CIVIL- ADMISIBILITATEA ACTIUNII IN REVENDICARE, RAPORTAT LA DISPOZITIILE DECIZIEI NR. 33/2008 A I.C.C.J

  
    
    
    Prin cererea inregistrata reclamantele VA si CA au chemat in judecata pe paratul Consiliul Local, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului sa le lase in deplina proprietate si pasnica posesie impreuna cu terenurile aferente, precum si la obligarea la plata cheltuielilor de judecata .
    In motivarea actiunii reclamantele au invederat instantei ca sunt proprietarele imobilelor.
    Dovada ca sunt proprietare o fac cu actele de proprietate, respectiv Testament si Act de donatie.
    Imobilele sunt folosite de o intreprindere de panificatie, cel din str. ..., iar in imobilul din str. ... functioneaza un atelier de mobila.
    Prin decretul de nationalizare din anul 1948, imobilele au fost nationalizate, trecand abuziv in proprietatea statului, prin procesul verbal anexat.
    In drept reclamantele si-au intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 480 cod civil si urmatoarele.
    In dovedirea actiunii reclamantele au depus la dosar: Actul de donatie, Testamentul, copia actelor de identitate.
    Municipiul Buzau prin Primar a formulat intampinare, in cuprinsul careia a precizat ca dat fiind obiectul actiunii, revendicare imobiliara, competenta de solutionare a cauzei apartine judecatoriei si nu tribunalului.
    In ceea ce priveste fondul cauzei, nu exista un act normativ care sa permita restituirea imobilelor terenuri cu si fara constructii care au alta destinatie decat aceea de locuinta, preluate de stat in orice mod inainte de anul 1989, iar statul si-a rezervat dreptul de a rezolva el insusi, prin lege speciala situatia acestor imobile, astfel cum reiese din art. 25 din Legea 112/1995.
    Fata de dispozitiile de mai sus, se impune respingerea actiunii ca inadmisibila.
    La data de 19.08.2000 a intervenit decesul reclamantei CA, fiind introdusi in cauza mostenitorii acesteia respectiv CK - G si AMB.
    La termenul de judecata din 15.11.2000 reclamantele si-au precizat actiunea, solicitand introducerea in cauza, in calitate de parat a RAM, care a avut in administrare aceste imobile, aratand ca inteleg sa revendice fata de acesti parati si terenurile aferente acestor imobile. Alaturi de ambele imobile situate la adresele de mai sus si care au destinatia de locuinte, exista si cate o cladire in care au functionat doua mori de macinat cereale, a caror proprietate o revendica.
    In cauza a fost efectuat raportul de expertiza tehnica, expert, ce a avut ca obiectiv: identificarea imobilelor in litigiu, stabilirea proprietarilor acestora si a actualilor detinatori ai imobilelor, iar ca urmare a efectuarii acestei expertize, reclamantii au solicitat introducerea in cauza, in calitate de parati a societatilor comerciale "S " SA, SC C SRL, SC GC I SRL, precum si a paratului VI, cei care detin imobilele revendicate de catre reclamanti.
    SC ... a formulat intampinare in cuprinsul careia a aratat ca reclamantii nu au respectat dispozitiile Legii 10/2001, iar imobilele au fost vandute inainte de intrarea in vigoare a Legii 10/2001, cu respectarea dispozitiilor Legii 85/1992, incheindu-se contracte de vanzare cumparare cu SC .. , SC .., persoana fizica V.I., SC ...., motiv pentru care solicita excluderea lor din proces.
    In sustinerea intampinarii parata a depus la dosar: certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ..
    Reclamantii au mai depus la dosar Anexele . la procesul verbal de predare primire ., Hotararea ..
    SC .... a formulat intampinare, precizand ca la data de 13.11.1997 a cumparat de la SC ..... obiectivul " Unitate pufuleti",  conform facturii ., in valoare de 195,2 mil.lei.
    Societatea, cumparatoare de buna credinta, a dobandit acest imobil liber de sarcini si apoi a obtinut cartea funciara si de cadastru, pentru imobilul si terenul respectiv .
    In aceasta perioada au amenajat aici sediul si organizarea de santier a societatii, avand in derulare contracte de aproximativ 10-15 miliarde de lei.
    A mai precizat parata ca a dobandit acest bun ca si cumparator de buna credinta, a investit in amenajarea acestor cladiri o mare suma de bani, iar activitatea societatii este legata de acest punct de lucru.
    In sustinerea intampinarii parata a depus la dosar certificatul de inmatriculare al societatii, contractul de vanzare cumparare autentificat ., documentatia tehnica pentru inscrierea in cartea funciara.
    La termenul de judecata din 20.08.2001 reclamantii , avand in vedere faptul ca au formulat cereri de retrocedare a imobilelor, in baza Legii 10/2001, au solicitat suspendarea cauzei.
    In data de 9.08.2002 reclamantii au solicitat repunerea dosarului pe rol, fiind acordat termen de judecata la data de 27.09.2002.
    Odata cu cererea de repunere pe rol, reclamantii au solicitat introducerea in cauza a Autoritatii pentru privatizare si administrarea participantilor statului- Sucursala Regionala Sud Est Constanta, careia i s-a transmis spre solutionare in temeiul art. 27 din Legea 10/2001 notificarile formulate de ei adresate Primariei Municipiului ., prin care au solicitat restituirea in natura a morii si terenul aferent ., imobil instrainat din patrimoniul SC ...., societate privatizata, catre SC ...., conform sentintei civile ..
    Totodata aceleiasi autoritati i s-a transmis de catre Primaria  si notificarea prin care au solicitat restituirea in natura a morii si terenul aferent, imobil care a fost instrainat din patrimoniul SC ..., catre VI, conform contractului de vanzare cumparare.
    Tot aceeasi societate a transmis din patrimoniul sau imobilul casa de locuit in aceeasi curte cu moara, conform contractului de vanzare cumparare, catre SC .....
    Au mai precizat reclamantii ca desi notificarile au fost trimise Primariei din data de 13.05.2002, pana in prezent nu au primit nici un raspuns.
    De asemenea reclamantii si-au completat actiunea, solicitand si anularea actelor de vanzare cumparare incheiate subsecvent de SC ..... unor terte persoane fizice si juridice, respectiv : SC ..., VI si SC .....
    Parata SC ... a formulat precizari aratand ca aceasta societate nu are competenta sa se pronunte pe notificarile formulate de reclamanti, singura institutie care are aceasta competenta fiind APAPS, intrucat aceasta a efectuat privatizarea societatii, iar in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 27 alin. 1 si 2 din Legea 10/2001.
    In cazul in care vor cadea in pretentii,  parata SC .... a formulat cerere de chemare in garantie a APAPS, pentru ca aceasta sa o despagubeasca cu valoarea acestor pretentii.
    Prin sentinta civila . Tribunalul Buzau a respins ca prematur introdusa actiunea formulata de reclamate, apreciind ca reclamantele trebuie sa solicite APAPS emiterea unei decizii, conform art. 26 al. 1, pct. 2 din Legea 10/2001.
    Impotriva acestei sentinte au formulat apel reclamantii, iar prin decizia CA Ploiesti a respins apelul ca nefondat.
    Impotriva acestei decizii reclamantele au formulat recurs, iar prin decizia ICCJ a trimis recursul spre competenta solutionare CA Ploiesti, conform art. II alin. 3 din Legea 219/2005.
    Prin decizia CA Ploiesti a admis recursul, a casat ambele hotarari cu trimitere spre rejudecare la instanta de fond.
    Dosarul a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Buzau, iar prin sentinta civila s-a declinat competenta de solutionare a cauzei, in favoarea Judecatoriei Buzau, intrucat reclamantele si-au precizat valoarea imobilelor revendicate la 4200000000 lei.
    La randul ei Judecatoria Buzau prin sentinta civila a declinat competenta de solutionare a cauzei, in favoarea Tribunalului Buzau, sectia comerciala, apreciind ca in speta sunt aplicabile dispozitiile art. 889, 890 si art. 893 Cod comercial, raportat la dispozitiile art. 2 pct. 1 lit.a c.p.c. si a sesizat CA Ploiesti pentru solutionarea conflictului negativ de competenta.
    Prin sentinta CA Ploiesti a stabilit competenta de solutionare a cauzei , in favoarea Judecatoriei Buzau.
    Dosarul a fost inregistrat.
    La termenul de judecata din 17.04.2008 RAM a formulat intampinare , in cuprinsul careia a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, intrucat potrivit Hotararii Consiliului Local nr. 77/26.04.2007, incepand cu data de 1.07.2007 imobilele proprietatea statului se preiau in administrare de Consiliul Local.
    In sustinerea intampinarii parata RAM a depus la dosar Hotararea a Consiliului Local.
    Paratii VI si VT au formulat intampinare solicitand respingerea actiunii reclamantilor .
    In motivarea intampinarii paratii au invederat instantei ca sunt cumparatori de buna credinta al imobilului in litigiu, format din 257,86 m.p. suprafata construita , reprezentand un imobil casa de locuit si anexe si 700,9 m.p. teren aferent lor.
    Calitatea de proprietar au dobandit-o prin contractul de vanzare cumparare de la fosta SC Spicul SA.
    Initial au avut calitatea de chiriasi, conform contractului de inchiriere, pana la data vanzarii-cumpararii.
    Dupa cumpararea imobilului s-au realizat investitii de anvergura la imobilul cumparat, pentru amenajarea si consolidarea acestuia.
    Contractul de vanzare cumparare, ce reprezinta titlul lor, a fost incheiat cu titularul aparent al dreptului astfel ca instanta poate constata ca sunt indeplinite cerintele teoriei proprietarului aparent.
    Nu au avut de unde sa cunoasca ca imobilul apartine altor proprietari, atat unii cat si ceilalti fiind de buna credinta la perfectarea actului. In acest conflict urmeaza a se da preferinta titlului lor, pentru asigurarea circuitului civil si a stabilitatii raporturilor juridice.
    La termenul de judecata din 17.04.2008 instanta a dispus scoaterea din citativ a RAM, intrucat la termenul de judecata din 19.07.2007, dosar, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei institutii, iar la termenul de judecata din 15.05.2008 s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului prin primar, intrucat toate imobilele revendicate se afla in proprietatea unor persoane fizice si juridice, respectiv ceilalti parati.
    La acelasi termen de judecata s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice ce a avut ca obiectiv : identificarea, cu schite aferente, conform actelor de proprietate ale partilor, a imobilellor revendicate de reclamanti, urmand a se concluziona, daca imobilele revendicate sunt ocupate de paratii in cauza, sa se precizeze pentru fiecare imobil - partea din teren si constructie ocupata de parati, sa se precizeze daca paratii VI si VT au adus imbunatatiri la imobil si sa se indice care a fost destinatia imobilului initial preluat de acesti parati si care este cea actuala.
    In cauza a fost efectuat raportul de expertiza, expert, asupra caruia au formulat obiectiuni reclamantii, SC ... si SC ...., instanta respingand obiectiunile formulate de catre aceste din urma societati, apreciind ca obiectiunile vizau fondul cauzei si admitand obiectiunile formulate de reclamanti, dispunand ca expertul sa raspunda acestora.
    Si asupra refacerii raportului de expertiza reclamantii au formulat obiectiuni, ce au fost respinse de catre instanta, apreciindu-se ca expertul a raspuns obiectivelor stabilite de instanta.
    Au mai fost administrate in cauza proba cu interogatoriul paratilor, solicitata de reclamanti si paratii VI si T, acestia solicitand si ei proba cu interogatoriul reclamantilor si proba cu martori, fiind audiati in cauza martorii MD si MN si depunand la dosar proiectul de extindere si modificare instalatie de gaze naturale, autorizatia de constructie.
    Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
    Prin prezenta cerere de chemare in judecata, reclamantii solicita, in baza art. 480 cod civil si urmatoarele sa fie obligati paratii sa le lase in deplina proprietate si pasnica posesie imobilele impreuna cu terenurile aferente, precum si constatarea nulitatii absolute a contractelor de vanzare cumparare autentificate, cerere pe care instanta o apreciaza ca fiind nefondata, pentru urmatoarele motive:
    Reclamatele VA si CA, aceasta din urma decedata, sunt fiicele numitilor BM si BE, conform certificatelor de nastere dosar al Tribunalului Buzau si nr. ....
    Tatal reclamantelor, MB a primit ca donatie, de la tatal sau, MM, prin Actul de donatie autentificat, moara situata in ...., care consta in teren cu casa de zid construita pe teren, invelita cu tabla si dependinte ce se gaseau pe teren.
    Acelasi MM bunicul reclamantelor a testat acestora si mamei lor, EB, prin Testamentul autentificat, moara proprietatea lui, situata in ...., impreuna cu terenul si toate instalatiile si tot ce se afla pe loc.
    Le-a mai lasat si casele in care locuiau cu dependintele lor aflate pe acelasi loc al morii, impreuna cu intreaga gospodarie si toate lucrurile de orice fel aflate in gospodarie , fara nicio exceptie.
    Aceste imobile donate si mostenite de reclamante au fost nationalizate prin Legea 119/1948, fiind predate-preluate, conform Anexelor.
    Cele doua imobile nationalizate au intrat in baza Legii 15/1990, in patrimoniul SC ..., societate care in cursul lunii martie 2000 a fost privatizata de catre APAPS Bucuresti.
    In data de 8.05.1996, reclamanta CA a formulat cerere de restituire in natura, sau acordarea de despagubiri pentru imobilul ce a apartinut defunctilor BM si MM, in baza Legii 112/1995, cerere ce a fost respinsa prin Hotararea.
    La data de 12.06.2000 reclamantele formuleaza prezenta actiune in revendicarea celor doua imobile, pentru ca la termenul de judecata din 20.08.2001 sa solicite suspendarea solutionarii cauzei.
    Chiar daca nici reclamantele si nici instanta nu au motivat suspendarea cauzei dispusa la termenul din 20.08.2001, avand in vedere motivul pentru care s-a solicitat suspendarea, respectiv faptul ca s-au formulat cereri in baza Legii 10/2001, instanta apreciaza ca suspendarea cauzei s-a dispus in baza art. 46 alin.1 din Legea 10/2001.
    Potrivit art. 46 al.1 din Legea 10/2001, prevederile Legii 10/2001 sunt aplicabile si in cazul actiunilor in curs de judecata, cum era cazul in speta, persoana indreptatita putand alege calea Legii 10/2001, renuntand la judecarea cauzei sau solicitand suspendarea cauzei.
    Rezulta ca reclamantele au optat, la momentul 20.08.2001, pentru prevederile legii speciale, respectiv, pentru prevederile Legii 10/2001, ele inaintand Primariei Municipiului, Notificari, in baza carora solicitau retrocedarea in natura, in baza Legii 10/2001 a celor doua imobile ,.
    Aceste notificari au fost inaintate de Primaria Municipiului Autoritatii pentru Privatizare si Administrare a Patrimoniului Statului, cu adresele, intrucat cele doua imobile au fost instrainate din patrimoniul SC ..., societate comerciala privatizata.
    In consecinta, imobilele revendicate de reclamante au fost incluse in capitalul social al societatii comerciale cu capital de stat rezultate in urma reorganizarii fostelor unitati economice socialiste, in temeiul Legii 15/1990, SC ..., iar aceasta a fost privatizata. Fata de aceasta situatie, o actiune in revendicare apare ca fiind admisibila, raportat la dispozitiile Deciziei a ICCJ, imobilele revendicate aflandu-se in proprietatea tertilor dobanditori si nu a unitatii detinatoare, astfel cum a fost definita conform prevederilor art. 21 din Legea 10/2001.
    Detinandu-le in capitalul social, SC ... a incheiat , evolutiv in timp , contractele de vanzare cumparare autentificate, contract incheiat cu paratul VI, al CA Ploiesti;, contract incheiat cu paratul SC ..., incheiat de SC ... alaturi de SC ...cu SC .....
    Instanta urmeaza a respinge capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a acestor contracte de vanzare cumparare, pentru urmatoarele motive:
    Pentru constatarea valabilitatii sau nevalabilitatii contractelor de vanzare cumparare mai sus mentionate se impune a se analiza daca paratii au fost sau nu de buna credinta la momentul incheierii contractelor, cerinta impusa atat de art. 1898 Cod civil, cat si de art. 46 alin. 2 din Legea 10/2001, redevenit art. 45 alin. 2 din republicare.
    Astfel, potrivit art. 46 alin. 2 din Legea 10/2001 actele juridice de instrainare , inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna credinta.
    Art.1898 cod civil , defineste buna credinta ca fiind " credinta posesorului ca cel de la care a dobandit imobilul avea toate insusirile cerute de lege spre a-i transmite proprietatea".
    Alin. 2 al art.1899 cod civil statueaza ca " buna credinta se presupune totdeauna si sarcina probei cade asupra celui ce alege reaua credinta ".
    In consecinta, fata de textele de lege mai sus mentionate, instanta apreciaza ca paratii au fost de buna credinta la momentul incheierii actelor de vanzare cumparare.
    Imobilele revendicate de reclamanti au fost nationalizate, iar reclamantii au contestat aceasta modalitate de preluare a bunului de catre stat in cadrul actiunii de fata, promovata dupa perfectarea vanzarilor. In aceste conditii, in care titlul de proprietate al vanzatorului, respectiv SC ..., nu era contestat, la momentul incheierii contractelor de vanzare cumparare, nu se poate sustine cu temei ca titlul de proprietate al paratilor provine de la un “non dominus". Dimpotriva a existat convingerea paratilor ca dobandesc bunul de la adevaratul proprietar .
    Astfel,  actiunea privind revendicarea celor doua imobile este formulata de catre reclamante si ceea ce este de remarcat este ca ea a fost formulata in contradictoriu cu Consiliul Local si nu cu vanzatorul SC ...., pentru ca acesta din urma, la momentul incheierii celor trei contracte de vanzare cumparare sa poata fi acuzat de rea credinta.
    Vanzatorul, SC .... si paratii cumparatori au fost introdusi in cauza, in dosarul ..., la cererea reclamantilor, in calitate de parati ori contractele de vanzare cumparare au fost incheiate la datele de 13.11.1997 - VI, 11.06.1999 - SC .... si 30.07.2001- SC ....
    In conditiile in care paratii VI si T, SC .... si SC ...., cu buna credinta s-au aflat intr-o eroare neimputabila cu privire la calitatea de proprietar al instrainatorului, SC ... si SC ...., pentru ca aceasta eroare sa fie susceptibila sa creeze un drept de proprietate in favoarea subdobanditorului, independent de intrunirea oricaror cerinte, este absolut necesar ca aceasta eroare fie comuna si invincibila.
    Principiul validitatii aparentei in drept consta in aceea ca subdobanditorul unui bun, in speta, a unor bunuri preluate fara titlu de Stat, care s-a intemeiat pe  buna credinta pe o aparenta juridica, socotita in mod public ca reprezentand insasi realitatea, trebuie ocrotit juridiceste, neputand fi vatamat prin inlaturarea ca nevalabil a actului pe care l-a incheiat astfel.
    Pentru ca principiul validitatii aparentei in drept sa fie aplicabil cu succes se cer a fi intrunite cateva conditii si anume sa existe o eroare comuna si invincibila, respectiv sa existe o situatie de fapt aparenta, care nu corespunde realitatii de drept, dar aceasta aparenta inselatoare sa fie una comuna, adica impartasita public, greu de descoperit si de evitat; subdobanditorul sa fie de buna credinta, in sensul celor mai sus expuse; actul juridic de instrainare incheiat intre proprietarul aparent si tertul subdobanditor sa fie unul cu titlu oneros.
    In speta, instanta apreciaza ca toate aceste conditii sunt indeplinite, atat vanzatorul SC ..., cat si cumparatorii VI si T, SC ... si SC ...., fiind de buna credinta la momentul incheierii contractelor de vanzare cumparare, vanzatorul fiind inregistrat la Camera de Comert si Industrie cu capitalul social in care intrau si cele doua imobile revendicate, partile neavand de unde sa cunoasca ca aceste imobile au intrat in patrimoniul vanzatorului fara titlu.
    Cum toate cerintele sunt cumulativ intrunite, atunci principiul validitatii aparentei in drept creeaza in favoarea subdobanditorului un drept de proprietate nou, opozabil “erga omnes", inclusiv adevaratului proprietar.
    In consecinta, apreciind asupra validitatii contractelor de vanzare cumparare ale paratilor, in baza art. 480 si urmatoarele Cod civil, instanta urmeaza a compara titlurile reclamantilor si cele ale paratilor si a aprecia asupra preferabilitatii unuia sau altuia.
    Instanta comparand titlurile apreciaza ca cele ale paratilor sunt mai preferabile, pentru urmatoarele motive:
    Chiar daca ne aflam intr-o actiune in revendicare de drept comun, intemeiata pe art. 480 cod civil si chiar daca aceasta actiune a fost formulata inainte de aparitia legii speciale, respectiv Legea 10/2001, cum reclamantii au solicitat suspendarea prezentei cauze, la aparitia Legii 10/2001, instanta nu poate ignora prevederile art. 45 alin. 2 teza a doua din Legea 10/2001, intrucat acestea exista si nu au fost declarate neconstitutionale, instantele neavand competenta sa cenzureze preferarea de catre legiuitor a dobanditorului in dauna fostului proprietar, chiar invocand si prevederile Conventiei Europene, deoarece acestea nu se aplica “ratione temporis" deposedarilor operate inainte de aderarea Romaniei la aceasta Conventie.
    Conform prevederilor Deciziei nr. 33 a ICCJ din 9.06.2008, este necesar in cadrul promovarii unei actiuni in revendicare a se analiza, in functie de circumstantele concrete ale cauzei, daca admiterea actiunii in revendicare nu ar aduce atingere unui alt drept de proprietate deasemenea ocrotit, ori securitatii raporturilor juridice. Trebuie sa se verifice si daca paratul in actiunea in revendicare nu are la randul sau un bun in sensul Conventiei, o speranta legitima in acest sens.
    Este relevanta decizia CEDO, in cauza “Pincova si Pinc contra Republicii Cehe", in care s-a aratat ca : " Curtea accepta ca obiectivul general al legilor de restituire, acela de a atenua consecintele anumitor incalcari ale dreptului de proprietate cauzate de regimul comunist este unul legitim, cu toate acestea considera necesar a se asigura ca aceasta atenuare a vechilor incalcari nu creeaza noi neajunsuri disproportionate, in acest scop legislatia trebuie sa faca posibila luarea in considerare a circumstantelor particulare ale fiecarei cauze, astfel incat persoane care au dobandit bunuri cu buna credinta sa nu fie puse in situatia de a suporta responsabilitatea, care apartine in mod corect statului, pentru faptul de a fi confiscat candva aceste bunuri"; motivare preluata si in cauza “Raicu contra Romaniei".
    In consecinta, prevederile CEDO nu impun statelor contractante nicio obligatie specifica de reparare a nedreptatilor sau prejudiciilor cauzate inainte ca ele sa fi ratificat Conventia.
    Exigentele art.1 din Protocolul 1 si principiul securitatii raporturilor juridice trebuie avute in vedere atat in cazul fostului proprietar, cat si in cel al cumparatorului de buna credinta.
    In speta, instanta apreciaza ca reclamantii, prin declansarea procedurii prevazute de legea speciala, respectiv Legea 10/2001, au speranta legitima de a obtine despagubirile banesti actuale si egale cu valoarea de piata a imobilului, a bunului (cauza Jipescu contra Romaniei, Johanna Huber contra Romaniei).
    Daca titlurile paratilor nu ar fi preferabile , instanta apreciaza ca s-ar crea noi neajunsuri disproportionate, fiind vorba de societati comerciale ce desfasoara activitati economice in spatiile cumparate si s-ar pune in pericol siguranta juridica a raporturilor juridice, in final paratii urmand sa suporte responsabilitatea, care apartine in mod clar Statului.
    Fata de cele retinute mai sus instanta urmeaza a respinge actiunea ca nefondata.
    Avand in vedere respingerea actiunii, precum si toate motivele invocate mai sus, instanta urmeaza a respinge si cererea de chemare in garantie a AVAS, formulata de SC ...,  actualul SC ... .
    In baza art. 274 c.p.c vor fi obligati reclamantii, catre paratii VI si T la 1000 lei cheltuieli de judecata.