CIVIL. DREPT DE PROPRIETATE. DOBANDIRE PRIN UZUCAPIUNE. ADMISIBILITATE

     
    
    Asupra prezentei actiuni civile.
    Prin cererea inregistrata, reclamantii PC si LV au solicitat in contradictoriu cu paratii Municipiul B, prin Primar, LL, LE, LP si LT pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se constate ca autorul lor LC, decedat la data de 12.05.2007 a dobandit impreuna si in timpul casatoriei cu PC, un imobil casa de locuit si suprafata de 400 m.p. situate in Municipiul B,  pe care a stapanit-o in calitate de proprietar pana la deces si ulterior prin succesibilii sai, de peste 48 de ani.
    In motivarea actiunii reclamantii au invederat instantei ca reclamanta PC a fost casatorita cu defunctul LC din 14.09.1967, iar din relatia lor a rezultat un copil, actualmente major.
    Prin sentinta civila  Judecatoria Drobeta Turnu Severin a pronuntat o hotarare prin care a declarat desfacuta casatoria lor,  ei intelegandu-se ca fiul lor sa fie crescut de bunicii sai.
    In timpul casniciei lor au dobandit suprafata de teren aferenta imobilului din Municipiul B, cu o constructie, pe care a dezvoltat-o si imbunatatit-o in timp pana la despartire.
    Imobilul este in prezent unul si acelasi cu cel din 1988 cand au incetat raporturile in calitate de sot si sotie.
     La data despartirii casa era compusa din 4 camere, edificate din paianta si cu aceste doua bunuri imobile au figurat ca platitori regulati de impozite.
     Bunurile au fost dobandite prin vanzare cumparare de la o persoana decedata in prezent, iar inscrisul care atesta aceasta imprejurare nu se afla in posesia ei, care a fost nevoita sa paraseasca casa datorita relelor tratamente la care a fost supusa.
     Din 1960 pana la zi insa, casa si terenul figureaza la partida LC, situatie in care apreciaza ca s-a exercitat o posesie utila, neviciata si sub nume de proprietar a acestuia care ii confera calitatea de proprietar.
     Intre timp fostul sot si tatal lui LV a incheiat o a doua casatorie cu LL, din care au rezultat 3 copii - E, P si T, toti majori.
     In urma decesului acestuia, succesiunea a fost acceptata de paratii din actiune, in calitate de fii si sotie supravietuitoare cat si de fiul ei LV, prin declaratie expresa autentificata la Notariat.
     Interesul promovarii acestei actiuni este dat de imprejurarea ca a promovat actiune de partaj bunuri succesorale, ce face obiectul dosarului al Judecatoriei Buzau, suspendat in baza art. 155/1 c.p.c. pentru lipsa titlului de proprietate pentru casa si teren.
     A mai precizat reclamanta ca are o cota de ? din bunuri, fiind dobandite in timpul casatoriei, iar fiul sau alaturi de ceilalti mostenitori cota de 1/8.
     Introducerea in cauza a Municipiului B, este dictata de imprejurarea a reglementa regimul juridic al terenului din zona respectiva, ca persoana ce poate revendica aceleasi drepturi.
     Nu cunoaste numele persoanei de la care a cumparat, retine doar ca a dat o suma de 2500 lei si un aparat de radio la acel moment, ca s-a facut o chitanta de mana despre a carei existenta nu mai are cunostinta, iar paratii au negat ca s-ar afla in posesia lor.
     In atare situatie,  se poate constata ca a intervenit uzucapiunea de lunga durata pentru teren, iar edificiul ca a fost construit in timpul casatoriei cu defunctul.
     In drept reclamantii si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 111 c.p.c. si 1837 si urm. Cod civil.
     In dovedirea actiunii reclamantii au depus la dosar: acte de stare civila, sesizarea pentru deschiderea succesiunii lui LC,  sentinta civila a Judecatoriei Drobeta Turnu Severin, extras din registrul de casatorie, certificat de atestare fiscala privind impozitele si taxele locale.
     Municipiul B, prin Primar a formulat intampinare lasand la aprecierea instantei admiterea sau respingerea actiunii, in functie de probele pe care reclamantii le vor administra in cauza.
     Paratii au formulat note de sedinta, solicitand ca sa fie repusi in termenul de a formula intampinare si cerere reconventionala , intrucat la primul termen de judecata cu parata LE a fost lipsa de procedura, aceasta domiciliind in Cipru, iar parata LL a fost internata in spital si au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, urmand a fi respinsa actiunea ca inadmisibila.
     In motivarea notelor de sedinta paratii au precizat ca reclamanta nu are calitate procesuala activa in conformitate cu dispozitiile art. 43 c.p.c. pentru ca situatia de fapt si de drept prezentata de catre aceasta prin cererea de chemare in judecata nu corespunde realitatii.
     Imobilul situat in B si suprafata de teren aferenta de 400 m.p. a fost data de zestre de parintii sai defunctului LC, prima sotie, respectiv reclamanta neavand nicio contributie la construirea acestei case care era formata din doua camere. Imobilul casa de locuit nu mai este acelasi ca la data achizitionarii, a fost refacut in ceea ce priveste cele doua camere, s-a inlocuit acoperisul, refacut peretii, tamplaria si s-au mai adaugat doua camere. Defunctul a figurat la rol cu acest imobil inca din anul 1960, iar in anul 1988 imobilul era in stare de degradare aproape ca nu se poate locui. Dupa casatoria cu cea de-a doua sotie cele doua camere au fost reconstruite aproape in intregime si s-au adaugat si alte doua camere, s-au construit garduri imprejmuitoare cu acoperis nou, casa noua fiind racordata la apa si curent electric.
     Invoca inadmisibilitatea actiunii in ceea ce priveste reclamanta PC, aceasta neavand legitimitate juridica deoarece, in conformitate cu art. 1846 c.civil, prescriptia este fondata pe posesie.
     Reclamanta nu a avut nicio contributie la construirea acestei case si de la data despartirii, adica din anul 1988 nu a avut posesia imobilului si nici nu a exercitat posesia imobilului ea insasi si nici de altul in numele ei. Numai succesorii pot invoca prescriptia de 30 de ani fiind vorba de descendentii lui LC,  pentru ca posesia sa fie exercitata in mod continuu si fara intermitente.
     Pentru parati simpla posesie este suficienta pentru a fi presupus titularul imobilului avand in vedere dispozitiile art. 1860, deoarece are loc jonctiunea posesiilor.
     Pe cale de consecinta,  dreptul de a invoca uzucapiunea cu privire la teren apartine succesibililor defunctului LC, in plus pe ? din imobil uzucapiunea este admisibila pentru sotia supravietuitoare.
     La termenul de judecata din 24.03.2008,  instanta a repus paratii in termenul de formulare a cererii reconventionale si intampinarii, precum si de a propune probe.
     Paratii au formulat cerere reconventionala solicitand pronuntarea unei hotarari judecatoresti prin care sa se dispuna lipsa calitatii procesuale active a reclamantei, sa se constate ca autorul partilor LC a dobandit imobilul casa de locuit pentru doua camere si suprafata aferenta de 400 m.p. zestre de la parintii sai, sa se constate ca in timpul casatoriei cu LL, defunctul LC a reconstruit cele doua camere adaugandu-se inca doua camere cu un nou acoperis pentru intreaga casa, cu tamplarie noua pentru intreg imobilul, racordand imobilul la curent electric si construind garduri imprejmuitoare. Prima sotie neavand nicio contributie la construirea acestei case, nu are legitimitate procesuala, neavand un interes legitim nascut, actual si cert si nici nu se pot invoca dispozitiile art. 1846 c.civ.
     Reclamanta a exercitat posesia cu acordul proprietarului, nu poate dobandi dreptul de proprietate nici pe teren si nici pe imobilul casa de locuit. Neexercitand o posesie continua, netulburata si sub nume de proprietar.
     In temeiul art. 1860 cod civil, numai mostenitorii defunctului LC pot invoca dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
     Cand s-a casatorit cu prima sotie,  defunctul deja poseda imobilul cu cele doua camere. In timpul casatoriei cu cea de-a doua sotie a reconstruit cele doua camere, a inlocuit acoperisul si tamplaria si a mai adaugat doua camere,  s-a zidit intreg imobilul interior si exterior, practicandu-se  acelasi tip de ferestre, usi si acoperisul fiind la fel la intreg imobilul, in asa fel incat s-a creat o singura unitate locativa, fara a se realiza diferenta dintre cele doua.
     Au mai precizat paratii reclamanti ca nu se opun a se admite actiunea in uzucapiune pe teren, dar in modalitatea expusa de parati in cererea reconventionala si sa se constate ca paratii prin retransmitere succesorala sunt proprietari pe imobilul din litigiu, ? + ? din imobil pentru LL iar pentru mostenitorii defunctului cate 1/8 din restul imobilului.
     Reclamantii au formulat intampinare la cererea reconventionala solicitand: respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, respingerea capatului de cerere prin care se solicita sa se constate ca defunctul a dobandit imobilul casa de locuit si terenul aferent de la parintii sai, cu titlu de zestre, sa se constate ca LL, in timpul casatoriei a reconstruit cele doua camere, la care a mai adaugat alte doua cu toate imbunatatirile descrise.
    In motivarea intampinarii reclamantii au precizat ca reclamanta are calitate procesuala activa, intrucat promovarea unei asemenea actiuni este data de interesul legitim, actual,  de a clarifica situatia juridica a imobilului casa si teren aferent.
    Cel de-al doilea capat de cerere este inadmisibil in ceea ce priveste constatarea imprejurarii ca imobilul este bun dobandit cu titlu de zestre de la parintii lui de LC.
    Paratii au la indemana actiunea in realizare si nicidecum in constatare.
    In ceea ce priveste invocarea imprejurarii ca la imobilul initial s-au adus imbunatatiri, cererea este neprecizata.
    In dovedirea actiunii reclamantii au mai depus la dosar: procesul verbal eliberat de Directia Economica, sentinta civila a Judecatoriei Buzau, adresa a Primariei Buzau, procesul verbal, au solicitat a fi luate interogatorii paratilor si a fi audiati martorii BV, BS si MR, iar la termenul de judecata din 2.10.2008 reclamanta a precizat ca din eroare a inscris in actiune ca a dobandit imobilele in anul 1960, in realitate s-a referit la anul 1970.
    In dovedirea cererii reconventionale paratii reclamanti au solicitat audierea martorilor SP si PM.
    Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
    Cat priveste excetia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei PC instanta o va respinge, avand in vedere faptul ca astfel cum se va retine si motiva mai jos reclamanta a dobandit, impreuna cu defunctul LC, in timpul casatoriei doua camere si doua holuri din imobilul casa de locuit situat in B, astfel incat aceasta justifica existenta unei identitati intre persoana reclamantei si cel care ar fi titular al dreptului afirmat.
    Pe fondul cauzei reclamantii au solicitat sa se constate ca autorul lor L C a dobandit in timpul casatoriei cu PC, un imobil casa de locuit si suprafata de 400 mp teren situat in municipiul B pe care a stapanit-o in calitate de proprietar pana la deces si ulterior prin succesibilii sai, de peste 48 de ani, cerere apreciata de instanta ca fiind intemeiata in parte, pentru urmatoarele motive:
    Reclamanta PC s-a casatorit cu defunctul LC la data de 14.09.1967, conform extrasului din registru de casatorie, fila - 39, casatorie care s-a desfacut prin sentinta civila a Judecatoriei Drobeta Turnu Severin , fila - 38.
     In considerentele sentintei s-a precizat ca partile erau despartite in fapt din anul 1977 si ca nu au rezultat copii din casatorie.
    Cu toate acestea, din casatoria reclamantei cu defunctul LC a rezultat un copil, respectiv reclamantul LV, conform certificatului de nastere, fila - 35.
    Cu privire la suprafata de teren de 400 mp situat in B, instanta va constata ca defunctul LC, prin mostenitorii sai este proprietarul, pentru urmatoarele motive:
    Pentru ca dreptul de proprietate sau alt drept real principal sa poata fi dobandit prin uzucapiunea de 30 de ani (art.1890 cod civil) este necesara indeplinirea a doua conditii: posesia sa fie utila, adica o posesie propriu zisa si neviciata, iar posesia sa se fi exercitat neantrerupt timp de 30 de ani, indiferent daca posesorul este de buna credinta sau de rea credinta. Regularitatea posesiei, adica faptul ca ea este utila, se prezuma. Urmeaza ca cel care afirma ca posesia invocata este afectata de un viciu sa faca aceasta dovada.
     Posesia unui bun exista din momentul in care sunt intrunite cele doua elemente corpus si animus. Dar pentru a produce efectele sale juridice, posesia trebuie sa fie utila. Si ca sa fie utila posesia este necesar sa indeplineasca calitatile prevazute de art. 1847 cod civil, care prevede: " Ca sa se poata prescrie, se cere o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar"  iar alaturi de aceste calitati, literatura de specialitate si practica judiciara apreciaza ca pentru a fi utila, posesia trebuie sa mai aiba o calitate, sa fie neechivoca.
     Cele doua calitati ale posesiei " neintrerupta " si " sub nume de proprietar" nu constituie calitati ale posesiei, a caror lipsa sa o vicieze, intreruperea posesiei avand ca afect inlaturarea oricaror efecte ale acesteia. Odata cu intreruperea, dispare sau inceteaza insasi posesia.
     Prin efectul uzucapiunii se naste dreptul de proprietate al uzucapantului si se stinge, concomitent, dreptul de proprietate al fostului titular. Acest efect este retroactiv, uzucapantul devenind proprietar inca din momentul in cand a inceput sa curga termenul de prescriptie.
     In speta singurul care a indeplinit cerintele impuse de art. 1890 cod civil este defunctul LC.
     Astfel reclamanta nu a exercitat posesia asupra suprafetei de teren decat din momentul 1971 si pana la momentul despartirii in fapt de defunct, respectiv anul 1977, an recunoscut unanim de catre parti, dar si retinut ca an al despartirii in fapt in sentinta de divort a defunctului si reclamantei, nefiind implinit termenul de 30 de ani.
     Nici parata reclamanta LL nu a exercitat posesia asupra suprafetei de teren 30 de ani, ea casatorindu-se cu defunctul dupa anul 1988, an in care s-a pronuntat desfacerea casatoriei incheiate intre defunct si reclamanta.
     Nici in ceea ce priveste fiii defunctului, respectiv reclamantul LV si paratii LP, LT si LE, nu sunt indeplinite cerintele art. 1890 cod civil, intrucat, astfel cum se poate observa, defunctul a fost inregistrat cu terenul la rol din anul 1971, (adresa fila 106 ),  deci implicit a intrat in posesia acestui teren din anul 1971 a posedat pentru el si nu pentru altii, iar cei 30 de ani s-au implinit inainte de decesul acestuia, respectiv 12.05.2007. Descendentii defunctului ar fi putut emite pretentii cu privire la posesie daca in timpul vietii defunctului nu s-ar fi implinit termenul de prescriptie si s-ar fi pus in discutie jonctiunea posesiilor pentru a se putea constata dreptul de proprietate cu privire la aceasta suprafata de teren dobandit prin uzucapiune.
     Nu poate fi primita sustinerea reclamantei potrivit careia a dobandit dreptul de proprietate asupra acestei suprafete de teren prin cumparare impreuna cu defunctul de la o persoana decedata in prezent, intrucat reclamanta  nu a dovedit transmiterea dreptului de proprietate a acestei suprafete de teren cu act autentic de vanzare cumparare, transmiterea terenurilor cu sau fara constructii, situate in intravilan si extravilan, putand fi dobandite si instrainate, prin acte juridice intre vii , incheiate in forma autentica ( art.2 titlul X din Legea 247/2005).
     Nu poate fi primita nici sustinerea paratilor, din cererea reconventionala, potrivit careia defunctul a dobandit dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren si a casei de locuit zestre de la parintii sai, intrucat din probele administrate in cauza nu a reiesit aceasta situatie de fapt.
     Astfel, martorii audiati in cauza propusi de reclamanti, respectiv: B S, f-86 si MR, f-97 au declarat ca reclamanta impreuna cu defunctul au cumparat un loc de casa pe care si-au construit un imobil casa de locuit. Si martorul propus de parati PM, f- 96 a sustinut ca defunctul impreuna cu reclamanta au construit in anul 1970 o casa compusa din doua camere si o bucatarie, singurul care a sustinut ca defunctul a fost ajutat de tatal sau - a fost martorul SP, f-85, declaratie pe care instanta o va inlatura, intrucat pe de o parte nu se coroboreaza cu nicio alta proba si pe de alta parte nici macar acest martor nu declara ca intreg imobilul a fost cumparat de tatal defunctului, ci doar ca l-a ajutat pe defunct tatal sau. Chiar daca asa ar fi stat lucrurile, situatie care nu este dovedita de parati, tatal defunctului i-a ajutat pe ambii soti, respectiv reclamanta si defunct, fiind cumparat terenul astfel cum declara martorul in anul 1970, an in care cei doi erau casatoriti.
     Dealtfel, dupa administrarea probatoriilor nici macar paratii reclamanti nu au mai insistat in acest capat de cerere, intrucat in concluziile scrise,  filele 109-110, nu se mai face referire la acest capat de cerere, admitandu-se dreptul reclamantei alaturi de ceilalti mostenitori asupra casei de locuit formata din doua camere si 2 holuri.
     Cat priveste imobilul casa de locuit, instanta va retine urmatoarea situatie de fapt -  raportat la sustinerile partilor, pe de o parte reclamanta care a sustinut ca imobilul nu a mai suferit modificari dupa despartirea sotilor in fapt, iar pe de alta parte paratii care au declarat ca reclamanta nu a avut nicio contributie la construirea imobilului.
     Astfel, din declaratiile tuturor martorilor, atat cei propusi de reclamanti, cat si cei propusi de catre parati, respectiv: BV, f-51, BS, f-86 si MR, f-86, propusi de reclamanti si PM, f- 96, propus de parati, reiese ca reclamanta impreuna cu defunctul au construit imobilul casa de locuit, compus din doua camere si doua holuri.
     Ca si la suprafata de teren,  singurul martor care a sustinut o situatie pe care nici macar paratii nu au sustinut-o cu privire la imobilul casa de locuit si a carei declaratie a fost inlaturata de instanta a fost martorul SP, fila - 85, care a declarat ca defunctul impreuna cu tatal sau a construit casa, reclamanta neavand nicio contributie.
     Cat priveste alcatuirea imobilului la momentul despartirii in fapt a reclamantei de defunct, instanta a avut in vedere continutul procesului verbal de contraventie intocmit defunctului in 9.11.1971, f-107, in cuprinsul caruia se precizeaza ca defunctul a incalcat dispozitiile art. 1, pct. 1 din HCM 2490/1969, respectiv a construit o locuinta din caramida, pe fundatie de beton, invelita cu tigla compus dintr-o camera 4/4, camera 4/3,5, un hol 2/4 si alt hol 1,7/3, fara a detine autorizatie de constructie.
     Ori, reclamanta s-a casatorit cu defunctul in anul 1967 si s-a despartit de acesta in fapt in anul 1977, astfel incat la momentul in care defunctul era amendat pentru lipsa autorizatiei de constructie, respectiv anul 1971, partile erau impreuna, ceea ce inseamna ca imobilul avea configuratia descrisa in procesul verbal de contraventie de reprezentantii Primariei Buzau, la momentul despartirii in fapt a reclamantei de defunct.
     Dealtfel, dupa administrarea probatoriilor nici macar paratii reclamanti nu au mai insistat in acest punct de vedere intrucat in concluziile scrise, filele 109-110, se admite dreptul reclamantei alaturi de ceilalti mostenitori asupra casei de locuit formata din doua camere si 2 holuri.
     Prin cel de-al treilea capat de cerere,  paratii reclamanti au solicitat sa se constate ca la imobil au fost aduse de defunct impreuna cu cea de-a doua sotie, respectiv parata LL, o serie de imbunatatiri, constand in doua camere, acoperis nou, pentru intreaga casa, tamplarie noua pentru intreg imobilul, racordare la curent electric si constructie garduri imprejmuitoare.
     Instanta , avand in vedere declaratiile martorilor audiati in cauza, nominalizati mai sus, precum si sustinerea reclamantilor din intampinarea la cererea reconventionala, f-63, va retine ca la imobilul casa de locuit s-au mai adaugat 2 camere, s-a montat tamplarie la imobil si s-au construit garduri imprejmuitoare.
    Fata de cele retinute mai sus , instanta in baza art. 1890 cod civil si art.111 c.p.c. urmeaza a respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei PC si a admite in parte actiunea si cererea reconventionala.
    Se va constata ca defunctul LC, prin  mostenitorii sai, este proprietarul suprafetei de teren de 400 m.p. situat in municipiul B.
    Se va constata ca defunctul LC, impreuna cu reclamanta PC au dobandit in timpul casatoriei doua camere de  4/4 m si respectiv 4/3,5 m si doua  holuri de 2/4 si respectiv l,7/3 m din imobilul casa de locuit  situat in municipiul B.
    Se va constata ca defunctul  LC impreuna cu parata LL au  dobandit in  timpul casatoriei celelalte doua camere din acelasi imobil, au montat tamplarie la imobil, au construit garduri imprejmuitoare.
    In baza art.276 c.p.c. se vor compensa cheltuielile de judecata.