Plangere impotriva rezolutiei procurorului - trimiterea cauzei procurorului in vederea deschiderii urmaririi penale si continuarii cercetarilor

Plangere impotriva rezolutiei procurorului - trimiterea cauzei procurorului in vederea deschiderii urmaririi penale si continuarii cercetarilor - sentinta penala nr. 178/18.05.2010 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc

     Prin rezolutia 800/P/2009 emisa de Prim Procurorul Parchetului Campulung Moldovenesc s-a confirmat propunerea de neincepere a urmaririi penale fata de BM, cercetat sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de art. 213 alin.1 si 208 alin.1 cod penal, iar prin rezolutia nr.161/II/2/2010 a Prim Procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava s-a respins plangerea formulata de petentul  RIN impotriva rezolutiei 800/P/2009, ca nefondata.
Din cele doua rezolutii sus aratate rezulta ca la 2 iunie 2009 RIN s-a adresat cu plangere politiei, solicitand efectuarea de cercetari fata de BM sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de art. 213 alin.1 si 208 alin.1 cod penal.
     In plangerile formulate RIN a aratat ca in luna iulie 2008, in baza unei intelegeri verbale, i-a incredintat lui BM autoturismul pe care il detinea in leasing, convenind cu acesta din urma ca BM sa achite ratele aferente pana la finalizarea contractului de leasing, dupa care urmau sa perfecteze actele pentru a deveni proprietar. A mai aratat ca BM nu si-a respectat intelegerea verbala in sensul ca nu a achitat ratele de leasing, motiv pentru care contractul de leasing a fost reziliat, i s-a solicitat acestuia de catre firma de leasing sa restituie vehiculul, lucru pe car el-a refuzat, prejudiciindu-l astfel pe petent, care este debitor in contractul de leasing si nici nu beneficiaza de folosinta vehiculului, totodata neputandu-l nici restitui pentru ca nu se afla in posesia lui.
     La 19 aprilie 2010, RIN a formulat plangere impotriva celor doua rezolutii pronuntate de Parchetul Campulung Moldovenesc si Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava, pe care le considera nelegale, solicitand trimiterea cauzei la parchet in vederea inceperii urmaririi penale fata de BM si trimiterii sale in judecata dupa finalizarea cercetarilor.
     A mentionat petentul in plangere faptul ca in mod nelegal a apreciat parchetul ca faptele nu sunt prevazute de legea penala, ca rezolutia de neincepere a urmaririi penale, pe acest considerent este total eronata.
     In dosarul de cercetare penala, din referatul cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala, intocmit de Biroul de Investigatii Criminale a Politiei Campulung Moldovenesc rezulta ca potrivit cercetarilor efectuate, BM sustine ca a abandonat vehiculul in litigiu in fata parcului auto al societatii de leasing-considerand ca astfel si-a indeplinit obligatia de predare a vehiculului - ca vehiculul a disparut, nemaifiind gasit nici in posesia lui BM, nici a petentului RIN , ca intelegerea dintre petent si BM nu a fost materializata intr-un inscris de vindere cumparare sau cesiune leasing, dar ca in aceeasi zi in care sustine BM ca a abandonat masina in fata societatii de leasing, acelasi vehicul a fost vazut in trafic intr-o alta zona a orasului Campulung Moldovenesc.
     Se mai retine in referatul intocmit de politia Campulung Moldovenesc ca in concluzie, BM nu se face vinovat de savarsirea infractiunii de abuz de incredere, ca desi acesta a refuzat sa fie testat cu aparatul poligraf, se concluzioneaza ca ar fi instrainat masina pentru a nu fi ridicata fie de societatea de leasing, fie de executorul judecatoresc, ca abandonarea masinii a fost o inscenare pentru a evita predarea catre societatea de leasing, conditii in care concluzioneaza politia ca potrivit art. 10 lit. a cod procedura penala, fapta de furt si abuz de incredere nu exista.
     Prin sentinta penala nr. 178/18.05.2010 a Judecatoriei Campulung Moldovenesc s-a admis plangerea si s-a dispus trimiterea cauzei procurorului in vederea deschiderii urmaririi penale si continuarii cercetarilor, retinandu-se ca In cauza nu a fost inceputa urmarirea penala si cercetarile efectuate au fost superficiale astfel incat nici concluziile din cele doua rezolutii nu sunt convingatoare.
     Se impune continuarea cercetarilor si reanalizarea motivarii ca faptele pentru care s-a formulat plangerea nu exista ca si fapte penale conform art.10 lit. a cod procedura penala. Este de observat ca insasi persoana cercetata, BM, recunoaste ca "a lasat vehiculul in litigiu in strada, in fata societatii de leasing", deci l-a abandonat.
     Se impune a se analiza cu mai multa atentie daca aceasta actiune de abandon a vehiculului poate fi considerata "predare" catre titular, in aceasta maniera, daca are relevanta locul unde a fost abandonat vehiculul sau ar putea constitui aceasta maniera de a actiona "refuz de a-l restitui".
     In acest context, daca are relevanta locul unde a fost abandonat, respectiv daca BM si-a indeplinit obligatiile atat fata de RIN - conform intelegerii verbale necontestate - cat si fata de societatea de leasing si implicit sa se analizeze daca sunt sau nu intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz de incredere prev. de art. 213 cod penal, conform caruia "insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu inchisoare_"
     Se impune completarea investigatiilor prin confruntarea persoanelor implicate (petent, intimat si persoana din cadrul societatii de leasing ca reprezentant al acesteia), verificari mai amanuntite pentru a se stabili care este situatia actuala a vehiculului in litigiu, verificari ale sustinerilor martorului MV, referitor la faptul ca masina in cauza ar fi fost vazuta in trafic in ziua in care BM considera ca "a predat-o".
     In acest context, cauza va fi restituita parchetului, respectiv procurorului in vederea deschiderii urmaririi penale si continuarii cercetarilor, inclusiv sub aspectul verificarii diligentelor depuse de societatea de leasing privind recuperarea masinii, finalizarea procedurii executionale, cu atat mai mult cu cat nici aspectele privind infractiunea de furt prev. de art. 208 cod penal nu au fost verificate in nici un fel prin probatoriul existent la dosarul de urmarire penala.