Furt calificat
(Sentinta penala nr. 56 din data de 04.05.2010 pronuntata de Judecatoria Bals)Analizand probele administrate in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, in fapt, instanta retine ca in noaptea de 10/11.12.2009 dintr-o baraca de la punctul de lucru al firmei IMPEX CONDI SRL Bals, a fost sustrasa prin efractie o betoniera cu capacitate de 120 de litri, fapta care intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prev. sj ped. de art. 208 alin.l - 209 alin.l lit.,g,i C.p..
Situatia de fapt retinuta se probeaza cu declaratia partii vatamate si a procesului verbal de cercetare la fata locului.
In ceea ce priveste insa autorul faptei penale retinute anterior, instanta apreciaza ca fapta penala dedusa judecatii nu a fost dovedita ca ar fi fost savarsita de catre inculpatul V L, pentru urmatoarele considerente.
Astfel, potrivit art. 69 C.p.p. "Declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza".
Pe de alta parte, conform art. 64 alin.1 C.p.p. " Mijloacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : declaratiile invinuitului sau inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisurile, inregistrarile audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico - stiintifice, constatarile medico - legale si expertizele.
Or, in cauza, prezumtia de nevinovatie care opereaza in favoarea inculpatului nu poate sa fie inlaturata prin administrarea de probe care sa dovedeasca cu certitudine vinovatia acestuia. Prezumtia nu este inlaturata in caz de indoiala, care profita invinuitului sau inculpatului - in dubio pro reo.
Exista indoiala atunci cand din coroborarea tuturor probelor nu se poate retine cu certitudine nici vinovatia, nici nevinovatia celui in cauza. In acest caz, indoiala care ramane este echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie ce conduce la achitarea inculpatului.
In speta, nu exista nici un mijloc de proba care sa dovedeasca cu certitudine ca autorul faptei deduse judecatii este inculpatul V L. Chiar si simpla recunoastere a comiterii faptei, facuta de catre inculpat in cursul urmaririi penale nu poate sa duca prin ea insasi la concluzia ca el ar fi autorul acelei fapte, daca declaratia sa nu poate sa fie coroborata cu nici un alt mijloc de proba.
Nu se poate sustine ca procesul verbal de reconstituire constituie un mijloc de proba in sensul art.64 C.p.p. care sa dovedeasca pur si simplu faptul ca inculpatul este autorul faptei.
In cauza, din coroborarea declaratiei partii vatamate C I care a afirmat ca " _persoane necunoscute au sustras _ " , a declaratiei martorei P C si a declaratiei inculpatului audiat nemijlocit, instanta retine ca in cauza exista o indoiala cu privire la vinovatia acestuia, indoiala, care-i profita potrivit principiului - in dubio pro reo.
Desi, conform art.202 alin.2 rap. la alin.1 C.p.p. "organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia, chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta ", in cauza singurele acte de procedura efectuate au fost cercetarea la fata locului si reconstituirea care au drept scop numai verificarea sau precizarea unor date referitoare la modul si conditiile in care a fost savarsita fapta. Pentru ca cele constatate cu ocazia cercetarii la fata locului sa duca la concluzia ca fapta a fost comisa de inculpat, era necesar sa fie ridicate urme papilare in vederea efectuarii unui raport de constatare tehnico - stiintific dactiloscopica din care sa fi rezultat ca urmele ridicate de la locul faptei apartineau inculpatului.
Fata de considerentele expuse, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c C. pr. pen. va achita pe inculpatul V L, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 208 alin.1- art.209 alin.1 lit. g, i cu aplicarea art.37 lit. a C.pen..
In baza 346 alin.3 C. pr. pen. va respinge ca neintemeiata actiunea civila formulata de partea civila C I impotriva inculpatului V L, avand in vedere ca fapta nu a fost comisa de acesta .
In baza art. 192 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare efectuate in cauza vor ramane in sarcina statului, din care 200 lei, onorariu avocat din oficiu care va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.
Data publicarii pe site: 22 martie 2011
Situatia de fapt retinuta se probeaza cu declaratia partii vatamate si a procesului verbal de cercetare la fata locului.
In ceea ce priveste insa autorul faptei penale retinute anterior, instanta apreciaza ca fapta penala dedusa judecatii nu a fost dovedita ca ar fi fost savarsita de catre inculpatul V L, pentru urmatoarele considerente.
Astfel, potrivit art. 69 C.p.p. "Declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza".
Pe de alta parte, conform art. 64 alin.1 C.p.p. " Mijloacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt : declaratiile invinuitului sau inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisurile, inregistrarile audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico - stiintifice, constatarile medico - legale si expertizele.
Or, in cauza, prezumtia de nevinovatie care opereaza in favoarea inculpatului nu poate sa fie inlaturata prin administrarea de probe care sa dovedeasca cu certitudine vinovatia acestuia. Prezumtia nu este inlaturata in caz de indoiala, care profita invinuitului sau inculpatului - in dubio pro reo.
Exista indoiala atunci cand din coroborarea tuturor probelor nu se poate retine cu certitudine nici vinovatia, nici nevinovatia celui in cauza. In acest caz, indoiala care ramane este echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie ce conduce la achitarea inculpatului.
In speta, nu exista nici un mijloc de proba care sa dovedeasca cu certitudine ca autorul faptei deduse judecatii este inculpatul V L. Chiar si simpla recunoastere a comiterii faptei, facuta de catre inculpat in cursul urmaririi penale nu poate sa duca prin ea insasi la concluzia ca el ar fi autorul acelei fapte, daca declaratia sa nu poate sa fie coroborata cu nici un alt mijloc de proba.
Nu se poate sustine ca procesul verbal de reconstituire constituie un mijloc de proba in sensul art.64 C.p.p. care sa dovedeasca pur si simplu faptul ca inculpatul este autorul faptei.
In cauza, din coroborarea declaratiei partii vatamate C I care a afirmat ca " _persoane necunoscute au sustras _ " , a declaratiei martorei P C si a declaratiei inculpatului audiat nemijlocit, instanta retine ca in cauza exista o indoiala cu privire la vinovatia acestuia, indoiala, care-i profita potrivit principiului - in dubio pro reo.
Desi, conform art.202 alin.2 rap. la alin.1 C.p.p. "organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia, chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta ", in cauza singurele acte de procedura efectuate au fost cercetarea la fata locului si reconstituirea care au drept scop numai verificarea sau precizarea unor date referitoare la modul si conditiile in care a fost savarsita fapta. Pentru ca cele constatate cu ocazia cercetarii la fata locului sa duca la concluzia ca fapta a fost comisa de inculpat, era necesar sa fie ridicate urme papilare in vederea efectuarii unui raport de constatare tehnico - stiintific dactiloscopica din care sa fi rezultat ca urmele ridicate de la locul faptei apartineau inculpatului.
Fata de considerentele expuse, in baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c C. pr. pen. va achita pe inculpatul V L, pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 208 alin.1- art.209 alin.1 lit. g, i cu aplicarea art.37 lit. a C.pen..
In baza 346 alin.3 C. pr. pen. va respinge ca neintemeiata actiunea civila formulata de partea civila C I impotriva inculpatului V L, avand in vedere ca fapta nu a fost comisa de acesta .
In baza art. 192 alin. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare efectuate in cauza vor ramane in sarcina statului, din care 200 lei, onorariu avocat din oficiu care va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.
Data publicarii pe site: 22 martie 2011
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Infractiuni contra proprietatii
ARESTARE PREVENTIVA - Jurnal nr. INCHEIEREA NR 12 din data de 22.04.2012Tulburare de posesie, art. 220 C.p., art. 193 C.p. - Sentinta penala nr. 231 din data de 09.09.2010
Obligatia instantei de a solutiona pe fond notificarea prevazuta de legea nr. 10/2001, in situatia nepronuntarii unitatii investite cu solutionarea notificarii - Decizie nr. 118 din data de 04.11.2009
INFRACTIUNE DE NERESPECTARE A HOTARARII JUDECATORESTI. EXECUTARE. CONDITII - Decizie nr. 514 din data de 15.09.2005
furt calificat. nerecunoasterea savarsirii faptei de catre inculpat. revocarea beneficiului liberarii conditionate. - Hotarare nr. 354 din data de 07.06.2010
furt - Hotarare nr. 305 din data de 20.05.2010
Necesitatea schimbarii incadrarii juridice a infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului dindu-se relevanta principiului „in dubio pro reo” Forta probatorie a raportului de constatare tehnico-stiintifica privind detectia... - Hotarare nr. 184 din data de 24.03.2010
FURT CALIFICAT. TENTATIVA LA FURT CALIFICAT. DEOSEBIRE. - Sentinta penala nr. 471 din data de 13.10.2009
FURT CALIFICAT.INSELACIUNE. DEOSEBIRE. INDIVIDUALIZAREA PEDEPSEI. INCULPAT MINOR. - Sentinta penala nr. 332 din data de 18.06.2009
Penal - violarea de domiciliu (art.192 C.p.) - si furt calificat art. 208,209 C.p. - Sentinta penala nr. 10/2009 din data de 27.01.2009
Nulitate T.P. - Sentinta civila nr. 3986 din data de 09.12.2009
Infractiuni contra proprietatii - Sentinta penala nr. 379 din data de 07.07.2011
Individualizarea pedepsei aplicate in cazul aplicarii procedurii recunoaoterii vinova?iei - Sentinta penala nr. 49 din data de 01.03.2012
Furt calificat savarsit in mod repetat, in grup si cu atragerea unui minor - Sentinta penala nr. 11 din data de 24.01.2012
Aplicarea masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare pentru inculpa?i minori. - Sentinta penala nr. 331 din data de 24.11.2011
Furt savarsit de inculpati minori - Sentinta penala nr. 332 din data de 24.11.2011
Talharie; inculpat arestat preventiv - Sentinta penala nr. 342 din data de 15.12.2011
Art. 107, 108 alin. 1 lit. a si art. 110 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 - Sentinta penala nr. 57 din data de 04.11.2011
evacuare - caracter comercial - Decizie nr. 513 din data de 05.05.2011
Calitatea procesuala si interesul sunt doua conditii distincte ale actiunii civile, iar analiza los se impune independent si consecutiv. - Sentinta comerciala nr. 168 din data de 16.10.2008