CIVIL. PRETENTII. RAMBURSAREA CONTRAVALORII DISPOZITIVULUI MEDICAL ACHIZITIONAT DE PACIENTUL ASIGURAT CARE BENEFICIA DE GRATTUITATE

    

     Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante, reclamantul DM a solicitat obligarea paratilor Casa De Asigurari de Sanatate, Spitalul Universitar de Urgenta si  Casa de Asigurari de Sanatate la plata sumei de 8778,51 lei, reprezentand contravaloarea dispozitivului medical stent coronarian tip Cyper procurat prin contributie personala, conform facturii fiscale.
     In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca in anul 2005 a fost internat la Spitalul Universitar de Urgenta, unde a fost operat de angioplastie. Pentru efectuarea acestei interventii chirurgicale, a fost necesara procurarea unui dipsozitiv medical stent coronarian tip CYPER ( 2,5x3 mm), pe care  spitalul la acel moment nu il detinea. Precizeaza faptul ca, avand in vedere ca starea sanatatii acestuia era foarte grava si i s-a explicat de catre medici faptul ca operatia trebuia efectuata de urgenta, orice zi de intarziere putand duce la decesul acestuia, singura solutie era ca reclamantul sa-si achizitioneze imediat acest dispozitiv, lucru pe care l-a facut prin bunavointa unor cunoscuti care l-au imprumutat. Ca urmare la data de 13.09.2005 a cumparat dispozitivul medical, conform facturii pe care acesta a atasat-o la dosar.
     Reclamantul mai arata faptul ca, dupa efectuarea interventiei chirurgicale ( care a fost un succes in primul rand datorita profesionalismului medicilor) a incercat sa obtina decontarea sumelor platite de 8778,51 RON. Toate demersurile pe care le-a facut nu au avut nici un rezultat. Conform art. 218, al.2, lit. d1 din Legea 157/2008 ce a modificat Legea 95/2006, privind reforma in domeniul sanatatii,  domeniul sanatatii, asiguratii au dreptul " sa beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizarii medicamentele, materialele sanitare si investigatiile paraclinice la care ar fi fost indreptatit fara contributie personala, in conditiile impuse de contractul - cadru".
     Reclamantul invedereaza ca este asigurat medical si ca a fost nevoit sa procure cu contributie personala un dispozitiv medical pe care ar fi avut dreptul sa il obtina in mod gratuit, astfel incat solicita sa i se restituie contravaloarea acestuia. Precizeaza faptul ca este pensionar medical, ca are venituri foarte mici si trebuie sa restituie la randul acestuia, aceasta suma celor care l-au imprumutat la momentul respectiv.
     In drept, reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.218 alin.2, lit.d1  din Legea nr. 157/2008.
     In dovedirea actiunii, reclamantul a depus copii de pe urmatoarele inscrisuri: factura fiscala, raspunsuri la petitiile formulate de reclamant adresate Presedintelui Romaniei, Ministerului Sanatatii, CASM, Spitalului Universitar de Urgenta, casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Ministerul Apararii Nationale, sentinta civila a Tribunalului Buzau, recomandare medicala din 02.09.2005, decizie de pensionare.
     Parata Casa de Asigurari de Sanatate, legal citata, a formulat intampinare, in conformitate cu dispozitiile art.115-118 C.proc.civ., prin care a invocat exceptia puterii lucrului judecat, motivand ca actiunea ce formeaza obiectul dosarului de mai sus, aflat pe rolul Judecatoriei Buzau, a mai format obiectul dosarului, solutionat de Tribunalul Buzau - Sectia Comerciala si de Contencios administrativ., ce a avut acelasi obiect cu cel de fata, iar CASMB a avut aceeasi  calitate de parata. Tribunalul Buzau - Sectia Comerciala si de Contencios administrativ s-a pronuntat in dosar in sensul respingerii actiunii reclamantului ( sentinta civila, anexata la dosar). Impotriva acestei sentinte reclamantul a formulat recurs , recurs ce se afla pentru solutionare pe rolul Curtii de Apel Ploiesti - Sectia Comercial si Contencios.
Parata CASMB, in subsidiar, in cazul respingerii exceptiei invocate, arata ca intelege sa ridice in fata instantei cea de a doua exceptie si anume exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acesteia, motivat de faptul ca CASMB  are relatii contractuale doar cu furnizorii de servicii medicale in asistenta medicala primara, ambulatorie de specialitate, spitaliceasca etc.., carora, pe baza unor documente de raportare specificate, le deconteaza serviciilor furnizate asiguratilor. In consecinta, nu exista raporturi directe intre CASMB si asigurati, iar institutia nu poate deconta direct asiguratilor contravaloarea materialelor sanitare, a investigatiilor, a medicamentelor sau prestatiilor medicale de care acestia beneficiaza.
Parata Casa de Asigurari de Sanatate, a formulat intampinare, in cuprinsul careia arata ca potrivit art.19 si 20 din OUG nr. 150 /2002 - asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei, dupa caz. Tratamentul medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare sunt serviciile medicale curative de care beneficiaza asiguratii. Costurile acestora sunt suportate din fond national unic de asigurari de sanatate, iar modalitatea de acordare a acestor servicii se stabilesc prin contractul-cadru. Intre dreptul asiguratilor prevazute de OUG nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, nu se regaseste dreptul de rambursare catre asigurati a sumelor de bani folosite cu titlu de tratament medical. Serviciile medicale se acorda asiguratilor de catre furnizorii de servicii medicale in baza contractelor incheiate de catre furnizori ( in cauza supusa judecatii furnizorul de servicii medicale este un furnizor de asistenta medicala spitaliceasca - Spitalul Universitar de Urgenta) si casele de asigurari  de sanatate jedetene - art.3 din HGR nr. 52/2005. Asistenta medicala spitaliceasca se acorda in unitatile sanitare cu paturi, autorizate/acreditate conform legii - art. 56 din HGR nr. 52/2005. Potrivit art.57" Reprezentantul legal incheie contract de furnizare de servicii medicale spitalicesti cu casa  de asigurari de sanatate in a carei raza administrativ teritoriala isi are sediul_"
     In valoarea totala contractata de casele de asigurari de sanatate cu spitalele intra si suma aferenta programelor nationale  de sanatate pentru medicamente si materiale sanitare specifice, care face obiectul unui contract distinct. Derularea programelor si subprogramelor de sanatate finantate din bugetul Fondului National Unic de asigurari sociale de sanatate in anul 2005 este reglementata de Ordinul comun MS/CNAS nr. 55/42/2005, ordin care prevede modelul de contract pentru finantarea  acestor programe de sanatate. In anexa III din acest ordin este prevazut Spitalul Universitar de Urgenta printre unitatile  sanitare prin care se deruleaza subprogramele de sanatate, in cazul supus judecatii - programul de prevenire si control al bolilor netransmisibile, subprogram - prevenirea si combaterea bolilor cardiovasculare a carui scop este imbunatatirea starii de sanatate si cresterea sperantei de viata a bolnavilor cu afectiuni cardio vasculare, prin procedee de chirurgie cardiovasculara, cardiologie interventionala si electrofiziologie.
     Parata Casa de Asigurari de Sanatate mai invoca prin intampinare exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acesteia, motivand ca: furnizorul de servicii medicale spitalicesti unde i s-a efectuat interventia chirurgicala reclamantului este Spitalul Universitar de Urgenta, si potrivit dispozitiilor art. 57 din HGR nr. 52/2005 pentru aprobarea Contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2005, coroborate cu dispozitiile Ordinului comun MS / CNAS nr. 55/42/2005 pentru aprobarea derularii programelor si subprogramelor de sanatate finantate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in anul 2005, anexa III, Spitalul Universitar de Urgenta putea incheia contract de finantare subprogramelor de sanatate pentru asigurarea medicamentelor si /sau a materialelor sanitare specifice, numai cu CASMB, aceasta fiind casa de asigurari in a carei raza administrativ teritoriala isi are sediul acest spital. Astfel CAS, nu poate fi obligata in raportul juridic supus judecatii, deoarece nu a existat si nu exista o relatie contractuala intre Spitalul Universitar de Urgenta si CJAS.
     Parata mai sustine ca temeiul juridic invocat de reclamant, respectiv legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare nu avea aplicabilitate in anul 2005, la momentul in care reclamantul a procurat din mijloace proprii dispozitivul medical. Fiind  publicata in M.Of. partea I, nr. 372/28aprilie 2006.
     Ordinul comun MS/CNAS nr. 55/42/2005 pentru aprobarea derularii programelor si subprogramelor de sanatate finantate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in anul 2005, Anexa III nu pevede in raza teritoriala CJAS o unitate sanitara prin care se derula programul national de prevenire si control al bolilor netransmisibile, respectiv subprogramul de prevenire si combatere a bolilor cardiovasculare.
      Dispozitiile legale prevad ca finantarea serviciilor medicale de care beneficiaza asigurarii, se face de casele de asigurari de sanatate catre furnizorii de servicii medicale si nu catre asigurati - art. 56(1) din OUG nr. 150/2002 si art.3 din HGR nr. 52/2005. In vederea finantarii serviciilor medicale suportate din F.N.U.A.S.S. furnizorii de servicii medicale si casele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale care sunt de natura civila - art. 39(1) din OUG nr. 150/2002, art. 1-3 din Contractul - cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2005 prin HGR nr. 52/205 si art. 2 lit.d, din Normele metodologice de organizare, finantare si monitorizare a programelor si subprogramelor de sanatate aprobate prin Ordinul MS/CNAS nr. 55/42/2005.
     Furnizorii de servicii medicale, respectiv unitatile sanitare prin care de deruleaza subprogramul de prevenirea si combaterea bolilor cardiovasculare potrivit legii au o serie de obligatii pe care nu le incalca. Astfel in conformitate cu Art. 1 din Contractul cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2005, aprobat prin HGR nr. 52/2005, furnizorii de servicii medicale au obligatia sa respecte dispozitiile legale si prevederile contractelor de furnizare servicii medicale, se acorda servicii medicale in limita valorii de contract si sa nu utilizeze aceste sume in alte scopuri - art.3 din Ordinul comun MS/CNAS nr. 55/42/2005 si art. 4.2.2. din contractul pentru finantarea subprogramelor de sanatate in anul 2005. Astfel contractele se incheie anual iar sumele cu titlu de valoare de contract trebuie folosite exclusiv in anul pentru care s-au contractat si pentru asigurarea medicamentelor si materialelor sanitare asigurate. Achizitionarea de medicamente si/sau materiale sanitare specifice ce se acorda in unitatile sanitare specifice ce se acorda in unitatile sanitare care deruleaza subprograme de sanatate, se face cu respectarea conditiilor prevazute de legislatia privind achizitiile publice - art.5 din Ordinul comun MS/CNAS nr. 55/42/2005 si art. 4.2.7. din contractul pentru finantarea subprogramelor de sanatate in anul 2005.
     Datorita faptului ca sumele sunt repartizate de la F.N.U.A.S.S. pentru derularea programelor de sanatate sunt limitate de Bugetul Fondului, precum si de valoarea de contract pentru incadrarea in sumele contractate, unitatile sanitare cu paturi mai sunt obligate sa intocmeasca liste de asteptare pentru serviciile medicale programabile pentru eficientizarea serviciilor medicale, - art. 61 din HGR nr. 52/2005 si art. 4.2.3. din contractul pentru finantarea programelor de sanatate in anul 2005.
     Prevederile legale invocate sunt de stricta aplicare, o alta interpretare nefiind posibila, intrucat ar insemna eludarea unor dispozitii imperative.
     Pentru aceste motive solicita admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a CJAS, deoarece nu este subiect de drept in raportul juridic supus judecatii, iar pe fond respingerea actiunii reclamantului ce neintemeiata si nelegala in contextul tuturor dispozitiilor legale invocate.
     Spitalul Universitar de urgenta, a formulat de asemenea intampinare in cuprinsul careia arata ca a fost chemat in judecata pentru a fi obligat la plata sumei de 8778,51 lei, reprezentand contravaloarea dospozitivului medical stent coronarian tip  CYPER , procurat prin contributie personala de catre reclamant.
     In anul 2005, reclamantul DM a fost internat pentru efectuarea unei angioplastii si implantarea unui stent coronarian. La nivelul Spitalului Universitar de Urgenta, in cadrul programului national de sanatate pentru anul 2005 existau stenturi coronariene. Medicul curant a prezentat pacientului, conform prevederilor Legii nr. 46/2003 a drepturilor pacientului, cele doua variante de stent coronarian, si anume: - implantarea stentului coronarian existent in spital, cu costurile suportate de CASMB conform prevederilor Ord. MS/CNAS nr. 55/42/2005 pentru aprobarea derularii programelor si subprogramelor de sanatate finantate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in anul 2005( cu modificarile  si completarile ulterioare) si ale HG nr. 52/2005 pentru aprobarea Contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2005; - implantarea unui stent coronarian mai performant, insa cu suportarea costurilor respective de catre pacient. In consecinta reclamantul a hotarat achizitionarea unui stent mai performant fata de cel existent in spital, pentru efectuarea angioplastiei. Mai precizeaza faptul ca in acel moment norma juridica de reglementa drepturile asiguratilor era OUG 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate. In aceasta norma nu era prevazut dreptul asiguratului de a le fi rambursate sumele de bani folosite pentru procurarea diferitelor medicamente sau dispozitive medicale.
     Parata, Spitalului Universitar de Urgenta, invoca exceptia inadmisibilitatii, motivand ca: reclamantul invoca drept temei juridic pentru rambursarea costurilor stentului, art. 218 al.2 lit.d,(1), din Legea 95/2006( modificare adusa de Legea nr. 157/2008), in conditiile in care art.15(2) din Constitutia Romaniei prevede ca : " Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile". Textele de lege sus mentionate, au caracter imperativ, fiind de stricta aplicare neputand fi interpretate.
     Parata, Spitalului Universitar de Urgenta, isi intemeiaza cererea in drept pe dispozitiile art. 115-118 C.proc. civ.  Ord. MS/CNAS pentru aporbarea programelor si subprogramelor de sanatate finantate din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate in anul 2005( cu modificarile si completarile ulterioare), ale HG nr. 52/2005 pentru aprobarea Contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2005, ale OUG nr. 150/2002 privind organizarea si actionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate si art. 15(2) din Constitutia Romaniei.
     Analizand actele dosarului, cu respectarea dispozitiilor art. 137 alin. 1 C.pr.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
     In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, invocata de aceasta, instanta constata ca reclamantul era la data achizitionarii dispozitivului medical pensionar militar, asigurat la Casa de asigurari OPSNAJ, iar interventia medicala s-a efectuat la Spitalul Universitar, care se afla in relatii contractuale cu CASM Bucuresti pentru derularea subprogramului de prevenire si combatere a bolilor cardiovasculare, astfel incat intre Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate si reclamant nu existau la acea data raporturi juridice din care sa poata izvori dreptul acestuia din urma la solicitarea unor servicii sau materiale medicale gratuite. Pentru aceste motive, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a CJAS si va respinge actiunea in ceea ce priveste acest parat, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
     Cu privire la exceptia puterii lucrului judecat invocata de CASM, se constata ca in cauza civila, solutionata de Tribunalul Buzau - Sectia Comerciala si de Contencios administrativ, reclamantul a solicitat pe calea contenciosului administrativ sa se dispuna recunoasterea dreptului de a i se deconta contravaloarea serviciilor medicale de care a beneficiat in anul 2005 si obligarea la despagubiri reprezentand repararea prejudiciului material cauzat, in suma de 8778,51 lei.
     Pentru a exista lucru judecat, dedus intr-un proces din hotararea pronuntata intr-un proces anterior, potrivit art. 1201 C.civ., trebuie sa existe tripla identitate ceruta de acest text: de persoane, de obiect si de cauza.
     Verificand conditiile ce trebuie indeplinite, instanta apreciaza ca cele doua cauze au aceleasi parti si acelasi obiect, insa nu au aceeasi cauza, in dosarul reclamantul intemeindu-si pretetiile pe dispozitiile Legii 554/2004, privin contenciosul administrativ, iar in prezenta cauza pretentiile sale izvorasc din calitatea de asigurat, fiind intemeiate pe dispozitiile art.218 alin.2, lit.d1  din Legea nr. 157/2008. Prin sentinta civila Tribunalul Buzau a respins actiunea formulata, apreciind ca nu sunt indeplinite dispozitiile art.2 alin.1 lit.c din Legea 554/2004, respectiv ca nu exista un act adminstrativ intre reclamant si institutiile chemate in judecata, din care sa fi izvorat un raport juridic.
     In consecinta, in raport de considerentele aratate, instanta constatand ca pe calea contenciosului administrativ s-au analizat conditiile de aplicare a acestor reglementari speciale, iar prin prezenta cerere reclamantul solicita pe calea dreptului comun recuperarea sumei folosite pentru dispozitivul ce trebuia asigurat gratuit, va respinge exceptia puterii lucrului judecat.
     Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a CASM invocata de aceasta si la exceptia inadmisibilitatii, instanta a unit cu fondul aceste exceptii, urmand sa le analizeze odata cu intregul material probator necesar pentru dezlegarea pricinii in fond.
     Pe fondul cauzei se constata ca la data de 13.09.2005, conform facturii fiscale, reclamantul a achizitionat dispozitivul CRA 23250 Cypher select 23X2,50 la pretul de 8778,52 lei. Acest dispozitiv a fost cumparat de reclamant in urma recomandarii medicului specialist din cadrul Spitalului Universitar, unde s-a realizat si interventia chirurgicala, conform rezultatulul de investigatie . Se constata astfel ca medicul specialist a stabilit diagnosticul (boala coronariana trivasculara) in urma efectuarii investigatiilor, recomandand procurarea PTCA electiva cu stent farmatologic activ (Cypher 2,5X23 mm).
     La data achizitionarii dispozitivului si realizarii interventiei reclamantul era pensionar, fapt mentionat chiar de CASMB si Spitalul Universitar in intimpinarile si raspunsurile la petitiile formulate de reclamant anterior promovarii acestei actiuni.
     Potrivit art.6 lit.e din OUG 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, in vigoare la data achizitionarii dispozitivului de catre reclamant, pensionarii beneficiaza de asigurare medicala, fara plata contributiei. Potrivit art.26 alin.3 din acelasi act normativ asiguratii au dreptul la materiale sanitare de specialitate in scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice pe baza prescrisptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile prevazute in contractul cadru.
     Conform anexei II din Ordinul comun al ministrului sanatatii si presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate nr.55/2005,, subprogramul privind prevenirea si combaterea bolilor cardiovasculare este finantat din fondul national unic de asigurari de sanatate in anul 2005 si are ca obiectiv principal asigurarea in spital a materialelor sanitare specifice chirurgiei cardiovasculare.
     In anexa III a acestui ordin se stabilesc unitatile spitalicesti prin care se deruleaza subprogramele finantate din bugetul fondului national unic de asigurari de sanatate, iar Spitalul Clinic Universitar- Clinica de cardiologie este cuprins in aceasta lista.
     Normele metodologice de aplicare a acestui ordin stabilesc la art.4 ca unitatile spitalicesti prin care se deruleaza aceste subprograme prezinta caselor de asigurari de sanatate decontul pentru luna precedenta, cuprinzand numarul de bolnavi tratati, costul mediu pentru fiecare bolnav, sumele achitate, etc. (...), urmand ca in termen de 5 zile de la primire, casa de asigurari sa deconteze contravaloarea facturii prezentate de unitatea spitaliceasca.
     Din cuprinsul acestor reglementari, in vigoare in anul 2005 la data achizitionarii dispozitivului, reiese faptul ca pacientul beneficia de materiale sanitare gratuite, asigurate de spital, pentru interventia cardio-vasculara.
     Normele expuse mai sus stabilesc atributiile spitalelor in derularea acestor subprograme, respectiv asigurarea materialelor sanitare necesare interventiilor cardiovasculare, dupa care se va solicita decontarea acestor costuri suportate, la sfarsitul fiecarei luni pentru luna precedenta. Lipsa de deligenta a spitalului fie in asigurarea materialelor sanitare necesare pentru astfel de interventii chirurghicale, fie in decontarea materialelor folosite, prin cererea adresata casei de sanatate au adus un prejudiciu pacientului, care nu a putut beneficia de asigurarea in mod gratuit a dispozitivului asa cum prevedea legislatia in vigoare, suportand din contributia personala costul acestuia.
     In intampinare si concluziile scrise depuse la dosar Spitalul de Urgenta Universitar sustine ca a prezentat pacientului cele doua optiuni pe care le avea la acea data, respectiv implantarea stentului coronarian existent in spital, cu costurile suportate de CASMB sau implantarea unui stent coronarian mai performant insa cu suportarea costurilor respective de catre pacient. Paratul nu evidentiaza insa care era stentul existent in spital la acea data, iar din recomandarea emisa de medicul specialist al acestui spital reiese ca singurul dispozitiv care poate remedia boala pacientului este stentul farmatologic activ (Cypher 2,5X23 mm), fara a lasa posibilitatea pacientului sa faca o anume optiune. Pentru aceste motive nu vor fi retinute apararie paratului Spitalul de Urgenta Universitar.
Reiese astfel ca atat unitatea spitaliceasca care a adus prejudiciul pacientului, cat si casa de asigurari de sanatate cu care a aceasta se afla in relatii contractuale si care i-ar fi decontat costul materialelor sanitare la cerere, sunt persoanele juridice care au calitate procesuala pasiva in prezenta cauza, acestora incumbandu-le obligatia sa despagubeasca persoana prejudiciata, atfel ca exista identitate intre persoanele chemate in judecata si cei care sunt subiectii pasivi in raportul juridic dedus judecatii.
     Pentru aceste motive instanta va respinge exceptai lipsei calitatii procesuale pasive a Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului.
     Desi reclamantul invoca norme juridice care intr-adevar nu erau in vigoare la data la care si-a achizitionat dispozitivul medical, se constata cu toate acestea ca si normele juridice in vigoare in anul 2005 expuse mai sus ii acordau dreptul sa beneficieze de materiale gratuite in virtutea calitatii sale de asigurat. Fiind nevoit sa suporte prin contributie personala costurile acestuia a suferit un prejudiciu egal cu pretul dispozitivului, respectiv 8778,51 lei.
     In virtutea principiului rolului activ corelat cu principiul disponibilitatii, instanta va aplica acel text de lege care corespunde situatiei de fapt expuse de reclamant, indiferent de eventualele dispozitii invocate de parti. Pentru aceste motive instanta apreciaza actiunea admisibila, nefiind tinuta de temeiul juridic invocat de reclamant, ci numai de situatia de fapt calificata juridic, de imprejurarile de fapt si de drept expuse de reclamant. Pentru aceste considerente va respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii, asa cum o invoca paratul Spitalul Universitar, desi instanta o apreciaza o aparare de fond.
     Tocmai pentru a da relevanta drepturilor cetatenesti cu privire la asigurarile sociale si pentru ca acestea sa aiba o rela aplicabilitate la momentul necesar, iar nu ulterior cand in multe dintre situatii poate fi prea tarziu pentru salvarea vietii pacientului, legiuitorul a intervenit abia in anul 2008 si prin legea 157 a completat  art.218 alin.2 din legea 95/2006 stabilind ca asiguratii beneficiaza de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizarii cu medicamentele, materialele sanitare si investigatiile paraclinice la care ar fi fost indreptatiti fara contributie personala, in conditiile impuse de contractul-cadru.
     Desi aceasta lege nu se aplica retroactiv, nu putem sa nu avem in vedere dispozitiile legii fundamentale, respectiv art.34 din Constitutia Romaniei, confom caruia: "(1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice."
     Prin urmare normele juridice expuse in prima parte a acestei hotarari, care confera reclamantului dreptul la asigurarea in mod gratuit a acelui dispozitiv medical se pot interpreta in lumina constitutiei, precum si a principiului echitatii si aplicabilitatii normelor juridice in spiritul acestora, astfel incat ca asigure o protectie reala a cetateanului, iar nu numai fictiva.
     Odata retinuta situatia de fapt de mai sus, instanta, observand si prevederile art. 1169 C.civ. potrivit carora cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca, considera ca actiunea reclamantuluii este intemeiata.
     Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, instanta va admite actiunea formulata de reclamantul DM in contradictoriu cu Spitalul de Urgenta Universitar si Casa de Asigurari de Sanatate a Minicipiului si le va obliga pe acesta la plata sumei de 8778,51 lei, reprezentand contrvalaoarea dispozitivului medical procurat de reclmant prin contributie personala conform facturii fiscale.