CIVIL. FOND FUNCIAR. CERERE DE RECONSTITUIRE FORMULATA DE UN CETATEAN STRAIN IN CAUZA DE FOND FUNCIAR

  
     
     
Prin cererea inregistrata la  instanta, reclamanta MVI a formulat plangere  impotriva hotararii a Comisiei  judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, criticand-o pentru nelegalitate  si  netemeinicie.
Conform dispozitiilor  art. 42  din Legea  nr. 1/2000, modificata prin Legea  nr. 247/2005, prezenta este  scutita de taxa  judiciara de timbru si de timbru judiciar, in baza art. 1 alin. 2  din OG  nr. 32/1995.
In motivarea in fapt a plangerii se arata  ca,  autoritatile de  fond funciar - Comisia Locala si Comisia  Judeteana- au solutionat in mod gresit cererea  sa de reconstituire  a dreptului  de proprietate  privata asupra  terenurilor  in suprafata  de 653  ha, cu ignorarea actelor   de proprietate  si de stare civila care  atestau  dreptul de  proprietate  si calitatea sa  de persoana indreptatita.
Astfel,  sustine  in continuare  petenta  este fiica  sotilor BMM si BMGG (nascuta F), primul decedat iar  secunda, doveditoare in acest sens  fiind  certificatul  de nastere si certificatele de deces emis de catre Oficiul  Starii Civile  Frankfurt pe  Main  - Germania si copia legalizata de pe Registrul de decese  al  Oficiului Starii  civile OFFENBURG am  Main Germania.
La randul sau defunctul  BMM,  care sete  fiul  lui  NN.B si al IB (nascuta P) a solicitat in anul  1934 modificarea  pe cale administrativa  in sensul  adaugarii  numelui  M.
Terenul in discutie a fost  expropriat in  perioada 1945 - 1949, suprafata de 603 ha  in temeiul  Legii  privind  Reforma agrara nr. 187/1945 iar restul proprietatii, reprezentand 50 ha, fiind  expropriata  in temeiul  Decretului  Lege  nr. 83/1949.
Aceste relatii au fost furnizate de Arhivele Nationale - Directia Judeteana  , iar situatiile  terenurilor  expropriate  in baza atesta la pozitia  ca  proprietar  al terenului in suprafata  de 603 ha  pe bunica sa paterna - defuncta  IB (nascuta P) dupa cum, din  cuprinsul  procesului verbal  intocmit rezulta  ca, suprafata  de  50 ha  preluata de  Statul roman prin Directia  Agricola se afla tot in  patrimoniul bunicii sale paterne.
In drept au fost invocare prevederile art. 53 si urmatoarele  din Legea  fondului funciar nr. 18/1991 si cele ale art.27 alin. 8 din HG nr. 890/2005.
In probatiune, cu respectarea  prevederilor  art. 112  alin. 2 Cod procedura civila s-au depus, in copie, adresele  , emisa de Comisia locala funciara si a Comisie judetene   , consemnate.
Intimata Comisia locala  a formula intampinare , in conditiile art. 114/1 alin. 2 si art. 115 Cod procedura civila prin care a solicitat  motivat respingerea plangerii sustinandu-se  urmatoarele:
Prin cererea, petenta a solicitat  reconstituirea dreptului  de proprietate  asupra suprafetei de 50 ha, respinsa  de Comisia  Locala pentru   ca  nu s-a  dovedit ca  terenul are categoria de folosinta  pasune sau faneata iar solutia a fost comunicata cu adresa  si necontestata de cea in cauza.
Prin cererea  , fundamentata in drept pe  dispozitiile  Legii nr. 1/2000, petenta a solicitat  retrocedarea  suprafetei de 653 ha  teren,  de pe urma  autoarei  sale  BI care, de asemenea, a fost respinsa de Comisia locala.
Hotararea autoritatii locale de fond funciar  a fost  atacata de petitionara prin contestatia  , iar Comisia  Judeteana, prin HOTARAREA, a confirmat solutia Comisiei locale.
Pentru dovedirea sustinerilor facute intimata  a depus  in copie: raspunsul inregistrat  ;  adresa petitionarei;  adresele n, confirmarile  de  primire; cererile  reclamantei; contestatia; referatul;  hotararea  Comisiei judetene  .
Prin serviciul registratura, autoritatea judeteana de fond funciar  a depus "CONCLUZII SCRISE"  prin  care a solicitat motivat respingerea plangerii sustinandu-se  in esenta ca,  cea in cauza nu a facut dovada  ca,  anterior,  i s-a  reconstituit in proprietate  suprafata de 50 ha  pasuni si fanete iar, in ceea  ce priveste   cererea  , nu a fost depusa in termenul prevazut de  art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, respectiv pana la data de  30 noiembrie 2005, Constitutia revizuita, prin  art. 44 alin (2) permitand cetatenilor  straini  sa  dobandeasca  proprietati private  pe cale de  mostenire legala.
In sedinta publica, petenta  prin aparator  ales, a  infatisat  un set de   inscrisuri, consemnate  , dupa cum urmeaza; pasaport eliberat de  Republica Federala Germania pe numele VI; certificatul de nastere  pe numele BMI;  certificatul de casatorie al IBM cu GV ; certificatul de  cetatenie  pe numele  IBM;  extras din  Registrul actelor  de nastere referitor la BM;  hotararea adoptata de Consiliul Ministrilor in sedinta  din 25  ianuarie 1934 referitoare le schimbarea  pe cale administrativa a numelui  din MB in  MBM; dovada privind  casatoria  dintre  MBMGGF;  certificatul de deces pe numele  MBM emis  la da catre Oficiul Starii civile  Frankfurt  pe  Main, Germania; copia legalizata  de pe Registrul  de decese al Oficiului Starii civile Offenburg am Main, Germania  referitor  la  decesul  numitei GGBMarghiloman;  certificatul de  deces pe numele  IB; certificatul de calitate de mostenitor;  certificatul de deces pe numele   EP; actul de partagiu incheiat;  Transcrierea  actului dotal  la Grefa  Tribunalului  Ilfov, Sectia  Notariat,; testament EP; "conventiune" transcrisa la Tribunalul  Ilfov, Sectia  Notariat; actul de partaj incheiat la 1924 si transcris la  Tribunalul  Ilfov, Sectia  Notariat la  ;  contractul de concesiune incheiat si autentificat la  Tribunalul  Ilfov - sectia  Notariat;  extras din Registrul  agricol  referitor la  exproprierea  MP emis  de Arhivele Nationale;  avizul al  Comisie  judetene  de Indrumatori  ai  Reformei agrare asupra definitivarii hotararii de  expropriere a suprafetei de 613 ha; sentinta civila pronuntata  de Tribunalul  judetean Buzau pentru  solutionarea  contestatiei  formulate impotriva  lucrurilor de masuratoare  si defalcare  a terenurilor  expropriate  din  MP ;  sentinta  civila pronuntata de Tribunalul  judetean  Buzau pentru solutionarea  contestatiei cu privire  la  executarea  sentintei  civile.
Comisia locala  pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat completare la intampinare invederand ca,  cererea petentei a fost respinsa  pentru neindeplinirea conditiilor  prevazute de  art. 3 alin. 2 si art. 36 din Legea nr. 193/2007 iar cererea nu a fost depusa, incalcandu-se  prevederile art. 3 alin (2) din Legea nr. 1/2000, depunandu-se in sprijinul sustinerilor facute  un set de inscrisuri care, deja, se  afla consemnate  si atasate in dosar.
Fata de inscrisurile comunicate  de Comisia de  Comisia locala, petenta - la randul sau - a depus la termenul de judecata actul procedural intitulat "Precizari la actiunea introductiva si raspuns  la intampinare" sustinand in esenta ca,  contestatia, a fost  formulata  impotriva  deciziei  de  respingere a Notificarii  , decizie ce i-a fost comunicata  cu adresa  si ca solicita obligarea Comisie locale  pentru aplicarea legii fondului funciar sa emita o decizie prin care  sa solutioneze  notificarea  .
Desi este cetatean  german, se arata in  continuare, Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptului de proprietate privata asupra  terenurilor  de catre cetatenii straini  si apatrizii , precum si de catre persoanele juridice  straine, intrata in vigoare  odata cu aderarea Romaniei  la Uniunea Europeana -01 ianuarie 2007 - a permis cetatenilor  straini sa  dobandeasca dreptul de proprietate asupra  terenurilor.
Prin urmare, Legea nr. 312/2005 a realizat o  repunere  in termenul de formulare a cererii  de reconstituire, context in care  a formulat cererea de reconstituire a dreptului de  proprietate  pentru Mosia  P, avand calitatea de persoana indreptatita  la reconstituire cu privire la dreptul  de proprietate  al autoarei sale  - defuncta  IB.
Prin serviciul registratura,  Comisia Judeteana  pentru  stabilirea dreptului de proprietate privata asupra  terenurilor  si-a completat " Concluziile scrise" cu mentiunea  ca, Legea  nr. 18/1991, republicata este o lege  speciala care  are ca  destinatari numai  pe  cetatenii  romani, astfel cum  a decis  CURTEA CONSTITUTIONALA prin decizia, respingandu-se  exceptia de   neconstitutionalitate  a prevederilor art. 48 din  Legea  fondului  funciar nr. 18/1991.
Pe de alta parte, Legea nr. 312/10.11.2005, invocata in sustinerea plangerii  ulterior precizata , se refera  al  dobandirea  iar nu la reconstituirea  dreptului  de proprietate  privata  asupra terenurilor, reconstituire ce se realizeaza conform procedurii  imperative  instituite de legile  fondului funciar.
In probatiune, a depus copia deciziei  Curtii Constitutionale.
Analizand actele si lucrarile dosarului , judecatoria  retine urmatoarele:
Reclamanta MVI, nascuta BM este cetatean german.
Potrivit art. 48 din legea nr. 18/1991 republicata, pot face cerere  de reconstituire a dreptului  de proprietate  pentru suprafetele de terenuri  agricole sau terenuri cu vegetatie  forestiera  care le-au apartinut  in proprietate  numai cetatenii romani cu domiciliul  in strainatate , precum si fostii cetateni romani  care si-au  redobandit  cetatenia  romana.
Textul art. 48  a constituit obiect al  exceptiei de  neconstitutionalitate,  instanta constitutionala  retinand prin deciziile faptul ca, dispozitiile  Legii nr. 18/1991 au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate  sau constituirea acestuia , in favoarea fostilor proprietari asupra terenurilor care constituie  fondul funciar al Romaniei .
Dreptul de proprietate al acestor persoane  este  reconstituit sau, dupa caz, constituit in temeiul  si in conditiile  legii.
In acest context, legea prevede  categoriile de persoane  indreptatite  a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozitiile art. 48  stabilind posibilitatea de a  solicita  reconstituirea  si pentru  cetatenii  romani cu domiciliul in strainatate si pentru  fostii cetateni  romani  care si-au  redobandit  cetatenia romana, indiferent daca si-au stabilit sau nu domiciliul  in tara.
Asadar,  avand in vedere  obiectul de reglementare  a legii -  fondul funciar al Romaniei - si scopul  declarat al  acestuia  - retrocedarea catre fostii proprietari sau mostenitorilor  acestora  a dreptului de  proprietate asupra terenurilor  preluate de  CAP sau  de catre stat - reglementarea conditiilor  in care  opereaza aceasta  retrocedare, inclusiv sub aspectul  persoanelor  indreptatite , constituie optiunea legiuitorului , in  acord cu  politica economica a statului in  aceasta  materie  si cu finalitatea reparatorie a legii.
Conditionarea  exercitarii  dreptului de a formula  cerere  de reconstituire  a dreptului de proprietate  asupra terenurilor de calitatea de  cetatean roman reprezinta o  astfel de optiune,  care este pe deplin  constitutionala.
Astfel, dispozitiile art. 44 alin. (2) teza a doua  din  Constitutie, desi nu mai  prevad in terminis  interdictia  dobandirii dreptului  de proprietate  asupra  terenurilor  de catre cetatenii  straini  si apatrizi, nu o inlatura, ci doar precizeaza  cazurile  si conditiile  in care  acestia  pot dobandi  un asemenea  drept, restrangand  astfel sfera  de aplicare a  acestei incapacitati speciale. Potrivit normei  constitutionale, una dintre modificarile  de dobandire a dreptului de proprietate asupra  terenurilor  de catre  cetatenii  straini sau apatrizi este  mostenirea legala, ceea  ce  presupune ca  acestia, dupa anul 2003, pot dobandi  terenuri in conditiile  dreptului comun  (art. 650 si urmatoarele  din Codul  civil), Legea nr. 18/1991 republicata,  fiind o lege  speciala care  are  ca  destinatari doar pe cetatenii romani.
Calitatea de  mostenitor, astfel  cum s-a  stabilit de Curte, nu poate fi  recunoscuta decat  ca  urmare a  aplicarii legii si  numai in  limitele  stabilite de aceasta , intrucat, legea  are  ca scop  reconstituirea dreptului  de proprietate  in favoarea unor persoane  care, la  data  intrarii  in vigoare  a legii , nu aveau calitatea  de proprietari. Prin urmare , nu se poate invoca, in aplicarea  prevederilor  Legii nr. 18/1991 , garantarea  si ocrotirea  constitutionala a  dreptului de proprietate  in  favoarea petentei, cata vreme aceasta  nu este  titulara a  acestui drept, ce urmeaza  a se  naste ulterior , prin  efectul si in conditiile legii  mentionate.
Mostenitorii universali  sau cu titlu universal, care au vocatie la intregul  patrimoniu succesoral sau la o cota - parte a acestuia , sunt considerati continuatori ai persoanei defunctului, substituindu-se  acestuia  in calitate de titulari ai patrimoniului succesoral.
Este real  faptul ca art. 8 alin 2 din Legea nr. 18/1991, republicata, statueaza  ca,  de prevederile  legii  beneficiaza membrii cooperatori  care au adus  pamant in CAP sau carora li s-a  preluat  in orice mod  teren de catre  aceasta,  precum si,  in conditiile legii, mostenitorii acestora, insa aceste  dispozitii legale  trebuie obligatoriu  coroborate cu cele  ale art. 48 care conditioneaza reconstituirea dreptului de proprietate  de calitatea de  cetatean roman.
Petenta nu a dovedit  calitatea sa de cetatean roman la momentul  intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991.
Simplul fapt al nasterii pe teritoriul Romaniei, nu ii confera si calitatea de cetatean   roman.
Prin urmare, numai calitatea de cetatean roman  ii dadea dreptul  fostului proprietar de a solicita  reconstituirea dreptului sau de proprietate.
Cum in cauza nu s-a dovedit ca antecesorul petentei, defunctul  BMM  indeplinea conditia  calitatii de cetatean  roman, rezulta in lipsa unei  asemenea probe , ca antecesorul  fost proprietar, daca era in viata la momentul intrarii in vigoare  a Legii nr.18/1991 nu putea dobandi  dreptul de proprietate  prin reconstituire.
In aceste conditii, nici mostenitoarea sa, petenta  din prezenta cauza, in calitate de  continuatoare a persoanei  defunctului, nu poate dobandi  un drept pe care nici defunctul  nu il putea  dobandi datorita lipsei unei conditii esentiale prevazute  de legea speciala  reparatorie  in domeniul  fondului  funciar.
Ca atare, petenta  putea  dobandi, in conditiile dreptului comun, dreptul de proprietate  asupra  imobilului, obiect al prezentului litigiu, prin mostenire  numai daca, fie  terenul  era  deja  reconstituit  antecesorului  acesteia  defunctul BMM, fie daca antecesorul avea  calitatea  de  cetatean roman la momentul  intrarii in vigoare  a legii nr. 18/1991.
Pentru a mosteni, bunul trebuie  sa intre  in patrimoniul  succesoral al defunctului  or, in lipsa  calitatii de cetatean  roman  al acestuia , intrarea  bunului  in patrimoniul  fostului proprietar nu a avut loc  in temeiul  Legii nr. 18/1991.
In speta, suntem in prezenta  unei restabiliri a dreptului de proprietate  si nu a unei dezbateri succesorale , deoarece la momentul formularii  cererii de reconstituire antecesorul petentei  nu avea calitatea de  proprietar  actual.
In aceste conditii , in care lipsa calitatii de cetatean roman impiedica pe insusi fostul  proprietar sa redobandeasca  dreptul de proprietate  nu se poate  sustine ca petenta   avea  o speranta  legitima  de a obtine exercitiul  efectiv al  dreptului  de proprietate  din perspectiva  art. 1  din protocolul  nr. 1 aditional  la Conventia europeana  a drepturilor omului. Asa cum a statuat Curtea europeana, o "speranta  legitima" nu poate exista  in absenta  constatarii  existentei  unei "valori  patrimoniale" ce intra  sub  incidenta  art. 1 din Protocolul  nr. 1 aditional la  Conventia  europeana (cauza Pressos Compania Naviera  SA si altii impotriva Belgiei).
De asemenea Curtea a aratat ca nu se  poate  trage concluzia existentei  unei "sperante legitime" in situatia in  care exista o controversa  privitoare  la  modul de interpretare si aplicare a normelor  de  drept  intern, iar  argumente dezvoltate de  un  reclamant pentru a beneficia de  dispozitiile  legale privitoare  la restituirea unor  bunuri au fost  respinse pe  considerentul  ca nu indeplinea  o conditie  esentiala  prevazuta de legea de restituire (cauza  Jantner impotriva  Slovaciei).
Articolul 1 din Protocolul  nr. 1  aditional la Conventia  europeana nu recunoaste  dreptul de a  deveni  proprietarul unui bun, de a dobandi un bun ( cauza Linde impotriva  Suediei), ci se  aplica numai  cu privire  la bunurile "actuale" ale reclamantului. Ca atare, articolul 1 are  in vedere  protectia  unui drept care trebuie sa existe  in patrimoniul  celui care invoca protectia  sa  internationala.
Statele contractante dispun de o  ampla  marja de  aprecieri  cu privire  la  oportunitatea  excluderii unor categorii de fosti proprietari de la recunoasterea unui  drept de restituire. In  aceasta situatie in care exista  categorii de proprietari astfel exclusi, Curtea europeana a statuat ca, o cerere de restituire facuta  de unul dintre acestia  nu este de natura sa confere  acestuia  baza  unei "sperante legitime", care ar atrage  aplicarea  garantiilor  prevazute de art. 1 din Protocolul  nr. 1 ( cauza Gratzinger si  Gratzingerova impotriva  Cehiei).
Nu se poate retine  nici existenta unei discriminari , interzisa de art. 14 al  Conventiei Europene , intrucat,  conform jurisprudentei CEDO, pentru a exista  discriminare este  necesar, ca diferenta de tratament  sa fie lipsita  de o justificare rezonabila si obiectiva. Or, in speta, diferenta de tratament existenta este justificata de necesitatea protejarii fondului funciar al Romaniei.
Pe de alta parte, Curtea Europeana a statuat in repetate  randuri faptul ca art. 14  nu are o existenta  independenta, ci se aplica in relatie cu  drepturile si libertatile  protejate  de Conventie (Van Raalte  impotriva  Olandei; Pretty impotriva  Marii Britanii; Bolta impotriva  Italiei), drepturi care nu au fost incalcate in prezenta  cauza.
Dupa cum a decis in mod constant instanta europeana, daca acest text ofera o protectie impotriva oricarei discriminari in exercitiul  drepturilor  si libertatilor  pe care  Conventia le garanteaza, orice diferenta  de tratament nu semnifica, in mod automat, incalcarea  sa. Pentru  ca o asemenea incalcare sa se produca "trebuie stabilit ca persoane plasate in situatii analoge sau comparabile, in materie, beneficiaza de un  tratament preferential si ca aceasta distinctie  nu-si gaseste  nicio  justificare obiectiva sau rezonabila" (cauzele  Fredin impotriva  Suediei;  Spadea si Scalabrino impotriva  Italiei; Stubbings si  altii impotriva  Marii  Britanii).
Statele contractante  dispun de o  anumita marja de apreciere  pentru  a determina  daca si in ce masura diferentele  intre situatiile  analoage sau  comparabile sunt de natura sa justifice  distinctiile  de  tratament juridic aplicat (cauza Frette impotriva Frantei).
Intinderea marjei depinde de circumstantele  concrete ale  fiecarei  cauze, de  domeniile si  contextul in discutie.
Ca atare, raportat la obiectul de  reglementare al  Legii nr. 18/1991 - terenurile  situate pe  teritoriul Romaniei, la scopul ei declarat si avand in vedere  politica economica a statului  roman in  materie, excluderea de la  restituire a cetatenilor straini se incadreaza in marja  de apreciere de care  dispune  statul  roman,  excluderea avand caracter rezonabil.
Totodata, Curtea a aratat  ca art.14 din  Conventie "completeaza celelalte cauze  normative ale Conventiei ",neavand  "o existenta  independenta", dincolo de caracterul  sau  autonom care ii permite  aplicarea  si in ipoteza   in care  nu s-a  constatat  incalcarea  unui drept  aparat  de  aceasta, dar - in niciun caz - el nu poate  fi  aplicabil atunci cand insusi "dreptul substantial" din  Conventie  este  inaplicabil , asa ,  cum este  in prezenta cauza.
In consecinta, in considerarea celor  mai sus  expuse, retinand  caracterul neintemeiat al plangerii  pendinte judecatii, precizata ulterior, judecatoria o va respinge.