InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Bucuresti

Actiune in raspundere patrimoniala intentata de catre angajator. Nelegalitatea acordarii de premii salariatilor prin decizie emisa doar de catre conducatorul operativ al unitatii, fara aprobarea organelor de conducere colectiva ale angajatorului. Obl...

(Decizie nr. 7892 din data de 30.11.2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)

Domeniu Activitati economice (infractiuni privind regimul lor) | Dosare Curtea de Apel Bucuresti | Jurisprudenta Curtea de Apel Bucuresti

      Actiune in raspundere patrimoniala intentata de catre angajator. Nelegalitatea acordarii de premii salariatilor prin decizie emisa doar de catre conducatorul operativ al unitatii, fara aprobarea organelor de conducere colectiva ale angajatorului. Obligatia restituirii acestor sume independent de existenta sau inexistenta culpei angajatului in ce priveste incasarea lor. Recurs respins.

      -Codul Muncii, art.  272 alin. 1
      
      
      In privinta sistemului de acordare a premiilor, Curtea constata ca acestea au fost acordate intr-un cuantum majorat in perioada 2003 - 2005, prin majorarea fara temei legal a procentului de constituire a fondului  de premiere trimestriala aplicat asupra cheltuielilor cu salariile aferente personalului prevazut in statutul de functii de la 30% la 35%, precum si a procentului de constituire a fondului de premiere anuala din venitul net suplimentar de la 20% la 30%, majorari efectuate prin deciziile nr. 27/23.09.2004 si 22/22.07.2005 emise de redactorul sef al unitatii, fara aprobarea organelor colective de conducere ale unitatii, pana la data de 14.06.2005, fiind necesara aprobarea Comitetului de coordonare, iar ulterior a Colegiului de conducere, organe care ar fi trebuit sa aprobe premierile prin hotarari consemnate in scris, luate in urma unor analize temeinice, bazate pe materiale de fundamentare cu respectarea prevederilor legale, in  sedinte tinute in plen.
In aceste conditii, Decizia nr. 22/22.07.2005 emisa de redactorul sef al revistei nu poate constitui temei legal pentru acordarea premiilor in functie de fondurile de premiere majorate, intrucat, in conformitate cu prevederile art. 10 lit. i din Regulamentul de organizare si functionare al reclamantei Colegiul de conducere are in atributie aprobarea acordarii primelor pentru salariati si, ca urmare, stabilirea si aprobarea acordarii primelor se putea face numai ca urmare a unei hotarari a Colegiului de conducere al unitatii.
Cum potrivit prevederilor art. 272 alin. 1 din Codul Muncii, salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie, indiferent de inexistenta vinovatiei sale in incasarea acestor sume nedatorate, intrucat obligatia de restituire a accipiens-ului nu se intemeiaza pe ideea de vinovatie (culpa) din partea acestuia, existand indiferent de buna sau reaua-credinta a salariatului care a primit sume de bani nedatorate, iar raspunderea persoanelor carora le este imputabila plata catre salariat a sumelor nedatorate este subsidiara fata de obligatia de restituire ce incumba paratului.

CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALA, DECIZIA NR. 7892 din 30.11.2011)

Prin sentinta civila nr. 804/26.01.2011, Tribunalul Bucuresti - Sectia a-VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a admis actiunea formulata de reclamanta I.M. (Revista O.) in contradictoriu cu parata Z.A.; a obligat  parata sa plateasca reclamantei suma de 14094 lei reprezentand debit cu titlu de premii trimestriale, ocazionale si anuale si 818 lei cu titlu de indemnizatie de concediu si recalculare a venitului net aferent lunii august 2005; a admis exceptia inadmisibilitatii cererilor de chemare in garantie; a respins  cererile de chemare in garantie ca inadmisibile.
      In considerente a retinut ca In conformitate cu dispozitiile art.  272 alin. 1 Codul muncii "Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie".
      Rezulta din formularea textului de lege mentionat ca obligatia de restituire este independenta de orice fel de culpa a angajatului, pentru antrenarea acesteia fiind suficient a se fi dovedit caracterul nedatorat al sumei incasate.
      Asa fiind, tribunalul a analizat daca sumele  a caror restituire se solicita prin actiunea introductiva de instanta au fost incasate nedatorat de catre parata sau nu.
      De asemenea, instanta a retinut  sub acest aspect, ca parata este salariata Revistei O., in functia de redactor in baza contractului individual de munca 12/2004.
      In conformitate cu dispozitiile pct. 6 din contractul de munca reclamanta beneficia, pe langa salariul de baza, de premii trimestriale - intr-un cuantum stabilit de angajator in functie de realizarea venitului net, potrivit bilantului trimestrial; ocazionale - in luna decembrie, cu ocazia sarbatorilor de iarna si anuale.
      Pentru acordarea premiilor ocazionale se constituie un fond de premiere in limita a 30% din fondul de salarii lunar iar pentru acordarea premiilor anuale se constituie un fond de premiere in cuantum de pana la 20% din venitul net suplimentar realizat.
      Prin decizia 27/23.09.2004, redactorul sef al Revistei O. a decis stabilirea unui fond de premiere  trimestrial si ocazional in limita a 35% din fondul de salarii anual si un fond de premiere anual in limita de 30% din venitul net suplimentar realizat.
      Prin decizia 22/22.07.2005 a redactorului sef a fost aprobat Regulamentul de acordare a premiilor speciale personalului Revistei O.
      Prin aceste doua decizii au fost majorate procentele in limita carora se puteau acorda premiile trimestriale, anuale si ocazionale, de la 30%, respectiv 20% cat era prevazut in contractul de munca la 35%, respectiv 30%
      Tribunalul a retinut ca reclamanta s-a organizat si a functionat in baza HG nr. 4/4.01.2001 cu personalitate juridica in subordinea MMSSF, pana la data de 14.06.2005 activitatea acesteia desfasurandu-se in baza Ordinului Ministrului Muncii nr. 105/2002 fiind coordonata de un comitet de coordonare format din 3 persoane si condusa executiv de un colegiu de conducere format din 6 persoane numite prin Ordinul Ministrului nr. 126/5.02.2002.
      Din data de 14.06.2005 activitatea reclamantei este reglementata de Regulamentul de organizare si functionare aprobat prin Ordinul nr. 431/14.06.2005. Conform art.  6 alin 1 din acest Regulament conducerea Revistei O. este asigurata de Colegiul de Conducere format din 3 membrii respectiv: redactorul sef, un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, numit prin ordin al ministrului si responsabilul economic.
      In conformitate cu Regulamentul de Organizare si Functionare (aprobat prin Ordinul nr. 125/5.03.2002 anterior datei de 14.06.2005 si prin Ordinul nr. 431/14.06.2005 ulterior acestei date)  salarizarea personalului Revistei O. se face cu respectarea prevederilor legale privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare, salariatii putand beneficia de stimulente si prime potrivit contractului individual de munca.
      Acordarea de  prime pentru salariati, in conditiile legii, era, conform celor doua regulamente, atributia Comitetului de Coordonare anterior datei de 14.06.2005 si a Colegiului de Conducere al revistei ulterior acestei date.
      Rezulta din acelasi Regulamente ca redactorul sef nu avea atributii vizand acordarea de premii si stimulente.
      Asa fiind tribunalul a retinut ca redactorul sef al Revistei O. a adoptat deciziile nr. 27/23.04.2004 si nr. 22/22.07.2005 cu depasirea atributiilor ce ii erau conferite prin Regulamentele de organizare si functionare a revistei, acestea fiind asadar nelegal emise.
      Drept urmare s-a retinut de catre instanta ca parata a primit in mod nejustificat in perioada cuprinsa in cererea de chemare in judecata sume reprezentand premii ocazionale, anuale si trimestriale mai mari decat cele cuvenite.
      Din cuprinsul raportului de expertiza efectuat de expert Ana Carp tribunalul a retinut ca parata a incasat in plus, nedatorat, suma de 14094 lei astfel ca sub acest aspect actiunea reclamantei sa vadeste ca fiind intemeiata si a fost admisa.
      In ce priveste indemnizatia de concediu de odihna aferenta lunii august 2005 tribunalul a retinut ca, la determinarea cuantumului acesteia, a fost avut in vedere venitul realizat de parata pentru ultimele trei luni anterioare, venit ce includea si sumele incasate in plus cu titlu de premiu trimestrial, rezultand o medie zilnica de 77,5 lei, astfel dupa cum rezulta din cuprinsul raportului de expertiza efectuat in cauza de expert Ana Carp.
      Prin diminuarea cuantumului primelor pana la nivelul cuprins in contractul individual de munca si recalcularea mediei zilnice a rezultat un cuantum cuvenit al indemnizatiei de 1004 lei, respectiv 818 lei suma incasata nedatorat de parata cu acest titlu si care urmeaza a fi supusa restituirii.
      Este reala apararea paratei in conformitate cu care premiile trimestriale, anuale si ocazionale incasate de ea in perioada de referinta au fost calculate cu respectarea Regulamentului de acordare a premiilor aprobat prin Decizia nr. 22/22.07.2005 a redactorului sef insa, avand in vedere ca, asa cum s-a aratat, acesta nu avea competenta de a decide asupra acordarii acestor premii, caracterul necuvenit al prestatiilor subzista, antrenand in sarcina paratei obligatia de restituire.
      In ce priveste exceptia de inadmisibilitate a cererilor de chemare in garantie, ridicata de chematele in garantie prin intampinare, tribunalul a retinut ca potrivit art. 60 Cod procedura civila, partea poate chema in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul ca ar cadea in pretentii, cu o cerere in garantie sau in despagubire.
      Scopul reglementarii este acela de a asigura posibilitatea celui cazut in pretentii de a se despagubi de la cel care, in temeiul vreunei obligatii legale sau contractuale, este tinut sa-l despagubeasca.
      Instanta a retinut ca nu exista prevederi legale sau contractuale care sa permita salariatului parat. De la care se solicita restituirea unor sume incasate nedatorat sa se indrepte impotriva unui alt salariat cu o cerere in garantie sau in despagubire, acesta din urma neputand pretinde drepturi sau fi tinut de obligatii izvorate dintr-un contract de munca in care nu este parte.
      Avand in vedere caracterul personal al raspunderii patrimoniale reglementate de art. 270-271 Codul muncii si pentru motivele mai sus aratate tribunalul a admis exceptia de inadmisibilitate invocata de chematele in garantie si a respins cererile de chemare in garantie ca inadmisibile fata de obiectul cauzei.
      Impotriva acestei sentinte a declarat recurs motivat in termen legal parata Z.A.
      In sustinerea recursului a aratat ca sentinta este netemeinica si nelegala, pentru considerentele expuse in continuare.
      Astfel, avand in vedere ca expertul contabil a retinut in cadrul raportului de expertiza ca "prin deciziile nr. 27/23.09.2004 si nr. 22/2005 emise de redactorul sef a fost aprobat Regulamentul de acordare al premiilor speciale, trimestriale si anuale ale salariatilor in care au fost stabilite cuantumurile de constituire ale celor 2 fonduri de premiere in procente de:
      - 35% din fondul de salarii realizat, majorandu-se procentul de la 30%;
      - 30% din veniturile nete realizate suplimentar de unitate, majorandu-se procentul de la 20%".
      Recurenta a apreciat ca era normal ca expertul sa calculeze:
      - cat a incasat parata prin raportare la procentele cuprinse in contractul individual de munca;
      - cat a incasat parata prin raportare la deciziile cuprinse in Regulamentul de acordare al premiilor urmand ca instanta de fond sa stabileasca daca sumele incasate potrivit procentelor cuprinse in Regulamentul de acordare a premiilor au fost incasate in mod nejustificat.
      Preluand punctul de vedere al organelor de control, expertul, prin concluziile sale, nu a permis instantei sa analizeze daca sustinerile recurentei-parate in sensul ca sumele acordate cu titlul de premii au fost legale si s-au fundamentat pe hotararile conducerii societarii sau nu, existand numai calculul sumelor in varianta prezentata de organele de control si in varianta sustinuta de catre intimata-reclamanta.
      Prin urmare, recurenta a apreciat ca obiectiunile sale formulate la raportul de expertiza ar fi dus la elucidarea cauzei sub toate aspectele, astfel ca, in mod gresit, instant de fond, respingand solicitarea acesteia cu privire la reanalizarea concluziilor raportului de expertiza, a judecat fondul cauzei si a admis actiunea formulata de catre intimata-recurenta bazandu-se in special pe concluziile incomplete ale raportului de expertiza intocmit de catre expert Ana Carp.
      De asemenea, inainte de a prezenta argumentele juridice care conduc la sustinerea recurentei-parate ca solutia instantei de fond este in contradictie cu dispozitiile legale, solicita ca instanta de recurs sa aiba in vedere faptul ca prin acesta sentinta a Tribunalului Bucuresti se poate crea o nedreptate, un prejudiciu concret recurentei-parate, ba mai mult, o situatie de inechitate avandu-se in vedere buna-credinta a recurentei-parata Z.A.
      Din acesta perspectiva recurenta solicita instantei sa dispuna admiterea recursului, casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond in vederea completarii raportului de expertiza conform aspectelor anterior prezentate.
      Totodata, recurenta a inteles sa critice sentinta, pentru considerentele prevazute in art.  304 lit. 8 si lit. 9 Cod procedura civila, potrivit carora: "Modificarea unor hotarari se poate cere numai pentru motive de nelegalitate - cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia si cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii".
      Mai mult, prezentul recurs fiind declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, recurenta a solicitat instantei sa analizeze prezenta cauza sub toate aspectele, in conformitate cu dispozitiile art.  304 ind. 1 Cod procedura civila.
      Astfel, la data de 23.03.2006, in baza Ordinului de serviciu nr. 50065, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - Directia de Audit Intern si Control s-a dispus efectuarea unei misiuni de control financiar de gestiune la Revista O. care a constatat incalcarea prevederilor regulamentului de organizare si functionare al Revistei O.
      In urma controlului efectuat la data de 07.07.2006 s-a intocmit procesul-verbal de control financiar de gestiune nr. 50142, prin care organul de control a retinut in mod netemeinic si nelegal ca subsemnata as fi incasat necuvenit suma de 14.049 RON - reprezentand premii trimestriale, ocazionale si anuale in perioada 01.05.2003 - 28.02.2006 si suma de 818 RON - reprezentand indemnizatii de concediu incasate necuvenit in luna august 2005.
      Acestea sunt de altfel si sumele reprezentand pretentiile ce fac obiectul prezentei cauze.
      Revista O. este o institutie care se autofinanteaza iar Bugetul de venituri si cheltuieli este aprobat de catre ministru.
      Aparitia Ordonantei Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare a permis Revistei O.posibilitatea negocierilor salariale, precum si a beneficierii de prime ca urmare a participarii tuturor salariatilor la realizarea veniturilor propuse in Bugetul de venituri si cheltuieli, precum si a depasirii acestora. Aceste drepturi s-au prevazut in contractele individuale de munca, contracte care s-au elaborat cu sprijinul specialistilor din cadrul directiilor de  specialitate din minister.
      In capitolul drepturi cu salariile din Bugetul de venituri si cheltuieli s-au prevazut sume aferente stimularii tuturor salariatilor unitatii, inclusiv pentru redactorul sef al acesteia, sume ce se regasesc in subcapitolul "fond de premii", aspecte detaliate in darile de seama contabile, atat trimestriale, cat si anuale avizate de minister, cat si in Bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.
      In fiecare an, la fundamentarea Bugetelor de venituri si cheltuieli au fost prevazute pe langa drepturile salariale lunare si primele respective (prime trimestriale, de sarbatorile pascale si de Craciun, precum si cele din venitul net suplimentar).
      Stabilirea prevederii bugetare privind premierea anuala a intregului colectiv este realizata in urma analizei situatiei economico-financiare a unitatii privind exercitiul financiar precedent, cat si a prevederilor asupra veniturilor si cheltuielilor pe care unitatea le va realiza in perioada respectiva.
      La constituirea fondurilor de premiere s-au avut in vedere prevederile bugetare aprobate ale anilor precedenti, precum si ale anului in curs, in asa fel incat sa se poata acoperi negocierile salariale anuale ale personalului unitatii, cat si ale redactorului sef.
      In cursul fiecarui an Revista O. a realizat si depasit veniturile prevazute in Bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat de conducerea ministerului, ceea ce a permis achitarea integrala si la timp a tuturor obligatiilor financiare catre terti, precum si plata tuturor obligatiilor salariale (inclusiv premieri) ale personalului unitatii.
      Atat salariile, cat si primele au fost platite din veniturile proprii cu avizul scris al ministrului, nefiind depasite prevederile aprobate prin Bugetul de venituri si cheltuieli.
      Toate masurile privind acordarea sistemului de premii au avut acordul majoritatii simple a Colegiului de conducere.
      Sistemul de acordare al premiilor catre salariatii Revistei O. a fost elaborat ca un instrument pentru stimularea angajatilor institutiei si recompensarea acestora, avand in vedere natura creativa a activitatii desfasurate pe parcursul acestor ani, precum si de faptul ca institutia se autofinanteaza. La acordarea acestor premii s-a tinut cont de efortul depus si de valoarea care este atribuita de conducerea institutiei calitatilor si realizarilor fiecarui salariat in parte.
      Sistemul de premiere a fost inclus in Bugetul de venituri si cheltuieli iar acesta a fost aprobat de ministru. In conditiile aprobarii de catre ministru a Bugetului de venituri si cheltuieli, se demonstreaza faptul ca a existat aprobarea ordonatorului principal de credite, pentru fiecare capitol si subcapitol al Bugetului de venituri si cheltuieli, inclusiv pentru premieri. Nu s-au incalcat prevederile legale. in acest sens au fost intocmite statele de plata, pe baza acestora au fost platite catre bugetul local toate impozitele si contributiile aferente. Pe cale de consecinta recurenta sustine ca toate operatiunile financiare au fost corect evidentiate.
      In fiecare an au fost efectuate controale din partea Directiei Audit  Intern si Control si pana in prezent nu s-au constatat nereguli, desi metodologia de constituire a fondului de premiere este neschimbata de la aparitia OG nr. 14/1998. Singura schimbare survenita a fost aceea de marire a procentelor de premiere. Astfel, prin decizia nr. 27/23.09.2004 emisa de redactorul sef al Revistei O. (anexa 8 la procesul-verbal de control financiar de gestiune nr. 50142/07.07.2006 intocmit de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - Directia de Audit Intern si Control) l-a modificat fondul de premiere trimestrial si ocazional in limita a 35% din fondul salariat anual si fondul de premiere anual in limita a 30% din venitul net suplimentar realizat iar prin Decizia nr. 22/22.07.2005 emisa de angajator a fost aprobat Regulamentul de acordare a premiilor speciale personalului Revistei O.
      Toate premierile s-au acordat legal in baza OUG nr. 14/1998 aprobata prin Legea nr. 27/1999, avand drept suport legal propuneri ale colegiului de conducere, aprobate cu majoritate simpla, urmate de decizii ale conducatorului unitatii, lucru care nu a fost contestat de procesele verbale din anii anteriori ale organelor de control din partea MMSSF.
      Urmare a Deciziei nr. 27/23.09.2004 emisa de redactorul sef al Revistei Obiectiv, s-a modificat fondul de premiere trimestrial si ocazional in limita a 35% din fondul salariat anual si fondul de premiere anual in limita a 30% din venitul net suplimentar realizat. Aceste drepturi au fost prevazute in contractul individual de munca, contract care s-a elaborat cu sprijinul specialistilor din cadrul directiilor de specialitate din minister.
      In acest sens au fost intocmite statele de plata, iar pe baza acestora au fost platite catre bugetul local toate impozitele si contributiile aferente.
      Pe cale de consecinta sustine ca toate sumele primite au o baza legala, cat si una contractuala, neputand fi imputate subsemnatului.
      Nu este culpa salariatului ca un contract individual de munca semnat de salariat si care cuprinde drepturile de premiere trimestrial si ocazional in limita a 35% din fondul salariat anual si fondul de premiere anual in limita a 30% din venitul net suplimentar realizat, nu a fost inregistrat. Obligatia era a angajatorului si nu a salariatului si neinregistrarea contractului nu poate sa conduca la lipsirea de drepturi a salariatului in conditiile in care a existat o Decizie a angajatorului nr. 27/23.09.2004 prin care au fost stabilite aceste fonduri de premiere si un Regulament de acordare a premiilor speciale personalului Revistei O., aprobat prin Decizia nr. 22/22.07.2005 emisa de angajator (anexa 8 la procesul-verbal de control financiar de gestiune nr. 50142/07.07.2006 intocmitde Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei - Directia de Audit Intern si Control).
      De asemenea, a apreciat ca sentinta recurata este nelegala si netemeinica si in ceea ce priveste respingerea cererii de chemare in garantie formulata de catre recurenta-parata impotriva chematelor in garantie, pentru motivele invocate in continuare.
      Astfel, in conformitate cu dispozitiile art.  2 din Legea nr. 82/1991- legea i contabilitatii, republicata, contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat in administrare, precum si pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum si a conturilor anuale de executie ale bugetelor locale.
      Art.  6 din acelasi act normativ prevede ca documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.
      Art. 18 alin. 2 din Legea contabilitatii prevede in mod expres ca pentru finantarea cheltuielilor in limita prevederilor din bugetele aprobate, institutiile publice au obligatia organizarii si conducerii evidentei angajamentelor bugetare si legale in conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice.
      Art. 36 alin. 7 din aceeasi lege prevede ca institutiile din subordinea ministerelor, ai caror conducatori au calitatea de ordonator de credite - in speta fiind redactorul sef al Revistei O., organizeaza si conduc contabilitatea drepturilor constatate si a veniturilor incasate, precum si a angajamentelor si a platii efectuate, potrivit bugetului aprobat.
      Recurenta arata ca a enumerat aceste dispozitii legale in materia contabilitatii pentru a arata care este modalitatea in care legiuitorul a stabilit organizarea si functionarea contabilitatii pentru institutiile publice - raspunderea pentru organizarea acestui departament in cadrul unitatii apartinandu-i doamnei D.I.A., in calitate de economist.
      Pe langa obligatiile care le reveneau in baza dispozitiilor Legii nr. 82/1991 republicata, care constituie practic dreptul comun in materie, B.N. si D.I.A.  aveau obligatia de a asigura controlul financiar preventiv in cadrul institutiei, aceste atributiuni fiindu-le conferite prin Decizia nr. 32/02.12.2004.
      Acestea aveau obligatia ca, incepand cu data de 03.01.2005, sa exercite controlul financiar preventiv propriu in conformitate cu normele metodologice generale prevazute de Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 522/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
      Astfel, prin Decizia susmentionata, doamnelor D.I.A si B.N. le-au fost atribuite de catre conducerea institutiei atributiunile de control financiar preventiv propriu, atributiuni pe care trebuia sa le exercite in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare-aspect care le-a si fost pus in vedere de catre conducerea unitatii prin aceeasi decizie.
      Astfel, cele doua persoane chemate in garantie desemnate sa efectueze controlul financiar preventiv propriu aveau obligatia de a verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, inainte de aprobarea acestora - art.  2 lit. c) din OG nr. 119/1999 republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
      Este evident ca, in situatia in care se va demonstra faptul ca reglementarile legale in materia financiar-contabila nu au fost respectate in perioada de referinta luata in calcul la intocmirea procesului-verbal de control financiar de gestiune nr. 50142/07.07.2006, culpa apartine in totalitate persoanelor desemnate sa verifice tocmai respectarea legalitatii operatiunilor, acesta fiind si scopul organizarii activitatii de control intern, si anume:
      - realizarea, la un nivel corespunzator de calitate, a atributiilor institutiilor publice, stabilite in concordanta cu propria lor misiune, in conditii de regularitate, eficacitate, economicitate si eficienta;
      - protejarea fondurilor publice  impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei;
      - respectarea legii.
      Astfel, in conformitate cu dispozitiile art.  7 din OG nr. 119/1999, controlul financiar preventiv consta in verificarea sistematica a proiectelor de operatiuni care fac obiectul acestuia din punctul de vedere al legalitatii si regularitatii si din punctul de vedere al incadrarii in limitele creditelor bugetare, stabilite potrivit legii.
      Or, aceste aspecte sunt exact cele care au fost retinute de organul de control ca reprezentand "grave deficiente".
      In acest sens, OG nr. 119/1999 prevede in mod expres ca persoanele in drept sa exercite controlul financiar preventiv propriu raspund, potrivit legii, in raport de culpa lor, pentru legalitatea, regularitatea si incadrarea in limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, dupa caz, in privinta operatiunilor pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.
      Mai mult, legea prevede in mod expres ca "prin acordarea vizei se certifica implicit si indeplinirea conditiilor mentionate in listele de verificare".
      Legea prevede de altfel si refuzul de viza, drept pentru care, va rugam sa observati ca in niciunul din documentele depuse la dosarul cauzei nu exista vreun refuz de viza al vreuneia dintre persoanele investite cu activitatea de control financiar, refuz care sa fi fost adus la cunostinta conducatorului institutiei.
      In situatia in care instanta de judecata considera ca nelegalitatea operatiunilor financiar-contabile supuse controlului si pentru care a fost formulata actiunea patrimoniala ce face obiectul prezentei cauze, precizam faptul ca in lumina dispozitiilor legale in vigoare in materia controlului financiar preventiv, singurele persoane culpabile sunt cele doua persoane chemate in garantie care nu si-au indeplinit obligatiile legale care le reveneau, prin viza pe care au dat-o pentru toate operatiunile contabile in discutie, atestand atat oportunitatea cat si legalitatea acestor.
Intimata I.M. (Revista O.) a solicitat respingerea recursului.
Analizand actele si lucrarile dosarului din perspectiva criticilor formulate, cat si a dispozitiilor art.  3041 Cod procedura civila, Curtea gaseste recursul formulat ca nefiind fondat, considerentele avute in vedere fiind urmatoarele:
      Situatia de fapt, referitoare la calitatea de salariat a recurentei-parate si a incasarii unor sume cu titlu de premii trimestriale, anuale si ocazionale de catre aceasta a fost corect retinuta de catre instanta de fond, motiv pentru care Curtea nu o va mai relua.
Sub aspectul caracterului nedatorat al sumelor incasate de parata de la angajator si al obligatiei de restituire, Curtea constata ca reclamanta initiala Revista O. era o  institutie organizata prin HG nr. 4/04.01.2001, cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, finantata integral din  venituri proprii.
Pana la data de 14.06.2005 activitatea  Revistei O. s-a desfasurat pe baza Regulamentului de Organizare si Functionare aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale nr. 105/2002, fiind coordonata de un Comitet de coordonare compus din 3 persoane numit prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 125/05.03.2002 si fiind condusa  executiv de un Colegiu de redactie alcatuit din 6 persoane numite prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 126/05.03.2002.
Incepand cu data de 14.06.2005 a intrat in vigoare un nou Regulament de Organizare si Functionare, aprobat prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si  familiei nr. 431/14.06.2005, prin care s-a stabilit conducerea executiva a Revistei O., asigurata de colegiul de conducere, format din 3 membri: redactorul sef,  un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei numit prin ordin al ministrului si responsabilul economic. Reprezentantul  MMSSF, T.C. a fost numit prin Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr. 467/21.06.2005.
Coordonarea Revistei O. era asigurata de un  secretar de stat din Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
S-au stabilit un numar de 20 posturi, conform Statului de functii.
Din procesul-verbal de control financiar de gestiune nr. 50.142/07.07.2006, realizat la Revista O. de Directia Audit intern si control din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, referitor la perioada 01.05.2003 - 31.05.2006 s-a constatat plata fara temei legal, in perioada 01.05.2003 - 31.05.2006, a sumei  nete totale de 303.170 lei, reprezentand premii trimestriale si premii anuale din venitul net suplimentar acordate salariatilor unitatii si achitarea necuvenita, ca urmare a unor calcule eronate, a sumei nete totale de 19,269 lei, reprezentand indemnizatii de  concediu de odihna.
Din analiza actelor care au stat la baza controlului de gestiune, rezulta ca salarizarea angajatilor reclamantei in perioada 01.05.2003 - 31.05.2006 s-a facut cu nerespectarea prevederilor legale aplicabile in materie.
Astfel, in conformitate cu prevederile art.  1 din Ordonanta Guvernului nr. 14/29.01.1998, privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice finantate integral din  venituri extrabugetare, "Revista O." poate sa dispuna asupra destinatiei veniturilor in limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de organul caruia ii este subordonata, respectiv Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in conditiile prevazute de lege.
Fac parte din categoria actelor normative ce reglementeaza salarizarea si Ordinele Ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
      Salarizarea angajatilor reclamantei s-a facut in perioada de referinta in conformitate cu prevederile art. 15 din Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei nr. 105/2002 pana la data de 14.06.2005 si a prevederilor art. 16 din Regulamentul de organizare si functionare al reclamantei, aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 431/2005 incepand cu data de 14.06.2005.
In temeiul acestor prevederi, salariile se negociaza direct prin contractele individuale de munca si sunt renegociate anual dupa aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli.
      In privinta sistemului de acordare a premiilor, Curtea constata ca acestea au fost acordate intr-un cuantum majorat in perioada 2003 - 2005, prin majorarea fara temei legal a procentului de constituire a fondului  de premiere trimestriala aplicat asupra cheltuielilor cu salariile aferente personalului prevazut in statutul de functii de la 30% la 35%, precum si a procentului de constituire a fondului de premiere anuala din venitul net suplimentar de la 20% la 30%, majorari efectuate prin deciziile nr. 27/23.09.2004 si 22/22.07.2005 emise de redactorul sef al unitatii, fara aprobarea organelor colective de conducere ale unitatii, pana la data de 14.06.2005, fiind necesara aprobarea Comitetului de coordonare, iar ulterior a Colegiului de conducere, organe care ar fi trebuit sa aprobe premierile prin hotarari consemnate in scris, luate in urma unor analize temeinice, bazate pe materiale de fundamentare cu respectarea prevederilor legale, in  sedinte tinute in plen.
La data controlului nu au putut fi prezentate procesele verbale ale sedintelor Colegiului de Conducere, ordinea de zi, convocarile nominale prin care sa  specifice data cand se va tine sedinta si ordinea de zi, evidenta scrisa a hotararilor colegiului, din care sa rezulte aprobarea modificarii procentelor in limita carora au fost constituite fondurile de premiere prin deciziile nr. 27/23.09.2004 si nr. 22/22.07.2005, acestea fiind emise numai de redactorul sef, in lipsa aprobarilor aratate, neexistand nici o dovada a aprobarii acestor modificari de catre Comitetul de coordonare si de catre Colegiul  de conducere.
In aceste conditii, Decizia nr. 22/22.07.2005 emisa de redactorul sef al revistei nu poate constitui temei legal pentru acordarea premiilor in functie de fondurile de premiere majorate, intrucat, in conformitate cu prevederile art. 10 lit. i din Regulamentul de organizare si functionare al reclamantei Colegiul de conducere are in atributie aprobarea acordarii primelor pentru salariati si, ca urmare, stabilirea si aprobarea acordarii primelor se putea face numai ca urmare a unei hotarari a Colegiului de conducere al unitatii.
      In plus, procentul de stabilire a cuantumului de constituire a fondului de  premiere trimestriala pentru anii 2003, 2004 si 2005 a fost aplicat in mod nejustificat asupra unui fond de cheltuieli cu salariile aferente unor state de functii neaprobate de ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei, state cu un numar de 20 de  posturi, fata de 15 posturi cat are ultimul stat de functii aprobat si cu luarea in  calcul a unor salarii majorate de la data de 01 ianuarie a anilor 2004 si 2005, cu toate ca majorarile  au fost aprobate de minister incepand cu data de 01 august, atat in anul 2004 cat si anul 2005.
      Or, potrivit prevederilor art. 29 al.5 din HG nr. 412/05.05.2005, privind organizarea si functionarea MMSSF, repartizarea numarului maxim de posturi, structura organizatorica si statele de functii pentru institutiile care functioneaza in subordinea ministerului se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei".
In perioada anilor 2003 - 2005 fondul de cheltuieli cu salariile asupra caruia s-au aplicat procentele de constituire a fondurilor de premiere trimestriala a fost stabilit cu luarea in calcul a unor state de functii supradimensionate, cu posturi vacante finantate, in lipsa aprobarii acestor state de functii conform legii, respectiv de catre colegiul de redactie cu avizarea Comitetului de  coordonare si cu aprobarea Ministrului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (art. 9 lit.a si lit.g din  Regulamentul de organizare si functionare aprobat  prin  Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 105/2002, valabil pana la data de 14.06.2005).
Curtea nu poate retine sustinerile recurentei-parate in sensul ca plata sumelor ce fac obiectul litigiului s-a realizat in deplina concordanta cu regulile generale de functionare ale societatii reclamante si respectand pe deplin prevederile OG nr. 14/1998 potrivit cu care "institutiile publice a caror finantare se asigura potrivit legii, integral din venituri extrabugetare au dreptul sa dispuna asupra destinatiei veniturilor, in limita bugetelor de venituri si cheltuieli [ ... ] ", fata de imprejurarea ca dreptul institutiilor publice ce se autofinanteaza de a dispune asupra destinatiei veniturilor realizate este limitat, potrivit art.  1 din OG nr. 14/1998 de "aprobarea acestor cheltuieli de organele carora le sunt subordonate" si de stabilirea acestor destinatii in conditiile prevazute de lege.
      Asa cum rezulta din actele dosarului, bugetul rectificat de venituri si cheltuieli care includea si procentele modificate de majorare a fondurilor de premiere nu a fost supus spre avizare si aprobare catre organul abilitat, respectiv Ministerul muncii si solidaritatii sociale caruia institutia ii era subordonata, iar procentul de stabilire a cuantumului de constituire a fondului de  premiere trimestriala pentru anii 2003, 2004 si 2005 a fost aplicat in mod nejustificat asupra unui fond de cheltuieli cu salariile aferente unor state de functii neaprobate de ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei potrivit prevederilor art. 29 al. 5 din HG nr. 412/05.05.2005, privind organizarea si functionarea MMSSF, astfel incat, nici majorarea procentelor in limita carora au fost constituite fondurile de premiere trimestriala si nici constituirea fondului de premiere anuala din venitul net suplimentar nu indeplinesc cerinta legii de a avea aprobarile si avizele necesare si, asa cum s-a retinut mai sus, nici pe aceea de a fi fost stabilite in conditiile prevazute de lege.
Sustinerea recurentei-parate in sensul ca drepturile incasate cu titlu de prime au caracter contractual, nu poate fi retinuta de instanta intrucat, prevederea din contractul individual de munca al acesteia referitoare la acordarea acestor drepturi de premiere (premii anuale, trimestriale si premii ocazionale) intr-un cuantum modificat numai prin deciziile redactorului sef nu il indreptatesc pe salariat la incasarea acestor sume in cuantumul prevazut, intrucat prin negocieri individuale nu pot fi modificate procentele de constituire a fondurilor de  premiere aprobate potrivit legii si regulamentelor aplicabile, nefiind permisa eludarea unor dispozitii legale prin clauze contractuale, (intrucat, potrivit art.  969 din codul civil numai conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante) astfel incat, o prevedere care nu respecta cerintele legii pentru existenta sa valabila nu poate produce efecte si trebuie inlocuita de drept cu dispozitiile aplicabile incheiate in concordanta cu reglementarile legale, clauza urmand a se aplica in limita fondului de premiere si al fondului de salarii constituit in functie de posibilitatile financiare ale institutiei, in limita a 30% din fondul de salarii lunar sau in procentul de pana la 20% din venitul net suplimentar realizat (pentru premiul anual) astfel incat, paratul era indreptatit doar la drepturile de premiere acordate cu respectarea prevederilor legale.
Imprejurarea ca salariile se stabilesc prin negocieri individuale intre angajator si salariati nu trebuie inteleasa ca aceste intelegeri contractuale pot fi astfel facute incat sa contravina dispozitiilor legale generale cu privire la modalitatea de stabilire a fondului de premiere si la procentele in limita carora pot fi constituie aceste fonduri, astfel incat, negocierea salariului paratului putea privi doar salariul de baza, indemnizatiile, sporurile si alte adaosuri la salariul de baza, premiile neintrand in salariul de baza al salariatilor sau al drepturilor ce se determina in raport de salariul de baza astfel incat, prin negociere individuala se putea prevedea doar dreptul salariatului la premiere potrivit sistemului de premiere legal aprobat, dar nu putea fi modificata limita fondului de premiere si al fondului de salarii constituit cu respectarea prevederilor legale.
Oricum suma incasata de salariat este nejustificata fata de modul eronat in care s-a constituit fondul de cheltuieli cu salariile asupra caruia s-au aplicat procentele de constituire a fondurilor de premiere trimestriala si anuala.
      Fata de sustinerile recurentei-parate, Curtea mai retine si ca existenta unei vinovatii a altor salariati ai reclamantei in privinta aprobarii cuantumurilor fondurilor de premiere si a acordarii unor procente mai mari nu are relevanta asupra caracterului nedatorat al acestor sume si nici asupra obligatiei de restituire ce incumba salariatului care le-a incasat, intrucat, eventuala culpa ce s-ar putea retine in sarcina altor persoane in acordarea acestora nu-i poate conferi vreun just titlu salariatului care le-a incasat fara a avea acest drept, in detrimentul angajatorului. 
Cum potrivit prevederilor art.  272 alin.1 din Codul Muncii, salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie, indiferent de inexistenta vinovatiei sale in incasarea acestor sume nedatorate, intrucat obligatia de restituire a accipiens-ului nu se intemeiaza pe ideea de vinovatie (culpa) din partea acestuia, existand indiferent de buna sau reaua-credinta a salariatului care a primit sume de bani nedatorate, iar raspunderea persoanelor carora le este imputabila plata catre salariat a sumelor nedatorate este subsidiara fata de obligatia de restituire ce incumba paratului.
In aceste conditii, hotararea instantei de fond in ceea ce priveste obligarea recurentei-parate la restituirea sumelor incasate necuvenit, calculate potrivit raportului de expertiza, este legala si temeinica.
In ceea ce priveste critica recurentei-parate referitoare la respingerea cererii de chemare in garantie, Curtea retine, pe de-o parte, ca instanta a fost sesizata cu un litigiu de munca, avand ca obiect restituirea unor sume incasate necuvenit, cerere formulata in temeiul art.  272 Codul muncii.
Trebuie avute in vedere specificul raporturilor juridice de munca si calitatea partilor in aceste raporturi. In acest sens, potrivit art.  282 din Codul muncii, pot fi parti in conflictele de munca:
    a) salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca;
    b) angajatorii - persoane fizice si/sau persoane juridice -, agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod;
    c) sindicatele si patronatele;
    d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.
Cele doua persoane chemate in garantie nu se pot incadra in niciuna din aceste categorii.
Curtea retine ca in litigiile de munca, fata de specificul acestora, cererea de chemare in garantie este inadmisibila, neexistand o obligatie de garantie a unui tert fata de partile raportului juridic de munca in legatura cu obligatiile reciproce dintre acestea. Intre persoana incadrata in munca, parte in litigiu si tertul chemat in garantie nu exista raporturi juridice de munca.
      Pe de alta parte, institutia chemarii in garantie reprezinta acea forma de participare a tertilor la activitatea judiciara care confera uneia dintre parti posibilitatea de a solicita introducerea in proces a acelor persoane ce ar avea obligatia de garantie sau de despagubire, in ipoteza in care partea respectiva ar pierde procesul, deci aceasta institutie se intemeiaza pe existenta unei obligatii de garantie sau despagubire. Prin chemarea in garantie se urmareste realizarea unei asemenea obligatii in cadrul procesului in care cel garantat este amenintat in dreptul sau de catre o alta persoana. In principiu, obligatia de garantie revine tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv. Pentru promovarea chemarii in garantie, partea interesata trebuie sa afirme existenta unei obligatii legale sau conventionale de garantie ori a unei obligatii de despagubire, situatie in care cele doua chemate in garantie nu se gasesc in cauza de fata.
Cererea de chemare in garantie este o actiune incidenta pe care reclamantul sau paratul o poate introduce in procesul civil impotriva unei alte persoane, pentru ca aceasta sa participe la apararea sa, iar in cazul pierderii procesului, pentru a obtine, prin aceeasi hotarare, obligarea chematului in garantie la plata sumelor retinute cu titlul de salarii.
Intre parata si intimatele-chemate in garantie nu exista nici o obligatie de garantie pentru eventualele sume ce ar trebui sa le plateasca intr-un raport de munca izvorand din contractul de munca.
In aceste conditii, nu sunt aplicabile prevederile art. 60-63 Cod procedura civila. 
  Pe de alta parte, asa cum am aratat, eventuala culpa ce s-ar putea retine in sarcina altor persoane in acordarea sumelor necuvenite nu-i poate conferi vreun just titlu salariatului care le-a incasat fara a avea acest drept, in detrimentul angajatorului, iar vinovatia respectivilor nu determina existenta unui raport obligational intre acestia si parat, pentru a da posibilitatea chemarii lor in garantie intr-o actiune in restituirea sumelor nedatorate. 
Fata de toate aceste considerente de fapt si de drept, in temeiul art. 312 Cod procedura civila, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

1
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Activitati economice (infractiuni privind regimul lor)

refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ?i bunurilor din patrimoniu - Hotarare nr. 8604 din data de 08.06.2017
Incadrarea juridica data faptelor de producere de produse accizabile ce intra sub incidenta regimului de antrepozitare in afara unui antrepozit fiscal - Sentinta penala nr. 67 din data de 06.05.2014
Inadmisibilitatea aplicarii dispozitiilor O.U.G. nr.51/1998 si 95/2003, referitoare la valorificarea creantelor bugetare preluate de A.V.A.S., in cadrul procedurii de reorganizare si lichidare judiciara - Decizie nr. 110/R din data de 02.03.2006
Cerere de autorizare a comitetului creditorilor de a introduce actiunea in anularea actelor frauduloase-art.62 din Legea nr.64/l995. Titularul cererii si termenul de formulare a cererii. - Decizie nr. 52/R din data de 07.02.2006
Contracte - Decizie nr. 212/R din data de 23.03.2012
Contractul de concesiune - Decizie nr. 517/R din data de 08.06.2012
Societati comerciale - Sentinta civila nr. 288/R din data de 13.04.2012
Societati comerciale - Sentinta civila nr. 1008/SIND din data de 25.04.2012
Contracte - Decizie nr. 445/R din data de 24.05.2012
Societati comerciale - Sentinta civila nr. 3222/CA din data de 21.05.2012
Societati comerciale - Sentinta civila nr. 290/C din data de 02.06.2012
Societati comerciale - Sentinta civila nr. 255/C din data de 07.06.2012
Contracte - Sentinta civila nr. 2853/CA din data de 03.05.2012
Contract - Sentinta civila nr. 134/C din data de 12.03.2012
Clauza penala.Evaluare anticipata prejudiciului - Sentinta civila nr. 255/c din data de 07.06.2012
Pretentii comerciale. ”Criza economica” nu reprezinta forta majora. - Sentinta civila nr. 1781/c din data de 06.12.2011
Contestatie impotriva tabelului preliminar al creantelor debitoare - Sentinta civila nr. 2422/sind din data de 21.11.2011
Anulare decizie AFM - Sentinta civila nr. 4069/CA din data de 11.10.2011
Litigii functionari- reancadrare 2011-neluarea in considerare a unor poruri constataet nelegale de Curtea de Conturi - Sentinta civila nr. 23/CA din data de 10.01.2012
Anulare decizie AFM - Sentinta civila nr. 4986/CA din data de 22.11.2011