Revendicare imobiliara - lipsa incidentei uzucapiunii reglementata de Codul civil Bucovinean

Revendicare imobiliara - lipsa incidentei uzucapiunii reglementata de Codul civil Bucovinean - sentinta civila nr.1282/05.10.2010 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc 
        
     Prin actiunea civila inregistrata la aceasta instanta, reclamantul BA a chemat in judecata pe paratul CD solicitand ca acesta: sa fie obligat sa-i predea in posesie si proprietate suprafata de 500 mp teren fanat, situata in vatra satului Breaza de Sus, com. Breaza, invecinat cu Soseaua Moldova Sulita - Breaza, BV, ZG si restul proprietatii sale, identic cu parcela 1165/3 din CF 787 Breaza; sa fie obligat paratul sa demoleze imobilul casa compus din 2 camere si gang, amplasat pe parcela de teren sus aratata; sa fie obligat la plata cheltuielilor de judecata.
     In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca este proprietar tabular al terenului din litigiu, inscris in CF 787 Breaza, ca acesta face parte dintr-o suprafata mai mare cu constructii si teren agricol, imobile pe care le-a dobandit prin mostenire in baza certificatului de mostenitor din 10 noiembrie 1970, eliberat de Notariatul de Stat Local Campulung Moldovenesc si in baza sentintei civile 2035 din 4 decembrie 1969 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc, ca paratul profitand de absenta lui din localitate a ocupat terenul si fara consimtamantul sau a edificat pe teren o constructie cu doua camere in care intentioneaza sa deschida un magazin privat.
     Paratul CD a depus la dosar o cerere reconventionala prin care a solicitat in contradictoriu cu reclamantul sa se constate ca a dobandit prin uzucapiune in temeiul disp.art.1472 Cod Civil Bucovinean, dreptul de proprietate pentru terenul din litigiu de 500 mp, identic cu parcela 1165/3 si in subsidiar a solicitat sa i se acorde un drept de superficie si servitute pentru acest teren pe care confirma ca a edificat o casa si anexe.
     In motivarea cererii reconventionale paratul arata ca terenul ar fi fost folosit anterior anului 1938 de numitul MI , care l-a vandut lui BI si BA, care l-au vandut lui  IA si care i l-a vandut lui in 1965, invocand astfel jonctiunea posesiilor intre el si cei sus mentionati.
     Pentru petitul subsidiar a sustinut ca se impune acordarea unor desmembraminte a proprietatii pentru a asigura normala folosinta a constructiilor pe care le-a edificat pe teren.
     Prin sentinta civila nr.1282/05.10.2010 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc  a fost admisa actiunea, retinandu-se ca potrivit extrasului tabular depus la dosar coroborat cu concluziile expertului, reclamantul este proprietar tabular al terenului inca din 1970.
Sustinerile din declaratiile extrajudiciare date de E (pretinsul vanzator), cum ca el ar avea terenul de la BI, care la randul sau l-ar fi cumparat de la proprietarul tabular MI, nu se confirma de mentiunile din CF 787 Breaza  conform carora MI devine proprietar pentru ? din acest CF abia in 1942 si in 1943 da terenul cu un contract de renta viagera cu cota din cartea funciara numitei DV. Cealalta cota de ?, care in 1942 apartinea lui UA, conform mentiunilor din cartea funciara este transmisa in 1948 lui JS, pe care in 1966 il mostenesc  UE cu cota de ? si GH cu cota de ?.
Asa fiind, sustinerile din declaratia lui E sunt contrazise de mentiunile din cartea funciara si apar ca fiind fie mincinoase, fie cu referire la un alt teren decat cel din litigiu.
In aceste conditii nu poate opera uzucapiunea bucovineana invocata de parati si intervenienti si care ar presupune exercitarea unei posesii in conditiile unei posesii utile timp de peste 40 de ani si sub nume de proprietar pana in prezent, ori in 1970 reclamantul isi intabuleaza dreptul de proprietate in cartea funciara, situatie valabila si in prezent.
Vanzarile fara acte sunt incerte in raport cu mentiunile oficiale din extrasul de carte funciara si apar ca fiind facute de persoane care nu aveau calitatea de proprietari si nici nu sunt validate de instanta. Faptul ca terenul a fost folosit de parati sau terti nu are menirea de a stinge sau inlatura dreptul de proprietate al reclamantului.
Constructia din litigiu este autorizata dar fara ca emitentul autorizatiei sa verifice calitatea de proprietar al constructorului cu privire la terenul din litigiu, fiind emisa autorizatia doar pe baza mentiunilor din registrul agricol, care ca evidenta administrativa nu poate valora titlu de proprietate.
Divizarea parcelei 1165/3, in planul lui RN in anul 2001, cand s-a emis autorizatia de constructie nu apare inregistrata nicaieri, in nici o carte funciara, astfel incat a fost facuta pur formal cu scopul de a crea emitentului autorizatiei de constructie o aparenta de legalitate care insa in prezenta cauza nu poate produce efectele juridice dorite de parat si intervenienti.
Constructia a fost edificata de catre parat este prin exercitarea abuziva a unor pretinse prerogative de proprietate, nejustificate prin probe, fara acordul proprietarului, astfel incat paratul apare ca un constructor de rea credinta, context in care reclamantul - proprietar al terenului, nu este obligat sa-l tolereze pe parat si nici sa-i asigure conditiile unei normale folosinte a constructiei printr-un dezmembramant al proprietatii care din punct de vedere legal nu are vreo justificare, solutie impusa de prevederile art.576, 616, 492 cod civil.
Asa fiind, instanta va admite cererea de revendicare formulata de reclamant in temeiul art.480 cod civil si va respinge cererea reconventionala formulata de parat cu privire la crearea dreptului de servitute si superficie, corelativ cu obligarea paratului la demolarea constructiei edificata abuziv, care este - potrivit expertizei - un simplu chiosc din lemn fara fundatie si pentru a carui edificare paratul si-a asumat toate riscurile.