PRETENTII CIVILE INTEMEIATE PE DISPOZITIILE ART. 1587 COD CIVIL REFERITOARE LA CONTRACTUL DE IMPRUMUT AVAND CA OBIECT O SUMA DE BANI

PRETENTII CIVILE INTEMEIATE PE DISPOZITIILE ART. 1587 COD CIVIL REFERITOARE LA CONTRACTUL DE IMPRUMUT AVAND CA OBIECT O SUMA DE BANI.

Rolul activ al instantei continut de dispozitiile art. 129 C.pr.civ., in lumina noii Legi nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, priveste  indatorirea judecatorilor sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale.
     Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc" .
      Raportat la textul de lege mai sus citat, instanta a pus in discutia partilor necesitatea administrarii in cauza a unui probatoriu testimonial, pentru  a se complini astfel lipsa unui inscris intre parti, raportat si la neprezentarea paratei la interogatoriu, pentru o mai buna infaptuire a justitiei.

                                                              Judecatoria Bistrita - Sentinta Civila nr . 2357/2011
        
       Prin actiunea civila inregistrata la Judecatoria Bistrita, reclamanta P.M.A. a chemat in judecata pe parata C.F.M., solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa o oblige pe parata sa restituie suma de 10.989,7 lei, reprezentand echivalentul a 3000 euro pe care a primit-o sub forma de imprumut la data de 30.09.2008,cu cheltuieli de judecata.
       In motivare, s-a aratat ca la data de 30.09.2008, parata a contactat-o pe reclamanta si i-a solicitat un imprumut de 3.000 euro, pe motivul ca intampina mici probleme financiare si pentru a putea achita contravaloarea unei marfi care trebuia descarcata dintr-un  TIR.
       Reclamanta a invederat faptul ca intre parti existau relatii apropiate, sora paratei fiind la data acordarii imprumutului colega de facultate si de apartament cu sora reclamantei si intrucat parea a fi o persoana de incredere, reclamanta a acceptat sa ii imprumute suma.
       Fiind vorba despre marfa perisabila, carne de pui, parata a insistat ca reclamanta sa-i trimita banii in acea zi, prin mandat online, fiind cea mai rapida cale, astfel ca reclamanta i-a trimis in aceeasi zi suma de 10989,7 lei, echivalentul a 3000 euro prin mandat postal, ce a fost ridicata de parata de la oficiul postal . Aceasta si-a luat angajamentul sa returneze suma de bani pana la data de 30.10.2008.
       Dovada faptului ca suma a fost ridicata de catre parata de la oficiul postal , reiese si din raspunsul OJB la adresa reclamantei, prin care a fost instiintata ca mandatul in cauza a fost achitat in data de 30.09.2008 de catre oficiul postal, destinatarul avand actul de identitate respectiv.
       Dupa data scadentei, parata a invocat diverse motive pentru a amana returnarea imprumutului, dupa care nu a mai raspuns deloc la telefon.
       Urmare a refuzului acesteia de a returna banii, reclamanta a notificat-o oficial, prima data la data de 10.02.2009, iar ulterior prin executor judecatoresc la data de 08.03.2010, insa de fiecare data parata nu a raspuns solicitarilor.
       In drept, s-au invocat disp. art. 1584 Cod civil.
       In probatiune, s-a solicitat admiterea probei cu interogatoriul paratei si cu inscrisuri (f. 4 - 9) .
       Legal citata, inclusiv cu mentiunea la interogatoriu, parata nu s-a prezentat in instanta, insa prin reprezentantul sau legal a solicitat respingerea actiunii, motivat de faptul ca reclamanta nu a facut dovada ca suma  ridicata de parata de la oficiul postal a fost acordata cu titlu de imprumut.
       Prin Sentinta Civila nr . 2357/2011, instanta a constatat ca actiunea reclamantei este intemeiata si a admis-o, obligand-o pe parata la plata sumei de 10.989,7 lei, reprezentand echivalentul a 3000 euro pe care a primit-o sub forma de imprumut la data de 30.09.2008 si  a sumei de 775,39 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar.
       In considerentele hotararii judecatoresti, instanta a avut in vedere urmatoarele:
       Din declaratiile martorului D.A. (f. 39), precum si din cuprinsul declaratiei autentice data de numita S.C.M. (f. 40), se desprinde ideea potrivit careia in virtutea relatiilor de prietenie dintre parti, la sfarsitul lunii septembrie 2008, reclamanta i-a imprumutat paratei  suma de 3000 euro, echivalentul in lei a sumei de 10.989,7 lei, iar parata s-a obligat sa o restituie in termen de 30 de zile.
       Date fiind conditiile acordarii imprumutului, intre parti existand relatii apropiate, deoarece sora paratei era, la data acordarii imprumutului colega de facultate si de apartament cu sora reclamantei si intrucat parea a fi o persoana de incredere , reclamantei nu i-a fost cu putinta a-si procura o dovada scrisa despre obligatia ce pretinde, astfel ca in temeiul art. 1198 din C.civil,  in speta, proba cu martori a fost admisibila in dovedirea existentei contractului de imprumut.
       Faptul ca suma a fost ridicata de catre parata de la oficiul postal , reiese si din raspunsul OJB , prin care a fost instiintata ca mandatul in cauza a fost achitat in data de 30.09.2008 de catre ,destinatarul fiind legitimat in acest sens si avand consemnate toate datele din cartea sa de identitate, inscrisuri depuse la dosar la filele 5-6.
       Trebuie precizat ca dupa data scadentei, parata a invocat diverse motive prin care a tergiversat returnarea imprumutului, dupa care nu i-a mai raspuns deloc la telefon, reclamantei.
       Ca atare, reclamanta a fost nevoita sa o  notifice oficial, prima data la 10.02.2009 (fila 9), iar ulterior prin executor judecatoresc la data de 08.03.2010 (fila 7 din dosar), insa de fiecare data parata nu a raspuns solicitarilor.
       Pe tot parcursul procesului, desi legal citata si in repetate randuri cu mentiunea "personal la interogatoriu", parata nu s-a prezentat, astfel ca instanta, a facut aplicarea disp. art. 225 C.pr.civ., constatand aceasta imprejurare ca fiind un inceput de dovada cu privire la sustinerile reclamantei, care, coroborata cu declaratiile  martorilor si cu inscrisurile emise de CN Posta Romana SA, a facut dovada deplina atat a acordarii de catre reclamanta a imprumutului de 3000 euro, cat si a  datei scadentei acestuia. Trebuie precizat ca inscrisul de la fila 30 din dosar, respectiv scrisoarea medicala depusa de parata nu reprezinta o dovada a imposibilitatii prezentarii sale la interogatoriu, pentru termenul de judecata din 17.11.2010, in aceasta scrisoare facandu-se mentiunea doar ca parata a fost la medic in data de 2.10.2010 si diagnosticul precum si tratamentul recomandat de medicul care a consultat-o. Pe de alta parte, parata a fost de mai multe ori citata cu aceasta mentiune si la nici unul din aceste  termene nu s-a prezentat si nici nu a dovedit imposibilitatea de a se deplasa la instanta de judecata pentru administrarea probei cu interogatoriul solicitat.
     De altfel, instanta  a facut aplicarea disp. art. 129 alin. 5 din Legea 202/2001 care prevede ca "Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc" , astfel ca la termenul de judecata din 2.02.2011 a pus in discutia partilor necesitatea administrarii in cauza a unui probatoriu testimonial, pentru  a se complini astfel lipsa unui inscris intre parti, raportat si la neprezentarea paratei la interogatoriu, pentru o mai buna infaptuire a justitiei, la care reclamanta nu s-a opus si a propus audierea martorilor enumerati mai sus. Doar parata, prin reprezentant, a solicitat respingerea probei cu martori, invocand prevederile art. 115 C.pr.civ.,sustinand ca cererile in probatiune ar fi trebuit formulate la primul termen de judecata, iar probatoriul testimonial nu a fost solicitat de reclamanta.
     Consemnarea gresita a textului de lege care indica termenul in care se formuleaza cererea in probatiune, ca fiind art. 115 C.pr.civ,ce se refera de fapt la intampinare, nu prezinta relevanta in speta, intrucat instanta a fost cea care a ordonat administrarea unui probatoriu testimonial si nu partile  in cauza,  in virtutea rolului activ prevazut de dispozitiile legale mai sus citate, chiar daca parata s-a impotrivit probei cu martori.
       Asa fiind, vazand si disp. art. 1587 si urm C. civ., instanta a admis actiunea, obligand-o pe parata la plata sumei de 10.989,7 lei, reprezentand echivalentul a 3000 euro pe care a primit-o sub forma de imprumut la data de 30.09.2008 si a obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 775,39 lei cu titlul de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar, anulate la dosar.