UCIDERE DIN CULPA

UCIDERE DIN CULPA           Prin rechizitoriul  Parchetului de pe langa Tribunalul Buzau cu nr. _/P/2012 din 05.09.2013 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului   L pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa , prevazuta de art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal.
          Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut faptul ca inculpatul ,   la data de 21.09.2012, in timp ce se deplasa pe DN2 E 85 pe raza municipiului Buzau, din culpa exclusiva , a produs un accident de circulatie urmare caruia a decedat numitul J.
           Inculpatul  s-a prevalat de dispozitiile art.320/1 Vechiul Cod procedura penala( in actuala reglementare art. 396 alin. 10 Cod procedura penala ).
           Analizand intregul material probator administrat in cauza , respectiv: declaratiile inculpatului, declaratiile partilor vatamate, declaratiile martorilor : _. , raport de necropsie nr. _./269/2012 al SJML Buzau acte stare civila , adeverinta salariat, cupoane pensie, bonuri fiscale, facturi, practica judiciara, alte acte, instanta va retine urmatoarele:
           Inculpatul   L ( 23 ani) are domiciliul in municipiul , judetul Buzau.
           La data de 21.09.2012, in jurul orelor 14,15, numitul K se deplasa la volanul autoutilitarei Dacia _., pe varianta ocolitoare , in directia Complexului Dedeman - Fabrica de bere, pe banda de langa marginea drumului. In autoutilitara se afla si numitul .., pasager pe locul din dreapta - fata .
           Din sens opus, din municipiul Buzau spre localitatea Maracineni, venea autoturismul Ford inmatriculat sub nr. _ , proprietatea lui T, condus de inculpatul O.Pasageri in autoturism erau T , pe locul din dreapta fata si numitul O pe bancheta din spate.
            Circulatia se desfasura in conditii de ploaie torentiala , carosabilul fiind umed. La km 112 plus 500 , circulatia se desfasura in ambele sensuri, suprafata partii carosabile era prevazuta cu imbracaminte asfaltica, cu doua sensuri de mers, despartite prin linie simpla continua, cu latime totala de 12 m. Fiecare sens de mers are o banda cu latime de 3,5 m si un acostament consolidat de 2,5 m, acestea fiind despartite prin linie simpla discontinua. In zona nu existau trotuare , drumul fiind fara declivitati si denivelari. Pe ambele sensuri erau montate panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase si indicatoare rutiere de avertizare, cu semnificatia" curba deosebit de periculoasa".
            Autoturismul condus de inculpat se deplasa pe banda de langa axul drumului . In apropierea curbei semnalizata ca fiind deosebit de periculoasa , inculpatul a realizat ca se deplasa cu o viteza de 80-90 km/h, prea mare date fiind conditiile de trafic, a franat si a derapat, autoturismul rotindu-se pe carosabil, in sensul acelor de ceasornic. Ajuns pe contrasens, inculpatul a intentionat sa reduca viteza, dar nu a mai putut finaliza manevra, deoarece s-a rotit din nou, pe sensul opus, pozitionandu-se perpendicular pe axul drumului, pe banda de circulatie Complexul Dedeman - Fabrica de bere, astfel ca impactul cu autoutilitara a fost inevitabil.
            In urma producerii acestui accident, numitul B a decedat pe loc, iar ceilalti ocupanti ai autovehiculelor au suferit leziuni usoare.
            In urma analizelor efectuate s-a dovedit ca niciunul dintre conducatorii auto nu consumasera bauturi alcoolice.
            Conform raportului de necropsie nr. _./_/2012 al SJML Buzau, decesul numitului B  a fost violenta si s-a datorat hemoragiei interne, consecinta rupturii complete de aorta toracica descendenta, cu hemotorax masiv stang, in cadrul unui politraumatism cu fracturi costale drepte si fractura coloanei vertebrale cervicale nivel C6-C7, fara afectare medulara.
             In drept, fapta inculpatului L , constand in aceea ca   la data de 21.09.2012, in timp ce se deplasa pe DN2 E 85 pe raza municipiului Buzau, din culpa exclusiva , a produs un accident de circulatie urmare caruia a decedat numitul B, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de  ucidere din culpa prevazuta de  art.  192 alin. 1 si 2 Cod penal ( in  vechea reglementare art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal)
           Identificarea legii mai favorabile in cursul procesului , pana la judecarea definitiva a cauzei, se realizeaza sub doua aspecte. Astfel, intr-o prima etapa este stabilita legea  mai favorabila sub aspectul elementelor constitutive si a pedepselor. In ceea ce priveste aplicarea celorlalte institutii ( unitate si pluralitate de infractiuni, minoritate, prescriptie, modalitati de executare, etc) acestea sunt analizate distinct, ca institutii autonome urmand a fi aplicata aceea dintre legile succesive identificata ca fiind mai favorabila pentru fiecare dintre acestea.
           Solutia nu este consacrata legislativ in mod expres, dar rezulta in mod cert din analiza art. 16 si 17 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Noului Cod penal.
             Infractiunea prevazuta de art. 178 alin. 1 si 2 Vechiul Cod penal  , este prevazuta in actuala reglementare de art. 192 alin. 1 si 2 Noul Cod penal, limitele de pedeapsa fiind aceleasi , dar ca lege mai favorabila va fi apreciata legea noua, avand in vedere ca nu se aplica pedepse accesorii.                
            Asadar, retinand vinovatia inculpatului care a fost dovedita cu certitudine, instanta il va condamna in baza situatiei de fapt si a textului incriminator, la stabilirea si dozarea pedepsei avand in vedere criteriile generale de individualizare, prevazute de art. 74 Cod penal, respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal si nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.   
           Trebuie retinut aici faptul ca inculpatul nu se afla la prima incidenta cu legea penala, ca i s-a aplicat o masura educativa a libertatii supravegheate pentru infractiunea de vatamare corporala, ca a fost sanctionat administrativ pentru art. 1 din Legea nr. 61/1991, iar in anii 2009 si 2012 a fost sanctionat contraventional pentru ca a depasit limitele legale de viteza.
            Pe de alta parte, trebuie retinuta si pozitia adoptata de inculpat care a recunoscut intocmai savarsirea infractiunii, asa cum a fost ea retinuta , solicitand aplicarea procedurii simplificate.  
Asa fiind, in contextul elementelor de fapt si de drept retinute, instanta in baza art.  192 alin. 1 si 2 Cod penal ( in  vechea reglementare art. 178 alin. 1 si 2 Cod penal) in referire la art. 5 Noul Cod penal cu aplicarea art. 320/1 Vechiul Cod de procedura penala ( in actuala reglementare art. 396 alin. 10 Cod procedura penala )  va condamna inculpatul L la o pedeapsa de   1 an si 6 luni inchisoare , pentru savarsirea infractiunii de  ucidere din culpa (fapta din 21.09 .2012 ).
           Conform art. 12 alin. 1 din Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal in referire la art. 65 alin. 1 Noul Cod penal, nu se  va aplica  pedepse accesorii. Astfel, art. 12 alin. 1 din Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal prevede ca " in cazul succesiunii de legi penale intervenite pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepsele accesorii si complementare se aplica potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabila in raport cu infractiunea comisa".
           Cum legea noua prevede ca pedeapsa accesorie consta in interzicerea exercitarii drepturilor prevazute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) si d) - o), a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara, si cum instanta nu va aplica pedeapsa complementara pentru ca nu este prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita de inculpat si nici  nu este necesara fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana inculpatului , nu va fi aplicata nici pedeapsa accesorie.
           In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, alegerea legii penale mai favorabile in situatia in care potrivit  ambelor coduri ar fi aplicabila suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei , se va face tinand cont de dispozitiile art. 16 alin. 2 din Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal care prevad ca "pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanta va avea in vedere sfera obligatiilor impuse condamnatului si efectele suspendarii potrivit legilor succesive, cu prioritate fata de durata termenului de incercare sau supraveghere".
           Asadar, textul nu stabileste precis care este legea mai favorabila, ci doar furnizeaza criteriile pe baza carora urmeaza sa fie determinata aceasta lege. Daca avem in vedere ca noua reglementare instituie o obligatie importanta care nu se regaseste in vechea reglementare, respectiv munca in folosul comunitatii, si in plus elimina efectul reabilitarii de drept asociat suspendarii sub supraveghere , rezulta ca reglementarea veche este mai favorabila.
           In consecinta, in ceea ce priveste modalitate de executare a pedepsei instanta apreciaza ca scopul acesteia poate fi atins si fara executare in regim de detentie, avand in vedere atitudinea inculpatului  inainte si dupa  savarsirea faptei, faptul ca actuala condamnare constituie un avertisment serios pentru ca inculpatul sa nu mai savarseasca alte infractiuni in viitor, astfel ca va  face aplicarea dispozitiilor  art.861 Vechiul Cod penal in referire la art. 5 Noul Cod penal si art. 16 alin. 2  din Legea de punere in aplicare a Noului Cod penal si va  dispune suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe perioada unui termen de incercare de 3 ani si 6 luni calculat conform art.862 Cod penal.
                     Va impune inculpatului masurile de supraveghere prevazute de art.863 al.1, lit .a-d Cod penal pe durata termenului de incercare , respectiv:- sa se prezinte ,la datele fixate,la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Buzau;- sa anunte,in prealabil,orice schimbare de domiciliu,resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile,precum si intoarcerea;- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
            In baza art.864 Cod penal va atrage atentia inculpatului ca daca in cursul termenului de incercare va savarsi din nou o infractiune pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea sub supraveghere, dispunand executarea in intregime a pedepsei care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
Va atrage atentia inculpatului ca daca nu indeplineste cu rea-credinta masurile de supraveghere prevazute de lege, instanta va revoca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere dispunand executarea in intregime a pedepsei.
 In latura civila, KKKKK s-au constituit parti civile cu suma de 20.000 Euro daune materiale reprezentand cheltuieli efectuate cu ocazia inmormantarii, organizarea parastaselor, a pomenilor, toate conform datinilor, apoi KKKK au solicitat  cate 1.000.000 Euro fiecare daune morale, acestia fiind sotia , respectiv fiii victimei, M ( mama victimei)  a solicitat suma de 500.000 Euro daune morale , F ( fratele victimei) a solicitat suma de 500.000 lei cu acelasi titlu, iar  II( socrii victimei) cate 300.000 euro fiecare daune morale.
    Instanta, analizand materialul probator administrat in cauza, in latura civila, retine ca partile civile, au efectuat cheltuieli legate de inhumarea si pomenirile ulterioare ale victimei B  asa cum rezulta din bonurile fiscale si actele aflate  la dosarul cauzei dar si depozitiile martorilor, care dovedesc achizitionarea de alimente, imbracaminte si alte materiale necesare inhumarii si pomenirilor ulterioare. Din declaratiile martorilor _ , participanti directi la pregatirile de inmormantare si pomenirile ulterioare, a rezultat ca s-au organizat  toate pomenirile dupa datina si religia crestin ortodoxa , pomeniri la care a participat un numar insemnat de persoane,  de la 100 de persoane la 200-250 persoane in functie de pomenire, cat de importanta era , costurile fiind apreciate ca fiind foarte ridicate , la circa 40.000 lei sau 60.000 lei, sustinandu-se ca numai ridicarea cavoului a costat cca. 20.000 lei ( martor Dobrisor) sau 4.000 lei( martor Petre)
Din sustinerile martorilor si ale persoanelor vatamate rezulta ca s-a ridicat un cavou , fara insa a se depune documente justificative in acest sens. Cu toate acestea, pe baza depozitiilor martorilor,  instanta va retine ca s-a amenajat locul de veci ridicandu-se un cavou , amenajare care profita insa si  unora dintre persoanele vatamate( cel putin sotiei daca nu si mamei sau socrilor), avand in vedere ca asa se procedeaza in mod normal, astfel ca nu va fi retinuta toata suma avansata de martori in acest sens.
Asadar, instanta a cenzurat suma solicitata ca si daune materiale de catre persoanele vatamate, avand in vedere ca s-a dovedit cu acte doar o mica parte din suma solicitata, iar martorii au avansat sume diferite mult ca si cuantum in anumite situatii date, astfel ca s-a apreciat ca in conditii normale, avand in vedere si persoana decedatului, nu se putea cheltui mai mult de 20.000 lei .
In ceea ce priveste sustinerea persoanelor vatamate in sensul ca victima obtinea venituri si din alte activitati, ca muncea in gospodarie, ca avea atestat de producator agricol, ca avea teren pe care il muncea dupa orele de program de la serviciu, sustineri care sunt confirmate doar de martorul _, fara acte sau  documente justificative in acest sens , instanta nu a luat ca reper pentru solutionarea cererilor de acordare a prestatiilor periodice decat venitul obtinut de victima de la SC Geluval Construct SRL acolo unde era angajat la momentul producerii accidentului, venit in care a fost inclusa si contravaloarea bonurilor de masa.
Persoanele vatamate JJJ primesc pensie de urmas in cuantum total de 700 lei  si cum venitul obtinut de victima nu ar fi depasit 1.000 lei net pe luna ( din acte)  , rezulta ca pensia de urmas este mai mare decat suma rezultata in urma calcularii unei eventuale prestatii periodice.
Pentru B s-a luat in calcul atat venitul net pe care l-ar fi obtinut victima, dar si pensia acesteia, facandu-se o medie a veniturilor ce erau alocate fiecarui membru de familie din cei patru, rezultand o diferenta de 108 lei ce trebuie sustinuta de inculpat alaturi de garant.
In ceea ce priveste actiunea legata de daunele morale instanta va  retine ca  potrivit capitolului 19 din Rezolutia 75-7 a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei "in urma decesului victimei n-ar trebui sa se acorde o astfel de reparare altor persoane decat tata si mama, sot si sotie, logodnic si copiii victimei; chiar in aceste cazuri, repararea ar trebui supusa conditiei ca aceste persoane sa fi avut legaturi stranse de afectiune cu victima, in momentul decesului".
Astfel, din probele administrate in prezenta cauza,  a rezultat ca intre victima si partile civile au existat relatii de afectiune deosebite, bazate pe sprijinul acordat de victima sotiei supravietuitoare si copiilor , relatii de afectiune intre  mama si fiu, intre frati. 
 In ceea ce-i priveste pe socrii victimei, instanta va retine ca au existat anumite relatii de afectiune construite in timp, in conditiile in care familia victimei gospodarea impreuna cu cea a socrilor .
            In aceste imprejurari, este de netagaduit faptul ca suferintele afective cauzate  in special partilor civile ..( 35 ani in prezent), . _. (10 ani in prezent) si _ ( 9 ani in prezent )au fost si sunt extrem de ridicate, acestia fiind nevoiti sa-si traiasca  urmatorii ani ai vietii fara sprijinul sotului , respective al tatalui , stiut fiind faptul ca intr-o astfel de relatie sunt inchegate relatii trainice de familie si afectiune reciproca, ceea ce  conduce la concluzia ca partile  au suferit un prejudiciu moral incomensurabil prin pierderea sotului, respective al tatalui .
Instanta la repararea prejudiciului respectiv va avea in vedere ca sumele acordate sunt menite sa asigure sprijinul necesar pentru depasirea momentelor de suferinta, atenuand sentimentele de frustrare datorate consecintelor negative ale accidentului  si in acelasi timp sa nu reprezinte o imbogatire fara just temei a partilor civile.
Toate acestea duc la concluzia ca daunele morale stabilite de instanta sunt justificate, sumele la care s-a orientat instanta , ca si daune morale, pentru fiecare parte civila in parte, fiind echitabile si suficiente in repararea prejudiciului moral suferit.
Persona vatamata T s-a constituit parte civila in cauza cu suma de 350 Euro, dar inculpatul i-a platit o parte din bani, ramanand suma de 200 Euro de achitat asa cum a sustinut si mama persoanei vatamate, dar si inculpatul. Persoana vatamata nu a putut fi audiata intrucat nu se afla in tara.
Pe baza adresei nr. _ /PNF/SIC/2013a IGPR-Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, autoturismul condus de inculpate nu este declarat furat sau radiat in Franta si avea controlul tehnic valabil pana la data de 16.08.2014.
            Pentru ca in termenul legal Biroul National Carte Verde din Franta nu a furnizat informatii cu privire la situatia asigurarii autovehiculului inmatriculat sub nr. 806 CNE 59, implicat in accidental din 21.09.2012 , se angajeaza obligatia de garantare a acestui birou pentru despagubirea persoanelor prejudiciate prin accidental mentionat, BAAR urmand sa-l reprezinte in proces (Acordul Multilateral de Garantare semnat si de Biroul National Carte Verde din Franta) .
  Asa fiind, in baza art. 25 Cod procedura penala in referire la art. 397 Cod procedura penala raportat la art. 1349 , 1373   Cod civil  va obliga inculpatul alaturi de Biroul National Carte Verde din Franta in calitate de garant (Bureau Central Francais) reprezentat de Biroul Asigurarilor de Autovehicule din Romania la plata sumei de 200 Euro achitati in lei la data efectuarii platii catre partea civila T, suma de   20.000 lei daune materiale persoanelor vatamate constituite parti civile BBB, suma de 150. 000 lei cu titlu de daune morale pentru .., cate 200.000 lei daune morale pentru fiecare din cei doi minori _ si  _, suma de 50.000 lei daune morale pentru _ , suma de 10.000 lei daune morale pentru _ si cate  1.000 lei fiecare daune morale pentru _, precum si la suma de 1863 lei pentru _ reprezentand prestatie periodica calculata global pentru perioada incepand cu  data savarsirii faptei si pana in luna februarie  2014 inclusiv, precum si suma de 108 lei lunar reprezentand prestatie periodica pentru aceeasi .., incepand cu  luna martie 2014 si pana la incetarea starii de nevoie.

 Va respinge cererea persoanelor vatamate _ formulata prin reprezentantul lor legal privind acordarea unei prestatii periodice, intrucat pensiile de urmas depasesc ca si cuantum o eventuala prestatie periodica calculata la nivelul venitului  pe care l-ar fi obtinut victima in prezent.
              In baza art. 864 Vechiul Cod penal  va  atrage atentia inculpatului cu privire la revocarea suspendarii executarii pedepsei in cazul neexecutarii obligatiilor civile. 
            In baza  art.7 din Legea nr. 76/2008, dupa ramanerea definitiva a hotararii,  urmeaza sa se preleveze probe biologice de la inculpat  in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.
Va obliga inculpatul la 10.000 lei cheltuieli judiciare efectuate de  _., respectiv onorariu aparator conform facturii atasate la dosar.
            In baza art.274 Noul Cod de  procedura penala va obliga inculpatul sa plateasca 600 lei cheltuieli judiciare, urmand ca onorariul aparatorului desemnat din oficiu sa ramana in sarcina statului.