CIVIL - PARTAJ BUNURI COMUNE

     
     
     
     
      Prin actiunea civila inregistrata pe rolul acestei instante la data de 31.07.2009, sub  dosar nr_., reclamanta CG a chemat in judecata pe paratul CIA, solicitand  in contradictoriu pronuntarea  unei hotarari judecatoresti prin care  sa se declare desfacuta  casatoria incheiata  la data de _.., inregistrata sub nr_.., inscrisa  in Registrul Starii Civile la nr_..de catre fostul  Consiliu Popular al comunei  Bradeanu, jud. Buzau, din vina paratului;  sa-si reia numele  purtat anterior  casatoriei si sa se dispuna  partajarea  bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, cu cheltuieli de judecata.
      In motivarea cererii reclamanta a invederat ca,  s-a casatorit cu paratul la data de _ iar, pe parcursul casatoriei. au dobandit urmatoarele  bunuri imobile si mobile: casa cu terenul aferent situata in _, str. Umbrelor nr.23; o combina frigorifica; un covor persan; doua covoare persane; mobila sufragerie; mobila bucatarie; un aspirator; un televizor.
      Paratul - sustine reclamanta -  este o fire violenta, consuma alcool si provoaca certuri si scandaluri, nu se ocupa de gospodarie, nu avea serviciu si o agresa verbal.
      Imobilul casa de locuit cu terenul aferent, aflat in Municipiul _, str.  Umbrelor nr. 23 l-au  dobandit in cote de contributie  egala in anul 1991, in baza contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr_. de fostul Notariat de Stat Judetean Buzau iar,  pentru realizarea lucrarilor de imbunatatire la aceasta constructie, au contractat un credit de 10.000 lei.
      Asadar, arata reclamanta - este vorba de un credit comun si, prin urmare, de o datorie comuna ce urmeaza a fi achitata in cote egale de parti, context in care se solicita obligarea  paratului la achitarea  cotei de ? din  rata lunara pana la data  achitarii efective  a imprumutului contractat  la Piraus Bank, cu  dobanzile  aferente.
      Cum, niciuna din parti nu are posibilitati materiale  de achitare a sultei, solicita reclamanta  scoaterea imobilului  la vanzare, conform prevederilor  art. 67311 Cod procedura civila.
      In drept, au fost invocate  prevederile art. 37 si urmatoarele  din Codul familiei; art. 111, 6731 si urmatoarele  Cod procedura  civila si celelalte  dispozitii legale  in materie.
      La termenul de judecata din data de  04.09.2009, instanta a dispus , in temeiul art. 165 Cod procedura civila, disjungerea  capatului de cerere privind divortul de cel referitor la partajarea bunurilor comune, astfel ca, acesta din urma  a fost inregistrata separat sub dosar nr_.
      In sustinerea cererii disjunse, reclamanta a depus copia   contractului de vanzare - cumparare  autentificat sub nr_., de fostul  Notariat de Stat Judetean Buzau.
      In sedinta publica din data de 13.11.2009, paratul prin aparator ales, a declarat ca nu contesta existenta  bunurilor, posesia si nici  pretuirea bunurilor mobile, astfel cum a fost efectuata de reclamanta  si ca solicita a-i fi atribuit in natura imobilul - casa de locuit, urmand ca, in acest scop, sa identifice  sursele pentru  plata sultei.
      La acelasi  termen, reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar sub forma reducerii taxei de timbru iar,  la solicitarea partilor, a fost incuviintata proba cu  expertiza tehnica - specialitatea constructii, avand ca obiect  evaluarea  si lotizarea imobilelor casa de locuit si teren aferent identificate in cererea introductiva, ulterior disjunsa.
      In temeiul dispozitiilor  art. 132 alin. 1 Cod  procedura civila, reclamanta a formulat  o cerere completatoare (fila 31) solicitand  instituirea dreptului  de retentie  asupra  imobilului compus din casa si teren , situat pe strada  Umbrelor nr. 23, jud. Buzau si sa fie obligat paratul  sa-i  predea  urmatoarele bunuri personale: 4 costume  compuse  din 4(patru) sacouri, 3 (trei) fuste si o pereche de pantaloni; o rochie de ocazie  de culoare  maro;  o scurta de piele de culoare maro inchis; 10 fuste  diferite culori.
      In  drept,  in motivarea cererii, reclamanta a aratat ca, instituirea dreptului de retentie in favoarea sa , asupra imobilului mai sus  identificat, se impune  datorita  pozitiei  paratului care a solicitat a-i fi  atribuit  in lot iar,  cu privire  la restituirea  bunurilor  personale, a sustinut ca fostul  sot refuza  sa i le predea.
      Cererea de asistenta  judiciara prin scutire de la  plata  taxei de timbru formulata de  petenta  CG a fost respinsa de instanta prin incheierea din data in  sedinta Camerei de Consiliu  din data de  26.04.2010.
      La termenul de judecata  din data de 27.04.2010, reclamanta a depus actul procedural denumit  "Cerere precizatoare si completatoare" cu privire  la ultimul  petit al cererii introductive, in sensul constatarii ca,  partile au realizat in timpul casatoriei, la PIRAEUS BANK, pe  numele reclamantei, un credit  de 10.000 lei +  dobanzile  aferente. In atare situatie, reclamanta apreciaza ca este  vorba de o  datorie  comuna ce urmeaza a fi achitata in cote egale de partile  litigante, astfel ca se impune  obligarea paratului la plata catre aceasta a cotei de ? din suma  imprumutata si dobanzile aferente iar titulara  creditului sa achite , in continuare, ratele la banca (fila 35).
      In virtutea rolului activ, conform art. 129 alin. 5 Cod procedura  civila, judecatoria a solicitat relatii de la  Piraeuas Bank - Sucursala Buzau, cu privire la creditul acordat fostilor  soti, comunicate de organul bancar cu adresa  nr. 1025/04.06.2010 (fila 39).
      In sustinerea  celor facute PIRAEUS BANK- Sucursala  Buzau, a depus copie certificata pentru conformitate cu originalul de pe mai multe ordine de incasare, consemnate la filele 41 -72.
      Pentru a se determina  soldul  din creditul  contractat la Piraeus Bank, existent la data  desfacerii casatoriei, eventualele  plati efectuate  si cine este  platitorul, la termenul de judecata din data de 22.06.2010, judecatoria a incuviintat efectuarea unei  expertize  contabile.
      Lucrarea a fost intocmita de expert contabil ZE care a concluzionat ca, la  data  divortului - 09.03.2010, soldul creditului  contractat de  reclamanta prin contractul nr.  _ este de 5.682,78 lei, ratele in suma totala de 8.209 lei fiind achitate  tot de reclamanta, din care,  pentru lunile  aprilie  2010 - august 2010, suma de 1.250 lei (filele 83 - 85), concluzii necontestate de parti.
      Pentru intocmirea raportului de expertiza in specialitatea constructii civile a fost desemnat expertul  RN, care a propus si variantele de lotizare finala (filele  93 - 100), cu privire la care  paratul, prin aparatorul sau, a formulat critici,  solicitandu-se ca expertul sa respecte, la propunerea  loturilor, principiul partajarii in natura a bunului imobil, instituit prin dispozitiile art. 741 din  Codul civil, in sensul constituirii a doua unitati locative  distincte.
      Aceasta obiectie a fost inlaturata de instanta atata  vreme cat,  pe parcursul  cercetarii judecatoresti, aparatorul paratului  a solicitat  in mod  constant ca imobilul casa  de locuit sa-i  fie  atribuit in natura, cum  rezulta neechivoc si din practicaua  incheierii sedintei publice  din data  de 13.11.2009 iar reclamanta a achiesat  la acest punct de vedere, in raport de aceasta pozitie procesuala  fiind administrate si probatoriile .
      Principul inscris  in art. 741 Cod civile, in conformitate  cu care, la compunerea loturilor, trebuie sa se  dea, pe cat posibil loturi fizice  apropiate  ca valoare , nu este absolut, legiuitorul, prin sintagma "pe cat posibil" lasand la aprecierea  instantei modul de aplicare a  criteriilor de partajare, in functie de  circumstantele  concrete ale  fiecarei spete.
      Art. 673 indice 5 alin 2 Cod  procedura  civila, stabileste,  atribuirea  bunurilor  in natura, dar prevede in teza a II-a  ca, in situatia  inegalitatii loturilor, ca valoare, ele  se intregesc prin sulta, fara a limita instantei  posibilitatea  de a aprecia fata de criteriile  obiective prevazute in art. 673 indice 9 Cod procedura  civila, asupra marimii  loturilor fizice .
      De asemenea, nu poate fi  primita  nici solicitarea  in sensul  atribuirii   reclamantei in totalitate  a bunurilor  mobile, fara acordul  acesteia, pentru ca ar duce la incalcarea  principiului impartelii in natura a bun urilor  mobile  supuse  partajului.
      Analizand actele si lucrarile  dosarului, judecatoria retine urmatoarele:
      Reclamanta CG si paratul CIA au avut calitatea de soti iar,  in prezent,  sunt despartiti in fapt, despartire  legalizata  prin sentinta  civila nr_ pronuntata la data de 09.03.2010 de  judecatoria  Buzau, in dosarul nr_.
      Conform art.36 alin. 1 din  Codul familiei, la desfacerea casatoriei, bunurile se impart intre soti, potrivit  invoielii acestora iar,  daca nu se  invoiesc asupra   impartelii bunurilor comune, va hotara  instanta  judecatoreasca.
      Asa fiind,  potrivit dispozitiilor art. 673 indice  5 Cod  procedura civila, instanta urmeaza  a stabili conform prezentelor considerente, bunurile supuse  impartelii, calitatea de  coproprietari a partilor, cota - parte ce se  cuvine  fiecareia si creantele nascute  din stare   de proprietate  comuna.
      Ca bun  comun, conform prevederilor  art. 30 din  Codul familie, fostii soti au  cumparat imobilul situat pe strada  Umbrei, nr. 23, din Municipiul _, construit din chirpici, acoperit cu tigla, alcatuit din doua dormitoare, sufragerie, hol, bucatarie, magazie, anexe  si din suprafata de 142 mp teren aferent,  doveditor de necontestat in acest sens fiind contractul de vanzare - cumparare  autentificat de fostul Notariat de Stat Judetean  Buzau sub nr.  _, inscris trecut in registrul  de  transcriptiuni si inscriptiuni sub nr. _ din 11 iunie 1991, depus in copie  la filele  8-9 dosar.
      Expertul constructor a concluzionat  ca, valoarea  totala a imobilului  compus  din constructii cu terenul aferent este de 59.760 lei, in legatura cu  care  partile nu au  formulat obiectiuni.
      Ca facand parte din masa  de impartit se vor retine  si bunurile mobile indicate in  actiunea reclamantei, cu valorile mentionate de aceasta si necontestate pe  parat, bunuri care  nu comporta discutii privind  regimul  lor juridic, respectiv: o combina frigorifica - 1000 lei; un covor persan - 300 lei; doua carpete persane - 200 lei; mobila sufragerie - 500 lei; mobila bucatarie - 500 lei; un televizor - 300 lei; un  aspirator - 200 lei.
      Prin contractul de  credit nr_din 07.08.2007, reclamanta a  contractat cu titlu de imprumut suma  de 9450 lei,  pentru nevoi personale. La data de 09.03.2010, data divortului, soldul creditului contractat era  de 5.682,78 lei, expertul contabil  concluzionand ca "_de la data  angajarii pana in prezent, au fost achitate  de reclamanta  CG, in suma totala  de 8.209 lei, din care,  pentru  lunile aprilie 2010 -  august 2010, dupa data divortului, suma  de 1.250 lei" /filele 85).
      Conform  sustinerilor  reclamantei, insusite de parat, suma obtinuta prin  creditul  respectiv  a fost destinata realizarii imbunatatirilor la imobilul  bun comun.
      Intr-adevar  acest  credit  contractat de  reclamanta  in timpul casatoriei  reprezinta o datorie  comuna a celor doi soti, potrivit art. 32 lit. c) Cod familie, constituind obligatii  contractate de un  sot pentru  indeplinirea nevoilor obisnuite ale  casatoriei.
      Aceste sume de bani au trecut ca efect al   subrogatiei reale  cu titlu particular, in lucrarile de imbunatatiri efectuate de cei  doi soti la imobilul bun comun.
       Cum la data divortului, soldul creditului contractat la Piraeus Bank de reclamanta se cifra la suma de 5.682,78 lei,  aceasta suma va fi retinuta ca datorie  comuna a celor  doi soti, paratul urmand sa-i plateasca suma  de 2.841,39 lei (adica: 5.682,78 lei x ?) in raport de cota  de participare la activul masei de impartit.
       Cu ocazia cuvantului in dezbateri, reclamanta prin aparatorul sau, a solicitat partajarea  bunurilor  comune prin confirmarea variantei a II-a a raportului de expertiza centralizator, intocmit de expertul  RN.
      In schimb, aparatorul  paratului care  asa cum deja s-a  retinut, solicitase a-i fi  atribuit imobilul in natura, ulterior intocmirii  propunerilor de  lotizare si-a schimbat pozitia procesuala si a cerut ca imobilul  - casa de locuit sa fie transformat  in doua  unitati locative.
      Insa,  aceasta optiune nu a  fost primita de instanta pentru urmatoarele  considerente:
      Locuinta in litigiu a fost  edificata ca o  gospodarie pentru  o singura familie, astfel ca, prin formarea a 2 unitati locative distincte  s-ar ajunge  la o scadere a valorii imobilului, dupa  cum  nu este  posibila nici partajarea  terenului aferent casei de locuit.
      Acest imobil este  destinat ca folosinta unei singure  familii, data fiind  componenta si configuratia acestuia (3camere tip  vagon, hol, bucatarie, anexa, sopron) (fila 104), iar impartirea acestui spatiu locativ in doua  corpuri funciare ar lipsi  ambele  loturi de  dependintele necesare.
      De observat, asa cum rezulta din schita de la  fila 104 dosar,  ca locuinta  are  o singura bucatarie si o  singura intrare, astfel incat nu  intruneste  criteriile  si exigentele  minimale  de "locuinta convenabila" in sensul  celor  prevazute  de art. 2 si Anexa  1 din Legea  nr. 114/1996.
      Nu in ultimul rand, trebuie  avut in vedere  si faptul ca,  relatiile  dintre  parti sunt  tensionate, paratul  avand o  atitudine violenta, cu efecte negative asupra  sanatatii fizice si psihice a reclamantei, astfel  incat este  imposibila convietuirea partilor in acelasi imobil, in caz contrar putandu-se afecta  integritatea  fizica si psihica  a fostei sotii.
      Pentru considerentele anterior dezvoltate , deoarece la  termenul, de judecata din data de  13.11.2009, paratul a solicitat  atribuirea  imobilului aflat in posesia sa  iar  reclamanta  a fost de acord, acesta va fi atribuit paratului in temeiul art. 673 indice 10 alin. 4 Cod procedura civila direct in proprietate , cu obligarea la plata sultei, in temeiul dispozitiilor  art. 742 Cod civil cu stabilirea termenului de plata, asa cum  prevad dispozitiile art. 67310 alin 4 Cod procedura civila.
      Concluzionand, instanta  nu a putut retine  ca posibilitate  viabila in cauza partajarea in natura a imobilului pentru ca, asa cum s-a  mai aratat, constructia  a fost  proiectata si realizata ca o singura unitate locativa  iar partajarea  in natura ar fi  posibila numai cu conditia ramanerii in indiviziune a partilor asupra unei  parti din  spatiul  imobilului, ceea ce nu poate fi conceput in lipsa  acordului  ambelor  parti in acest sens.
      Pentru ca,  in favoarea reclamantei urmeaza sa se stabileasca un drept de creanta rezultat, in principiu,  din contributia sa la  dobandirea  imobilului, apare ca intemeiata cererea  acesteia cu privire la stabilirea in favoarea sa, a unui drept de  retentie  asupra  imobilului, pana la achitarea  integrala a sultei.
      Dreptul de retentie este  un mijloc specific de garantare a obligatiilor  reprezentand uneori si o  forma de manifestare a exceptiei de neexecutare si consta in dreptul creditorului de a refuza  sa restituie un bun al  debitorului aflat in detentia sa, pana ce debitorul nu-i plateste ceea ce  datoreaza in legatura cu acel  bun.
      O conditie esentiala a existentei dreptului  de retentie este aceea ca, intre bunurile  imobile ce apartine debitorului si creanta  care  apartine  creditorului, trebuie  sa existe  o stransa legatura, situatie dovedita in cauza de fata.
      In raport de situatia de fapt retinuta, fundamentata pe  probatoriul  administrat si analizat, vazand si prevederile art. 36 teza a II a  din  Codul familiei instanta urmeaza sa admita, in parte,  si pe fond cererea disjunsa, ulterior  precizata si completata  si, pe cale de consecinta, va dispune sistarea din  codevalmasie a  partilor prin confirmarea  variantei a II-a  a raportului de expertiza tehnica  intocmit de expert  RN, inregistrat la Tribunalul Buzau - Biroul local  pentru  expertize tehnice si contabile sub nr_, completata de instanta de judecata in sensul includerii in comunitatea de  bunuri  si a bunurilor  comune mobile.
      Varianta de lotizare omologata de instanta a fost, asadar, completata cu bunurile  mobile  indicate  de reclamanta, avandu-se  in vedere  valorile apreciate de aceasta  si necontestate de parat.
      In contextul expus, a atribuit lotul  1 paratului  CIA, in valoare  totala  de 61.260 lei, compus din:  imobilul  casa de locuit situat pe  strada  Umbrelor  nr. 23 din Municipiul _ evaluat la  10.970 lei;  anexa cu sopron lipita  de casa de locuit = 960 lei;  cotet  pasari = 280 lei; cotet porc cu tarc =300 lei ; WC = 110 lei; teren aferent 142 mp = 47.140 lei;  mobila sufragerie = 500 lei; mobila bucatarie = 500 lei; un aspirator = 200 lei;  un televizor = 300 lei;  da sulta lotului nr.2 suma de  32.721,39 lei.
      A atribuit lotul nr. 2 reclamantei  CG, in valoare de 34.221,39 lei, compus  din:  o combina frigorifica = 1000 lei;  un covor persan = 300 lei;  doua carpete persane = 200 lei; primeste 32.721,39 lei  sulta de la lotul nr. 1 (paratul  CIA).
      A instituit in favoarea  reclamantei un drept de retentie asupra imobilului compus din casa  de locuit cu anexele  si terenul aferent situat pe  strada  Umbrelor  nr. 23 din Municipiul _, judetul Buzau, pana la achitarea  sultei de catre parat.
      In baza prevederilor  art. 246(1) Cod procedura  civila  a luat act de cererea de renuntare la petitul  referitor la  restituirea  bunurilor de uz  personal.
      In baza art. 67310 (1) Cod procedura  civila va stabili termen pentru  plata sultei 6 (sase) luni de  la ramanerea  definitiva a prezentei  hotarari.
      Cu privire la cheltuielile de judecata, acestea au fost compensate  in parte,  urmand ca,  in baza dispozitiilor art. 274 si urmatoarele  Cod procedura civila, paratul sa plateasca reclamantei, cu acelasi titlu, suma de 1306,3 lei.