CIVIL- NULITATE CERTIFICAT DE MOSTENITOR

        
     
     
     Cu adresa Judecatoria Rimnicu Sarat a inaintat dosarul privind pe reclamantele UV si SM in contradictoriu cu paratele PE si CA, intrucat prin sentinta civila a fost admisa exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Rimnicu Sarat si a fost declinata competenta de solutionare in favoarea Judecatoriei Buzau.
     Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante, reclamantele UV si SM au chemat in judecata si personal la interogatoriu pe paratele PE si CA, pentru ca in baza probelor ce vor fi administrate sa se pronunte o hotarare prin care: in principal, sa se constate nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor eliberat de Biroul Notarului Public TM, iar in subsidiar sa se dispuna anularea acestuia; in temeiul art.88(2) din Legea nr.36/1995 privind notarii publici, solicita sa se dispuna ca Biroul Notarului Public parat sa elibereze un nou certificat de mostenitor care sa cuprinda constatarile instantei privitoare la calitatea reclamantelor, de mostenitoare; sa fie obligate paratele in solidar la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantele au aratat ca in ceea ce priveste calitatea procesuala a biroului notarului public, ce a eliberat actul a carui nulitate se cere, acesta urmeaza sa stea in judecata nu numai pentru opozabilitate si pentru a cunoaste obiectul si rezultatul judecatii, dar mai ales pentru ca cel de al doilea capat de cerere reprezinta o obligatie care nu poate fi dusa la indeplinire decat de notarul public  care a fost indus in eroare la eliberarea actului si caruia i se cere sa inscrie reclamantele in calitate de mostenitoare in noul certificat ce se cere a fi emis.
Reclamantele au invederat ca partile sunt surori. La data de ... s-a produs evenimentul juridic al decesului mamei lor OF, iar la data de .... a decedat tatal, OP. In anul 2004, fara stirea reclamantelor, paratele s-au prezentat la notarul public si au parcurs procedura dezbaterii succesorale, astfel incat la data de 15.10.2004 a fost eliberat certificatul de mostenitor a carui nulitate absoluta solicita a fi constatata. Astfel, cum rezulta din actul dedus judecatii, cu prilejul dezbaterii succesiunii, paratele au ascuns notarului public faptul ca reclamantele sunt de asemenea mostenitoare legale, ca sunt in viata si ca vin la mostenire in aceeasi calitate si in aceleasi cote. Analizand certificatul de mostenitor se constata urmatoarele: numai paratele s-au declarat mostenitoare; nu sunt alti mostenitori, de vreme ce in partea finala a actului, dupa ce se retine ca parata CA a renuntat expres la mostenire, notarul mentioneaza ca "Nu sunt renuntatori la mostenire in baza art.700 Cod civil", la intocmirea acestui act, deoarece stiau ca mai sunt si alti mostenitori, paratele au avut reprezentarea faptului ca induc in eroare notarul public, si au urmarit indepartarea reclamantelor, de la succesiune, eliberarea certificatului de mostenitor in forma si continutul aratat, fiind posibila numai cu complicitatea unei functionare din primaria comunei, care a eliberat un act lovit la randul sau de nulitate absoluta (anexa 24), deoarece este emis prin frauda la lege.
Pentru aceste considerente, reclamantele apreciaza ca actul juridic descris este lovit de nulitate absoluta, deoarece a fost incheiat prin frauda la lege, cu incalcarea unor dispozitii imperative ale acesteia, cu lipsa consimtamantului mostenitorilor declarati renuntatori si cu nesocotirea capacitatii de exercitiu ceruta pentru acest tip de act.
O prima motivare a sustinerilor reclamantelor, privitoare la nulitatea absoluta o constituie analiza actului prin nerespectarea capacitatii de exercitiu a persoanei, pentru care formuleaza urmatoarele argumente: potrivit dispozitiilor art.4-5-7 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, "Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor" art.4 teza I; "Persoana fizica are capacitate de folosinta si in afara de cazurile prevazute de lege, capacitatea de exercitiu. Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice" art.5; "capacitatea de folosinta incepe de la nasterea persoanei si inceteaza cu moartea acesteia" art.7. In lumina dispozitiilor art.5 alin.2 din Decretul nr. 31/1954 inlaturarea unei persoane de a avea calitatea de mostenitor apare ca o cauza de nulitatea absoluta, pentru ca, un mostenitor acceptant sau neacceptant are  o atitudine activa si isi exteriorizeaza vointa.
     O alta motivare a fost formulata prin raportare la consimtamant - ca o conditie de validare a actului juridic. Or, pentru ca inscrierea mostenitorilor in certificatul a carui nulitatea absoluta o solicita, nu se poate face decat numai dupa ce acestia erau identificati si isi manifestau consimtamantul - reclamantele fiind indepartate de la dezbatere - nu si-au putut exprima vointa prin manifestarea consimtamantului privind acceptarea sau neacceptarea expresa a mostenirii, astfel cum au facut paratele, atunci cand una a acceptat mostenirea iar alta a renuntat la ea.
     De asemenea, acestea au subliniat ca nu pot fi ignorate nici dispozitiile imperative privitoare la citarea "celor care au vocatie succesorala". Chiar daca sunt dispozitii procedurale, ele se constituie in drepturile procesuale, care nu au fost respectate prin inducerea in eroare a notarului public de catre parate - cu consecinta emiterii unui act lovit de nulitate.
Cum dreptul real de proprietatea al reclamantelor, chiar in cota indiviza - este intact, iar actul a fost incheiat in conditiile descrise, au solicitat sa se constate actiunea intemeiata si sa fie admisa astfel cum a fost formulata, constatand nulitatea absoluta a actului juridic dedus judecatii.
Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 24 lei, potrivit art. 3 alin.1 lit.a1 din Legea nr. 146/1997 si s-a aplicat timbru judiciar in valoare de 0,6 lei, conform art. 3 alin.1 din OG nr.32/1995.
In dovedirea celor sustinute, reclamantele au solicitat proba testimoniala, interogatoriul paratilor, proba cu inscrisuri, sens in care au depus, in copie, certificat de mostenitor succesiv eliberat de Biroul Notarului Public TM, certificat de casatorie, certificat de nastere, buletin de identitate, certificat de nastere, chitanta, chitanta, chitanta, chitanta, chitante pe anii 2000-2008.
Legal citate, paratele s-a prezentat, iar doamna PE a formulat intampinare  si cerere reconventionala conform dispozitiilor art.115-119 C.pr.civ.
     In motivarea acesteia, a aratat ca, fata de calitatea procesuala a Biroului Notarului Public TM, actiunea nu a fost formulata si impotriva Biroului Notarului Publici MT, iar in masura in care se va solicita introducerea in cauza, solicita respingerea cererii, deoarece aceasta nu poate avea calitate procesuala in prezenta cauza, atat timp cat actiunea formulata priveste constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor, biroul notarial nefiind titularul vreunui drept ce ar rezulta din raportul juridic dedus judecatii.
Cu privire la constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor intocmit de BIROUL NOTARULUI PUBLIC TM, a invocat exceptia neacceptarii succesiunii in termenul legal de catre cele doua reclamante, avand in vedere urmatoarele: la data de ... a incetat din viata OF, si au ramas ca mostenitori OP, in calitate de sot supravietuitor cu o cota de ? din succesiune,  PE, in calitate de fiica cu o cota de ?  din succesiune si CA, care nu a acceptat succesiunea, conform declaratiei autentificata, UV, nu a acceptat succesiunea in mod expres sau in mod tacit, SM nu a acceptat succesiunea conform declaratiei autentificata.
     A considerat ca niciuna dintre cele doua reclamante nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctei OF, in termenul legal de 6 luni. Parata a relatat ca defuncta OF a locuit la parata PE, inainte sa decedeze, deoarece era bolnava, iar inmormantarea si pomenirile ulterioare au fost suportate numai de dumneaei; taxele si impozitele pentru casa si teren au fost platite numai de catre aceasta. De asemenea, a solicitat sa se aiba in vedere si declaratia autentificata de BNP TA, conform careia reclamanta SM a declarat ca nu a facut nici un act de acceptare fortata, expresa sau tacita a succesiunii lui OF.
A incetat din viata OP, tatal partilor, de pe urma acestuia ramanand ca mostenitori: PE, in calitate de fiica ce a cules intreaga masa succesorala si CA in calitate de fiica, dar nu a acceptat succesiunea, conform declaratiei autentificate, UV, nu a acceptat succesiune in mod expres sau in mod tacit, SM nu a acceptat succesiunea conform declaratiei autentificata. Apreciaza ca niciuna dintre cele doua reclamante nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctei OF, in termenul legal de 6 luni, deoarece tot parata PE a fost cea care s-a ingrijit de aceasta inainte de deces si a suportat toate cheltuielile de inmormantare si pomenirile ulterioare.
Fata de toate acestea, a solicitat admiterea exceptiei de neacceptare in termen legal a succesiunii lui OF si OP de catre cele doua reclamante, urmand a respinge actiunea ca neintemeiata.
Pe cale reconventionala, a solicitat ca, in situatia in care se va constata ca cele doua reclamante au acceptat succesiunea de pe urma celor doi defuncti, sa se dispuna in baza art.728 C.civ. partajarea averii succesorale ramase de pe urma defunctilor OF si OP.
     Din masa partajabila fac parte: a) activ succesoral: bunuri imobile- casa de locuit compusa din C1 locuinta in suprafata construita de 54.64 mp alcatuita din doua camere, bucatarie, hol, construita din paianta si acoperita cu tigla si anexele gospodaresti; C2 in suprafata construita de 69,7o mp compusa din magazie, camera, veranda si sopron construita din paianta si acoperita cu tigla; C3 in suprafata de 13,36 mp magazie construita din paianta si acoperita cu tigla, terenurile cuprinse in titlu de proprietate eliberat de Comisia Judeteana Buzau. bunuri mobile - un numar de 40 actiuni nominative cu numerele de ordine de la ... la ..., cu valoare nominala de 2,5 lei fiecare in valoare totala de 100 lei detinute la SC ... SA, detinute de defunctul OP conform certificatului de actionar; b) pasiv succesoral: suma de 15.000 lei la nivelul anului 2008 reprezentand cheltuielile de inmormantare si pomenirile ulterioare platite numai de parata PE, pentru defuncta OF; suma de 15.000 lei la nivelul anului 2008 reprezentand cheltuielile de inmormantare si pomenirile ulterioare platite numai de parata PE, pentru defunctul OP; suma de 5.000 lei reprezentand monument funerar si ingradirea acestuia pentru defunctul OP, suma platita numai de parata PE, suma de 295 lei reprezentand taxe si impozite intabularea locuintei, platite tot de parata PE.
     De asemenea, a solicitat ca din masa de partaj sa se scada contravaloarea imbunatatirilor suportate de catre parata PE la casa - gard plasa 60 ml, soba teracota, 2 paturi, ciment turnat in bucataria de vara.
     Fata de cererea reconventionala prin care solicita partajarea averii ramase de pe urma celor doi defuncti OF si OP, apreciaza ca este necesara disjungerea acesteia si suspendarea sa pana la solutionarea cererii privind nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor.
     In dovedirea celor sustinute in cerere, a depus, in copie, declaratie data de SM, autentificata de Biroul Notarului Public TAC, declaratie data de SM, autentificata de Biroul Notarului Public TAC.
     Prin incheierea de sedinta din data de 18.11.2008, instanta a dispus disjugerea cererii reconventionale de restul cauzei, formandu-se un nou dosar, inregistrat pe rolul Judecatoriei Buzau.
     La solicitarea instantei, Biroul Notarului Public TM a inaintat cu adresa, dosarele privind dezbaterea succesiunii de pe urma defunctilor OF si OP.
     La solicitarea paratei PE, instanta a incuviintat si a administrat proba cu interogatoriul reclamantelor UV si SM, iar la cererea acestora din urma, a administrat proba cu interogatoriul paratelor CA si PE, raspunsurile acestora fiind consemnate, potrivit prevederilor art. 221 C.proc.civ.
     In baza art. 167 alin.1 C.proc.civ. instanta a incuviintat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei, ca fiind pertinenta, concludenta si utila dezlegarii pricinii.
     La propunerea paratei PE, instanta a incuviintat proba testimoniala cu martorele SA si PI, iar la solicitarea reclamantelor, au fost audiati martorii din dosarul notarial BV si BI, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.
     Analizand actele dosarului prin prisma exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor, instanta retine urmatoarele:
     Pentru inceput, instanta subliniaza faptul ca orice actiune in justitie trebuie sa indeplineasca anumite conditii, printre care se afla si aceea ca partea, in cazul de fata reclamanta, sa aiba calitate procesuala. Calitatea procesuala activa (legitimatio ad causam) contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona. Numai o anumita persoana poate fi reclamanta in cadrul raportului juridic litigios. Conditia calitatii procesuale prezinta o importanta considerabila deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decat intre persoanele care isi disputa dreptul in litigiu.
     Prin definitie, calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titularul dreptului in raportul juridic dedus judecatii.
     Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul fixeaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata cu privire la parti, trebuind sa justifice atat calitatea sa procesuala, cat si pe cea a paratului. Instanta are posibilitatea sa verifice daca la data sesizarii partile aveau calitate procesuala.
     Obiectul prezentei cause il constituie constatarea nulitatii absolute a unui certificat de mostenitor eliberat de un birou notarial.
     Din coroborarea probelor administrate in cauza, reiese ca la data de  ..., a intervenit decesul numitei OF, cu ultimul domiciliu in ... (conform certificatului de deces), iar la data de .... a intervenit decesul numitului OP, (conform certificatului de deces).
      Potrivit art. 651 C.civ., succesiunile se deschid prin moarte. Succesiunea de pe urma defunctei OF s-a deschis, prin urmare, pe data de ...., iar de pe urma defunctului OP, pe data de .... In lipsa unui testament, prin prisma dispozitiilor din Codul civil privitoare la devolutiunea egala, persoane cu vocatie legala generala la mostenirea lasata de OF, respectiv de OP au ramas rudele in linie dreapta descendenta si ascendenta, in mod nelimitat in grad, iar in linie colaterala pana la gradul al IV-lea inclusiv. Aceasta nu inseamna ca toate aceste rude, impreuna si deodata, vor culege mostenirile lasate de defuncti, caci vocatia lor este numai generala, potentiala, vizand posibilitatea de principiu a acestor persoane de a mosteni, prin efectul legii, patrimoniul persoanei decedate. Vocatia lor concreta de a culege efectiv aceste mosteniri este determinata prin devolutiunea succesorala legala, legea instituind o anumita ordine de chemare legala la mostenirea.
     Cum, ca principiu de ordine publica, legea precizeaza ca nimeni nu este obligat a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine (art.686 C.civ.), chiar in cadrul aceleiasi clase de mostenitori vocatia generala se transforma in vocatie concreta prin manifestarea expresa sau tacita a succesibilului de a culege mostenirea.
     Din raspunsurile date de reclamantele UV si SM la interogatoriul formulat de parata PE, coroborate cu depozitiile martorilor audiati in cauza, rezulta ca cele doua reclamante nu au facut niciun act de acceptare tacita sau expresa a mostenirilor ramase dupa urma defunctilor OF si OP, in termenul de optiune succesorala de 6 luni de la data deschiderii fiecarei succesiuni.
     Sanctiunea neexercitarii, in termenul instituit de art. 700 alin.1 C.civ., a dreptului de optiune succesorala o constituie decaderea din dreptul de a opta, pe cale de consecinta, persoana respectiva devenind straina de succesiune.
     Mai mult decat atat, in cauza pendinte, SM a renuntat in mod expres la cele doua succesiuni, prin declaratiile autentificate de Biroul Notarului Public TAC.
     Pentru a stabili cadrul procesual, instanta va analiza si modalitatea in care se deruleaza procedura succesorala in fata notarului public.
Legea nr. 36/1995, Legea notarilor publici si a activitatii notariale reglementeaza in Capitolul V, Sectiunea a III-a, articolele 68-88, procedura succesorala.
     Articolul 68 alineatul 1 stipuleaza ca procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cand are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile, iar potrivit articolului 75, dupa ce constata ca este legal sesizat, notarul public inregistreaza cauza si dispune citarea celor care au vocatie la mostenire, iar daca exista testament, citeaza si pe legatari si executorul testamentar instituit.
     Desi in acest text legal nu se precizeaza ce fel de vocatie ar trebui sa aiba mostenitorii ce urmeaza a fi citati, din interpretarea sistematica a tuturor textelor legale din capitolul rezervat procedurii notariale, instanta retine ca se refera la toti mostenitorii cu vocatie succesorala generala la mostenirea lui de cuius, adica la toate rudele in linie dreapta, nelimitat in grad, si la colaterali, pana la gradul patru.
     Articolul 76 alineatul 1 dispune ca, in cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, intinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale, urmand ca pe baza de declaratie sau probe administrate in cauza se va stabili daca succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal.
  Articolul 88 alineatul 1 arata ca cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii.
     In cauza de fata, reclamantele au solicitat anularea certificatului de mostenitor succesiv eliberat de Biroul Notarului Public TM pentru nesocotirea prevederilor art. 75 din Legea nr. 36/1995, privind citarea partilor.
Legea nu instituie o sanctiune expresa pentru eliberarea certificatului de mostenitor cu nesocotirea normelor privind citarea tuturor mostenitorilor cu vocatie succesorala. Nu s-ar putea sustine insa ca incalcarea acestor prevederi legale ar ramane fara sanctiune. In acest caz, devine aplicabil regimul nulitatilor virtuale, in sensul ca actul se va declara nul numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea sa.
In acest caz, vatamarea ar putea consta in privarea persoanelor respective de drepturile lor asupra mostenirii respective. Cum, in lumina celor analizate anterior, cele doua reclamante sunt straine de mostenirea parintilor lor prin neacceptarea in termenul de optiune succesorala a succesiunilor de pe urma parintilor, acestea nu justifica nicio vatamare prin emiterea certificatului de mostenitor a carui nulitate se solicita. Prin urmare, persoanele straine de succesiune si care nu justifica niciun alt drept sau interes nu se circumscriu notiunii de "cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor", reglementate de lege, neavand calitate procesuala activa pentru a solicita nulitatea certificatelor de mostenitor.
     Prin urmare, pentru a avea calitatea de a solicita anularea unui certificat de mostenitor la intocmirea caruia nu a fost citata, o persoana ar trebui sa justifice calitatea sa de mostenitor acceptant, care a fost inlaturat de la mostenire prin emiterea acestuia, fie o alta calitate (creditor al succesiunii, creditor al mostenitorului inlaturat etc.) prejudiciat prin actul respectiv. Daca finalitatea refacerii actului ar fi doar mentionarea partilor care cer anularea la rubrica destinata persoanelor straine sau renuntatoare, instanta apreciaza ca nu se poate dispune anularea actului.
Din depozitiile martorilor BV si BI rezulta ca perceptia generala in comuna a fost aceea ca d-na PE era unica mostenitoare, intrucat aceasta a fost cea care s-a preocupat de ingrijirea parintilor sai, de inmormantarea acestora si cea care a continuat sa locuiasca in casa parinteasca.
Pentru considerentele dezvoltate anterior, instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor UV si SM. Deoarece consecinta fireasca a admiterii acestei exceptii este respingerea actiunii ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa, instanta nu mai poate analiza si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Biroului Notarului Public TM.
     Fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii, avand in vedere dispozitiile art. 274 C.proc.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, instanta urmeaza sa admita cererea paratei PE privind acordarea cheltuielilor de judecata. In acest sens, reclamantelor vor fi obligate la plata catre parata a sumei de 2000 lei cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat, potrivit chitantelor.