CIVIL-Restrangere drept la libera circulatie, solicitata de Directia Generala de Pasapoarte. Returnarea cetateanului roman din strainatate pe motiv ca "era in curs de a lucra fara permis". Conditii de admisibilitate. Cerere respinsa.

       Restrangere drept la libera circulatie, solicitata de Directia Generala de Pasapoarte. Returnarea cetateanului roman din strainatate pe motiv ca "era in curs de a lucra fara permis". Conditii de admisibilitate. Cerere respinsa.
       
      
       
       
       
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Dambovita la 19.10.2009, reclamanta Directia Generala de Pasapoarte cu sediul in Bucuresti, str.Nicolae Iorga, nr.29. sector 1 a solicitat restrangerea exercitarii dreptului la libera circulatie a paratului M.I., domiciliat in comuna Sotanga, satul Sotanga, judetul Dambovita, pe o perioada de cel mult trei ani, pe teritoriul Belgiei.
Motivand cererea, reclamanta a aratat ca paratul a fost returnat din Belgia, la data de 30.05.2009, in baza Acordului de readmisie incheiat de Romania cu aceasta tara, ratificat prin Hotararea Guvernului nr.825/1995, care prevede la art.1 alin.1 ca "Fiecare parte contractanta readmite pe teritoriul statului sau, la cererea celeilalte parti contractante si fara formalitati, orice persoana care (_) nu mai indeplineste cerintele privind sederea, aplicabile pe teritoriul statului partii contractante solicitante".
In sustinerea cererii se face trimitere la art.5 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate potrivit caruia pe durata sederii in strainatate, cetatenii romani au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte legislatia Romaniei si sa nu desfasoare activitati de natura sa compromita imaginea Romaniei ori care sa contravina obligatiilor asumate de Romania prin documente internationale;
b) sa respecte legislatia statului in care se afla, precum si scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra si, dupa caz, de a ramane pe teritoriul statului respectiv, in conditiile stabilite prin legislatia acestuia sau prin documentele internationale incheiate cu Romania;
c) sa depuna toate diligentele in vedere acordarii de ajutor cetatenilor romani aflati in dificultate pe teritoriul statului pe care se afla, informand cu privire la astfel de situatii misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din statul respectiv;
d) in cazul stabilirii resedintei sau a domiciliului in strainatate, sa informeze cea mai apropiata misiune diplomatica sau oficiu consular al Romaniei;
e) sa informeze cea mai apropiata misiune diplomatica sau oficiu consular al Romaniei cu privire la orice schimbare intervenita in starea lor civila.
Reclamanta a invederat ca masura dispusa fata de cetateanul roman se aplica atunci cand se incalca ordinea juridica interioara a statului respectiv, ca urmare a nerespectarii de catre acesta a legislatiei statului in care se afla, cu repercusiuni asupra imaginii Romaniei si a cetatenilor romani care calatoresc legal in strainatate.
S-a subliniat ca potrivit documentelor intocmite de autoritatile din Belgia cu privire la parat, acesta "era in curs de a lucra fara permis, exista un risc ca acesta sa-si continue comportamentul ilegal".
     De asemenea, s-a aratat ca dreptul la libera circulatie este in stransa legatura cu respectarea legislatiei statului roman, precum si  a tratatelor si conventiilor pe care Romania le-a ratificat si care fac astfel parte din dreptul, intern, iar, pe de alta parte, art.2 alin.3 din Protocolul Aditional nr.4 la C.E.D.O. se prevede ca "exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrangeri decat acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, siguranta publica, mentinerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale, protectia sanatatii sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor si libertatilor altora".
In drept s-au mai invocat prevederile art.38 lit.a si art.39 alin.1 din Legea nr.248/2005 cu modificarile si completarile ulterioare.
     S-au anexat cererii, "declaratia" si "talonul" completate de paratul Manea Ion si ordinul de parasire a teritoriului cu decizie de returnare la frontiera si decizia de privare de libertate, intocmite de autoritatile belgiene la 27.05.2009.
     Desi legal citat, paratul nu s-a infatisat in instanta si nu a formulat intampinare.
Examinand cererea formulata de reclamanta prin prisma prevederilor invocate, tribunalul apreciaza ca solicitarea de restrangere a dreptului paratului  la libera circulatie, este neintemeiata.
Se retine ca potrivit textelor invocate, reclamanta Directia Generala de Pasapoarte pretinde restrangerea dreptului la libera circulatie numai pentru simplul fapt ca paratul "era in curs de a lucra fara permis si exista riscul continuarii comportamentului ilegal", fara a se retine in sarcina sa incalcarea vreunei alte obligatii prevazuta de legislatia Romaniei sau a Belgiei.
Tribunalul considera ca acest fapt nu este suficient prin el insusi pentru a se restrange dreptul la libera circulatie a paratului, cata vreme acesta, prin conduita sa, nu a adus atingere in nici un fel ordinii publice, iar prezenta sa in Belgia nu reprezenta o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii.
In al doilea rand, tribunalul are in vedere ca scopul urmarit de legea nationala aplicabila in speta dedusa judecatii, acela de a se stopa migratia ilegala, nu se poate realiza in circumstantele date, in raport cu cetatenii care nu se fac culpabili de lezarea ordinii publice sau a sigurantei publice pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, ci, dimpotriva, acest scop poate fi atins in ipoteza persoanelor care tulbura ordinea sociala prin activitatea pe care o desfasoara si reprezinta in acelasi timp o amenintare reala, prezenta si suficient de grava la adresa unui interes fundamental al societatii.
In fine, masura limitarii unui drept fundamental al cetateanului, cum este cel la libera circulatie, nu se poate aplica, asa cum rezulta din motivarea cererii de chemare in judecata, pentru considerente care tin de preventia generala, deoarece nu poate avea temei legal o masura restrictiva daca aceasta nu este proportionala conduitei culpabile a unui persoane si care trebuie sa prezinte o anumita gravitate, pentru a justifica sanctionarea sa.
In sensul celor aratate a statuat si Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, in cauza C-33/07.
Fata de cele ce preced, tribunalul concluzioneaza ca paratului M.I. nu i se poate imputa un comportament ce lezeaza vreun interes fundamental al societatii, fapta sa neavand gravitatea unui comportament care pericliteaza ordinea publica, dimpotriva acesta a urmarit valorificarea unui drept fundamental, acela de a munci, care nu poate fi sanctionat decat in conditiile prescrise de lege si nu pentru o minima atingere adusa valorilor sociale cum este cazul in speta.