l-a folosit cu buna credinta, continuu, neintrerupt, netulburat de nimeni, public si sub nume de proprietar, platind taxele si impozitele aferente din anul 1959 si pana in prezent. In anul 1960 a racordat imobilul la reteaua nationala de electricitate si dupa anul 1989 a efectuat formalitatile impuse de legile fondului funciar. Prin titlul de proprietate nr. 68549/5.02.2007 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 3,9400 ha teren extravilan, iar din terenul intravilan numai pentru suprafata 1600 m.p., in loc de 2500 m.p., suprafata cu care figureaza inscris in mod legal in Registrul agricol din anul 1954 si pana in prezent. Comisia Locala de Fond Funciar S, careia i-a adus la cunostinta acest fapt si i-a prezentat testamentul lasat de bunicul sau, a modificat registrul agricol, inscriind, in intravilan, o suprafata de 1600 m.p. in loc de 2500 m.p., aliniindu-se titlului de proprietate nr. 68549/5.02.2007.
In dovedirea actiunii reclamantul a depus inscrisuri.
Au fost audiati martorii propusi de reclamant.
Solutionand cauza prin sentinta civila nr.1009/25.05.2009, Judecatoria O a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna S, jud. Calarasi - prin primar, invocata din oficiu si a respins actiunea reclamantului M S impotriva Comunei S, jud. Calarasi, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Pentru a se pronunta astfel, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Unitatii Administrativ Teritoriale Comuna S, instanta a retinut ca, constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune se judeca in contradictoriu cu adevaratul proprietar al imobilului, fiind sarcina reclamantului sa indice persoana acestuia prin cererea de chemare in judecata formulata in conditiile art. 112 Cpc.
Din probele administrate nu a rezultat ca imobilul s-ar fi aflat vreodata in proprietatea unitatii administrativ teritoriale, caz in care aceasta ar fi dobandit calitate procesuala.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs reclamantul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pentru urmatoarele motive:
1) Nelegal a fost respinsa actiunea, desi erau pe deplin aplicabile dispozitiile art.1846-1847 Cod civil, formulata in contradictoriu cu parata Comuna S reprezentata prin Primar, deoarece datorita acestei parate au fost facute nelegalitati in momentul intocmirii propunerilor Comisiei Locale de Fond Funciar S catre Comisia Judeteana de Fond Funciar Calarasi.
2) Instanta de fond in mod nelegal a pus in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale pasive care nu fusese invocata de parata prin vreo intampinare, in conditiile in care a invocat prin actiune dispozitiile testamentului autentificat la 02.02.1945, al bunicului matern MI, iar din depozitiile martorilor audiati rezultase ca erau indeplinite toate conditiile pentru constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiunea de lunga durata pentru diferenta de teren nereconstituita conform Legii 18/1991.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in raport de motivele de recurs invocate, precum si din oficiu, tribunalul constata ca recursul declarat nu este fondat.
Potrivit art.129 al.5 Cpc, judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala pentru aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.
Dupa ce instanta a fost sesizata, ea trebuie sa verifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva, fie inainte de inceperea dezbaterilor, fie in cadrul dezbaterilor asupra fondului dreptului.
Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuala activa) precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva).
Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa cat si pe cea pasiva, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa.
Prin motivarea in fapt a actiunii sale reclamantul a pretins ca a dobandit in anul 1945 prin testament de la bunicul sau pe linie materna MI o suprafata de 2500 mp teren pe care si-a edificat in anul 1959 o casa de locuit in care locuieste si in prezent, stapanind intreg imobilul in toata aceasta perioada, public, pasnic si sub nume de proprietar, fiind indeplinite astfel cerintele art.1846-1847 Cod civil pentru a se constata ca a dobandit dreptul de proprietate inclusiv asupra suprafetei de 900 mp teren intravilan pentru care Comisia Comunala de Aplicare a Legii 18/1991 a omis sa-i emita titlu de proprietate.
Din aceasta motivare in fapt rezulta doua aspecte contradictorii: pe de o parte reclamantul sustine ca terenul dobandit prin mostenire si-a pastrat apartenenta la domeniul proprietatii private din moment ce a solicitat prin prezenta actiune constatarea dobandirii dreptului de proprietate asupra acestuia prin uzucapiune, iar, pe de alta parte, pentru o parte din suprafata totala de teren (1600 mp din totalul de 2500 mp) se sustine ca a fost obtinut titlu de proprietate potrivit procedurii prevazuta de Legea 18/1991, ceea ce presupune trecerea terenului (in perioada anterioara anului 1989) in proprietate cooperatista si apoi reconstituirea dreptului de proprietate in conditiile acestei legi speciale de reparatie, terenul respectiv aflandu-se la dispozitia comisiei locale pentru aplicarea Legii 18/1991, fara a face insa dovezi cu privire la identitatea acestui din urma teren cu cel dobandit prin testamentul respectiv.
Cum reclamantul nu a inteles sa conteste titlul de proprietate emis potrivit procedurii speciale a Legii 18/1991 pe motiv ca i-a fost reconstituita o suprafata mai mica decat cea detinuta in realitate, ci a promovat prezenta actiune pe calea dreptului comun, este evident ca a considerat ca terenul ce formeaza obiectul actiunii de fata nu a iesit niciodata din proprietatea privata a autorului sau, astfel incat constatarea indeplinirii conditiilor legale ale uzucapiunii in sensul ca posesia sa exercitata in toata aceasta perioada ar fi apta sa conduca la dobandirea dreptului de proprietate se putea solicita, in aceste conditii, numai in contradictoriu cu ceilalti mostenitori ai autorului sau si nu cu unitatea administrativ teritoriala, cum s-a solicitat prin actiune, nefacandu-se nici un fel de dovezi ca parata chemata in judecata ar fi dobandit vreun drept real asupra terenului respectiv.
Cum exceptia lipsei calitatii procesuale pasive este o exceptie de ordine publica de fond, dirimanta si absoluta, ea poate fi pusa in discutie si din oficiu de catre instanta, nefiind necesar a fi invocata de parata, cum gresit apreciaza recurentul prin cel de-al doilea motiv de recurs; cat priveste depozitiile martorilor audiati, ele nu pot avea relevanta in cauza si nu li se poate acorda forta probanta atata vreme cat parata chemata in judecata nu poate sta in aceasta calitate in proces.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul, in majoritate, urmeaza a respinge recursul declarat de reclamantul MS impotriva sentintei civile nr.1009/2009 a Judecatoriei O. Motivarea opiniei separate:
Opinia separata este in sensul ca se impunea admiterea recursului formulat de reclamantul MS, casarea sentintei civile nr. 1009/25.05.2009 a Judecatoriei Oltenita si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta pentru suplimentarea probatoriului in ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a paratei Comuna S prin Primar.
Desi instanta de fond precizeaza ca din probele administrate nu rezulta ca terenul in cauza s-ar afla in proprietatea unitatii administrativ teritoriale parate, totusi nu face analiza acestor probe in sensul unei argumentatii logice din care sa rezulte ca parata in cauza nu are cu certitudine calitate procesuala in cauza. O astfel de argumentatie, daca exista, ar fi trebuit sa duca la stabilirea persoanei care ar avea aceasta calitate, daca nu prin stabilirea exacta a acestei persoane, cel putin prin deducerea persoanei fata de care reclamantul ar putea sa invoce uzucapiunea pentru terenul pe care il poseda, conform actiunii sale, de peste 30 de ani.
Apreciez ca instanta, la momentul la care a solutionat cauza, nu avea probe suficiente pentru a stabili cu certitudine daca parata Comuna S prin Primar avea sau nu calitate procesuala pasiva in cauza, impunandu-se administrarea de probatorii noi pe care instanta trebuie sa le dispuna din oficiu conform art.129-130 Cod pr.civ. pentru aflarea adevarului si pentru a preveni orice greseala in solutionarea cauzei. Este adevarat ca potrivit art.112 Cod pr.civ. reclamantul trebuie sa dovedeasca si calitatea procesuala pasiva a paratei chemata in judecata, dar si instanta trebuie, pentru a preveni orice greseala, sa puna in vedere reclamantului sa administreze probatorii pentru a stabili cu certitudine calitatea procesuala pasiva a paratei conform art.129 si 130 Cod pr.civ.
De aceea, apreciez ca instanta de fond trebuie sa solicite Primariei Comunei S sa precizeze care a fost regimul juridic al terenului in cauza in ultimii 30 de ani si pana in prezent si sa depuna acte in acest sens. Numai dupa stabilirea certa a acestor date privind regimul juridic al terenului pe ultimii 30 de ani se poate stabili proprietarul dezinteresat de proprietatea sa si care i-a permis reclamantului sa exercite o posesie utila timp de 30 de ani pentru a uzucapa acest teren si care ar fi avut calitate procesuala pasiva in cauza, iar acest proprietar putea fi in raport de probe chiar parata Unitatea Administrativ Teritoriala a Comunei S.
Aspectele legate de aplicarea Legii nr. 18/1991 retinute in argumentarea opiniei majoritare apreciez ca nu isi au aplicare in prezenta cauza si de aceea nici instanta de fond nu a avut sub nici un aspect in vedere aplicarea vreunei dispozitii din Legea nr. 18/1991 in prezenta cauza, mai ales ca vizeaza aspecte de fond si nu privind calitatea procesuala pasiva a paratei.
Fata de aceste aspecte, apreciez ca in raport de probele existente la dosar nu se poate stabili cu certitudine daca parata Comuna S prin Primar are sau nu calitate procesuala in cauza, impunandu-se admiterea recursului formulat de reclamantul MS impotriva sentintei civile nr. 1009/25.05.2009 a Judecatoriei O conform art.312 Cod proc.civ. raportat la art.304 pct.1 Cod pr.civ., casarea sentintei instantei de fond si trimiterea spre rejudecare a cauzei pentru administrarea de probatorii suplimentare pentru clarificarea chiar si a aspectelor contradictorii din actiunea reclamantului, care chiar retinute ca si contradictorii in opinia majoritara s-a apreciat ca pot sta la baza unei hotarari definitive.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Proprietate privata; Uzucapiune (Prescriptia achizitiva)
uzucapiune - Sentinta civila nr. 2809 din data de 06.12.2016Infractiunii prev. de art.174 – 175 lit.c si d c.p. - Sentinta penala nr. 66 din data de 30.04.2009
Infractiunilor de „contrabanda calificata” prevazuta de art.271 din legea 86/2006 si „nerespectarea regimului armelor si munitiilor” prevazuta de art.138 din Legea 295/2007 cu ref. la art.279 al.1 din c.p. - Sentinta penala nr. 60 din data de 23.04.2009
Infractiunilor prev. de art.2 alin.1 din Legea 143/2000 si art.3 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplic. art.33 lit. a C.p. - Sentinta penala nr. 58 din data de 09.04.2009
Penal - infractiuni privind circulatia pe drumurile publice (O.U.G. nr.195/2002) art.86 al.1, art.89 al.1 - Decizie nr. 81A din data de 28.04.2009
Ordonanta presedintiala. Evacuare. Recurs. - Decizie nr. 989 din data de 15.12.2008
Contencios administrativ si fiscal. Pretentii. Anulare act administrativ. - Sentinta civila nr. 947 din data de 04.06.2008
Contencios administrativ si fiscal. Drepturi banesti - prime de vacanta. - Sentinta civila nr. 579 din data de 14.03.2007
Contencios administrativ si fiscal. Anulare act administrativ. - Sentinta civila nr. 2779 din data de 12.12.2007
Contencios administrativ si fiscal. Pretentii. - Sentinta civila nr. 1105 din data de 25.06.2008
Drepturi banesti - indemnizatie dispozitiv - Sentinta civila nr. 2134 din data de 17.12.2008
Drepturi banesti - Sentinta civila nr. 2129 din data de 17.12.2008
Revocare contract de vanzare-cumparare. Revenirea bunului in patrimoniul debitorului. - Decizie nr. 960 din data de 09.12.2008
Art.292 CP fals in declaratii. Neincepere urmarire penala. - Decizie nr. 4 din data de 19.01.2009
Procedura insolventei. Suportarea pasivului neacoperit al unei societati debitoare de catre parat in calitate de administrator. Inadmisibilitate cerere. Art. 138 alin.6 din legea 85/2006 - Sentinta civila nr. 154 din data de 07.05.2014
Drept procesual civil. Contestatia la executare - suplinirea necesitatii transcrierii biletului la ordin prin atasarea acestuia la somatie, Art. 61 alin. 6 din legea nr. 58/1934 - Sentinta civila nr. 688 din data de 06.11.2014
Drept procesual civil. Lipsa calitatii procesuale pasive a Consiliului Local in litigiul privind contractul de delegare de gestiune a serviciului public de salubrizare. Art. 30 alin. 3 din Legea nr. 51/2006; art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 - Sentinta civila nr. 424 din data de 29.04.2014
Drept procesual civil. Competenta materiala cu privire la o cerere privind anularea unui act fals ( desfiintarea unei fise medicale emisa de catre M. T. A.S.). Art.94 pct.1 lit.j c.p.civila. - Sentinta civila nr. 65 din data de 28.01.2014
Drept procesual civil - contestatia la executare - executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii.Imposibilitatea de executare si lipsa fondurilor necesare executarii creantei stabilita prin titlul executori - Sentinta civila nr. 22 din data de 20.01.2014
Drept procesual civil. Calitatea procesuala pasiva a sotului nesemnatar al contractului de furnizare a apei potabile ,a apei reci pentru prepararea apei calde si evacuarea apelor uzate menajere intr-un proces privind plata datoriilor restante derivate - Sentinta civila nr. 658 din data de 07.10.2014