somatie de plata

JUDECATORIA COSTESTI

DOSAR NR. 473/214/2010

SENTINTA COMERCIALA NR. 54/28.04.2010

Pe rol solutionarea cauzei comerciale privind pe creditoarea COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A., prin DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI BUCURESTI, in contradictoriu cu debitorul F P, avand ca obiect - somatie de plata.
La apelul nominal facut in sedinta publica, partile au lipsit.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza ca ambele parti au solicitat judecarea cauzei in lipsa.
In temeiul art. 167 din Codul de procedura civila, instanta incuviinteaza pentru ambele parti proba cu inscrisuri, apreciind ca este pertinenta, concludenta si utila solutionarii cauzei si ramane in pronuntare asupra exceptiilor invocate de catre debitor.

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei comerciale de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 01.03.2010 pe rolul Judecatoriei Costesti, sub nr. 473/214/2010, creditoarea COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A. (C.N.A.D.N.R. S.A.), prin DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI BUCURESTI, a chemat in judecata pe debitorul F P, solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna emiterea ordonantei care sa contina somatia de plata aferenta echivalentului in lei, la cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei valabil in ultima zi a lunii anterioare datei la care se va achita rovinieta, al sumei de 361,39 euro, debit compus din 143,61 euro, contravaloare rata rovinieta si 217,78 euro penalitati de intarziere, precum si penalitati de intarziere calculate dupa data mentionata in tabelul de calcul si pana la plata efectiva a ratei restante, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii sale, creditoarea a aratat ca a incheiat cu debitorul contractul nr. 5383/25.01.2007, insusit prin semnatura, prin care debitorul a beneficiat de achitarea tarifului pentru utilizarea retelei de drumuri nationale (rovinietei) in rate trimestriale, insa nu a achitat decat prima rata.
Creditoarea a aratat ca C.N.A.D.N.R. S.A. este o societate comerciala si isi realizeaza obiectul de activitate pe principii comerciale, in temeiul art. 1 din O.U.G. nr. 84 din 2003 si al art. 5 din anexa 1 la acest act normativ, iar contractele incheiate au natura comerciala, sumele obtinute devenind venituri proprii ale C.N.A.D.N.R. S.A., conform art. 3, alin. 7 din O.U.G. nr. 84 din 2003.
Potrivit creditoarei, creanta este certa, rezultand din contractul incheiat de parti, lichida, catimea ei fiind determinata si exigibila, fiind depasita scadenta prevazuta la anexa B din contract. Penalitatile sunt prevazute la art. 3, alin. 1 din contract, incheiat in baza dispozitiilor art. 4 din O.G. nr. 15 din 2002, in vigoare la data incheierii contractului, potrivit caruia utilizatorii puteau obtine doar rovinieta anuala.
Creditoarea a precizat ca Legea nr. 469 din 2002 a fost abrogata.
In drept, creditoarea si-a intemeiat cererea pe dispozitiile O.G. nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata si pe O.G. nr. 15 din 2002 privind introducerea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania si Normele de aplicare ale acesteia la data incheierii contractului si a solicitat judecarea cauzei in lipsa, in temeiul art. 242, alin. 2 din Codul de procedura civila.
In dovedirea cererii sale, creditoarea a solicitat proba cu inscrisuri si a depus la dosarul cauzei, in copie: tabel calcul rate restante si penalitati pana la 31.01.2010 (fila 6), contractul nr. 5383 din 25.01.2007 cu anexa A si anexa B (filele 7-10), convocare la conciliere (fila 11), confirmare de primire (fila 12).
Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in valoare de 39 lei, conform art. 3, lit. o1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, achitata prin ordin de plata nr. 92607 din 04.02.2010, aflat la fila 5 din dosar si timbru judiciar de 3 lei, potrivit art. 3, alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
La data de 19.03.2010, debitorul a depus intampinare, prin care a recunoscut incheierea contractului cu C.N.A.D.N.R., la 25.01.2007. Ulterior a fost adoptata Legea nr. 101 din 19.04.2007, in vigoare la 28.04.2007, care modifica O.G. nr. 15 din 2002, art. 1, alin. 1, lit. b) li alin. 7, abrogand art. 4 si art. 5, contractul fiind reziliat de drept, intrucat prevederile art. 2, alin. 2 din contract stipuleaza ca beneficiarul va achita ratele numai la oficiul postal la care a incheiat contractul, situatie care nu a mai fost posibila prin aparitia noii legi si, ca urmare, nici rovinieta talon nu a mai fost folosita si completata.
Potrivit debitorului, actiunea este lipsita de temei legal, intrucat a achitat tarifele de utilizare a retelei de drumuri sub imperiul legii noi.
Debitorul a mai invederat ca suma solicitata nu reprezinta o creanta certa, lichida si exigibila, contractul fiind reziliat si a invocat:
1. exceptia lipsei calitatii procesuale active si pasive, intrucat nu s-a depus nici un document care sa ateste calitatea de mandatar al Companiei Nationale Posta Romana, iar cererea nu este introdusa de partea care a semnat contractul;
2. exceptia prescriptiei dreptului la actiune, deoarece contractul este incheiat la 25.01.2007, iar cererea a fost introdusa dupa expirarea termenului de 3 ani, prevazut de Decretul nr. 167 din 1958,
3. exceptia prematuritatii formularii cererii, intrucat nu s-a efectuat procedura concilierii directe, prevazute de art. 720 din Codul de procedura civila.
Debitorul a subliniat ca suma solicitata de reclamant cu titlu de penalitati depaseste valoarea debitului, cu incalcarea prevederilor contractuale si legale.
La 02.04.2010, creditoarea a depus la dosarul cauzei note scrise prin care a solicitat respingerea exceptiilor invocate ca neintemeiate si a reiterat si detaliat argumentele expuse in cuprinsul actiunii (filele 25-29). Notele au fost insotite de urmatoarele inscrisuri, in copie certificata pentru conformitate cu originalul: mandat special din 11.01.2010 (filele 30-34), conventie din 12.06.2007 (filele 35-42), act aditional nr. 4 din 30.03.2007 (filele 43-44), act aditional nr. 3 din 12.12.2006 (filele 45-46).
La 22.04.2010, debitorul a depus concluzii scrise, in cuprinsul carora a reiterat argumentele din intampinare, aratand, in plus, ca nu este in culpa pentru rezilierea contractului, iar creditoarea nu a solicitat si plata ratelor 3 si 4, recunoscand automat aceasta reziliere, prin aparitia Legii nr. 101 din 19.04.2007.
Debitorul a mai invederat ca a achitat rovinieta potrivit noii legi si nu doreste sa o achite din nou, pentru aceeasi perioada, timp in care creditoarea a asteptat cumularea penalitatilor (filele 49-51).

Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine:

In fapt, la data de 25.01.2007 creditoarea, in calitate de incasator si debitorul, in calitate de beneficiar, au incheiat contractul nr. 5383 (filele 7-10), insusit de catre debitor prin semnatura, prin care au stabilit dreptul debitorului de a i se elibera o rovinieta valabila, in conditiile stabilite de parti si obligatia acestuia de a plati contravaloarea in lei a sumelor datorate cu titlu de tarif de utilizare, la termenele prevazute in anexa B la contract (articolul 2 din contract).
La art. 2, punctul 9 din contract se arata ca echivalentul in lei al tarifului de utilizare va fi determinat pe baza cursului valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru ultima zi din luna anterioara datei achitarii fiecarei rate.
De asemenea, la art. 3, punctul 1 din contract se prevede ca, pentru neachitarea la termen a ratelor, beneficiarul datoreaza CNADNR S.A., prin subunitatile teritoriale, penalitati de intarziere calculate prin aplicarea cotei de 0,15 % pe zi intarziere asupra sumei totale datorate, in euro, la cursul Bancii Nationale a Romaniei valabil pentru ultima zi a lunii anterioare scadentei ratei, iar penalitatile pot depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate.
In anexa A la contract se stabileste cuantumul total al tarifului de utilizare si in anexa B sunt specificate patru rate lunare, a doua, in cuantum de 143,61 euro, fiind scadenta la data de 26.04.2007. Si anexele sunt insusite de catre debitor prin semnatura (filele 9, respectiv 10).
In drept, conform art. 137, alin. 1 din Codul de procedura civila, instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra exceptiilor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive au natura unor exceptii de fond, peremptorii, deoarece privesc exercitiul dreptului la actiune, iar admiterea lor atrage respingerea cererii. Deci, instanta are obligatia de a se pronunta mai intai asupra acestor exceptii.
Contrar sustinerii debitorului, instanta constata ca parti in contractul nr. 5383 din 25.01.2007 figureaza creditoarea, C.N.A.D.N.R. S.A. si debitorul, iar nu oficiu postal sau Posta Romana (fila 7). Semnarea contractului tip si plata rovinietei s-au realizat la oficiul postal, in temeiul art. 4 din O.G. nr. 15 din 2002, in forma in vigoare la momentul incheierii contractului, precum si in baza unei conventii incheiate intre creditoare si C.N. Posta Romana S.A. (filele 35-42), dar aceasta nu inseamna ca Posta Romana este parte in contract.
Mai mult, Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti, prin director, a primit mandat special din partea creditoarei, prin director, sa reprezinte interesele creditoarei in fata instantelor judecatoresti (filele 30-34).
In consecinta, instanta urmeaza sa respinga, ca neintemeiate, exceptia lipsei calitatii procesuale active a creditoarei si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a debitorului.
Fiind o procedura speciala, caracterizata prin celeritate, concilierea prealabila, prevazuta de Codul de procedura civila in cauzele comerciale, nu este aplicabila in cazul somatiei de plata, fiind contrara scopului si naturii acestei proceduri, motiv pentru care instanta va respinge, ca neintemeiata, si exceptia prematuritatii actiunii.
Potrivit art. 1, alin. 1 coroborat cu art. 3, alin. 1 din Decretul nr. 167 din 1958 privitor la prescriptia extinctiva, dreptul la actiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege, termen care, in materia drepturilor de creanta, este de 3 ani.
Conform art. 7, alin. 1 si 2 din acelasi act normativ si al art. 1886 din Codul civil, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul la actiune. In cauza, rata solicitata era scadenta la 26.04.2007, moment de la care se naste dreptul creditoarei la actiune.
Termenul de prescriptie poate curge de la data nasterii raportului juridic numai in cazul in care nu s-a stabilit un termen pentru plata (art. 7, alin. 3 din Decretul 167 din 1958). Or, in cauza, partile au stabilit termene precise pentru plata fiecarei rate in parte. Astfel, contrar sustinerii debitorului, termenul de prescriptie nu se calculeaza de la data incheierii contractului.
Avand in vedere prevederile art. 1887-1889 din Codul civil, precum si faptul ca debitorul nu a invederat si probat vreo cauza de intrerupere sau de suspendare a cursului prescriptiei, asa cum sunt acestea reglementate de art. 13-14 si art. 16 din Decretul nr. 167 din 1958, rezulta ca termenul de prescriptie s-a implinit la data de 27.04.2010, ulterior introducerii prezentei actiuni (01.03.2010).
Prin urmare, instanta va respinge, ca neintemeiata, exceptia prescriptiei dreptului la actiune.
Pe fondul cauzei, conform art. 1 din O.G. nr. 5 din 2001 privind procedura somatiei de plata, judecatorul poate dispune emiterea ordonantei care sa contina somatia de plata doar in cazul unor creante certe, lichide si exigibile, ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.
Analizand admisibilitatea cererii creditoarei, instanta constata ca aceste conditii sunt indeplinite.
In cauza, suma de bani ramasa de plata, in cuantum 143,61 euro, precum si penalitatile, sunt asumate prin contractul nr. 5383 din 25.01.2007 si anexele sale, filele 7-10 si au caracterul unor creante certe, rezultand din contractul mentionat, constat prin act scris si insusit de catre debitor prin semnatura.
Creantele solicitate au un caracter lichid, cuantumul debitului fiind determinat in cuprinsul anexei B, iar cuantumul penalitatilor este calculat pentru perioada 26.04.2007 pana la 31.01.2010 (tabel calcul, fila 6), conform art. 3, punctul 1 din contract.
Totodata, creanta este exigibila, fiind depasita data scadentei pentru rata restanta (26.04.2007).
Sub aspectul temeiniciei cererii, instanta constata ca, prin inscrisurile depuse la dosar, creditoarea a facut dovada existentei in patrimoniul sau a unei creante certe, lichide si exigibile in cuantum de 143,61 euro, rata neachitata si 217,78 euro, penalitati de intarziere. Astfel, creditoarea si-a indeplinit obligatia de a-i elibera beneficiarului rovinieta, fara ca debitorul sa-si fi executat intocmai obligatia corelativa, de achitare integrala a ratelor, in contextul in care nu a tagaduit existenta raportului juridic invocat de creditoare ca izvor al pretentiilor sale, nici nu a depus vreun act de reziliere si nici nu a probat efectuarea platii sumei totale datorate.
Potrivit dispozitiilor legale in vigoare la momentul incheierii contractului (art. 4 din O.G. nr. 15 din 2002), utilizatorii romani puteau achizitiona numai o rovinieta anuala, avand obligatia de a plati contravaloarea integrala a acesteia, cu beneficiul posibilitatii unei plati in rate. Plata putea fi stopata numai in cazul incheierii unui act de reziliere, in conditiile art. 2, punctul 10 sau al art. 5 din contract (fila 8).
Prin Legea nr. 101 din 19.04.2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 275 din 25.04.2007, intrata in vigoare la 28.04 2007 (in lipsa stabilirii exprese a datei intrarii in vigoare, se aplica art. 78 din Constitutia Romaniei), art. 4 si 5 au fost abrogate si s-a introdus posibilitatea de a achizitiona roviniete pentru perioade mai reduse de timp (7 zile, 30 de zile, 3 luni, 6 luni si 12 luni), insa nu s-a prevazut expres ca acele contracte incheiate deja pe o perioada de un an isi inceteaza efectele.
In primul rand, rata solicitata este scadenta anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ (la 26.04.2007), executarea obligatiei de plata intrand sub imperiul legii vechi (tempus regit actum). Or, la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 101 din 2007, debitorul trebuia sa-si fi executat deja obligatia de plata a celei de-a doua rate, la oficiul postal, moment la care i-ar fi fost eliberata rovinieta talon corespunzatoare urmatoarei perioade de valabilitate. Faptul ca nu a mai intrat in posesia acesteia este cauzat de neplata rovinietei, iar nu de refuzul creditoarei de a o elibera.
Prin urmare, debitorul nu se poate prevala de propria culpa pentru a justifica neindeplinirea unei obligatii (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).
In al doilea rand, chiar daca la 28.04.2007 au fost abrogate prevederile care stabileau posibilitatea achizitionarii rovinietei prin oficiile Companiei Nationale "Posta Romana“ S.A., modalitatea de plata tine de executarea contractului si nu presupune faptul ca acele contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 101 din 2007 au fost reziliate.
De altfel, rezilierea presupune neexecutarea culpabila a unei obligatii de catre una dintre partile unui contract sinalagmatic si poate fi solicitata de partea care nu este in culpa. Ea nu poate opera decat pe cale conventionala (stipularea unui pact comisoriu) sau pe cale judiciara, nu si in temeiul unei dispozitii legale, cu atat mai mult cu cat aceasta nu prevede expres un asemenea efect.
Faptul ca debitorul a ales sa incheie un nou contract si sa plateasca din nou tariful de utilizare al retelei de drumuri nationale nu aduce atingere obligatiilor derivand din contractul existent deja.
Instanta nu poate primi nici argumentul debitorului ca depasirea debitului de catre penalitati contravine prevederilor legale si contractuale, intrucat art. 3, punctul 1 din contract prevede expres ca penalitatile pot depasi debitul, iar Legea nr. 469 din 2002, in vigoare la data incheierii contractului, prin art. 4, alin. 3, instituia interdictia ca penalitatile sa depaseasca debitul, cu exceptia unei prevederi contractuale prin care se stipuleaza contrariul. Aceasta situatie de exceptie se regaseste in cauza de fata, partile stabilind expres aceasta posibilitate.
De altfel, petentul nu a indicat prevederile legale pretins incalcate.
In consecinta, in temeiul art. 6, alin. 1 si 2 din O.G. nr. 5 din 2001 si al art. 969 din Codul civil, instanta va admite cererea formulata de creditoare si va obliga debitorul la plata catre creditoare, in termen de 20 de zile de la data comunicarii prezentei hotarari, a echivalentului in lei, la cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei valabil in ultima zi din luna anterioara datei la care se va face plata, al sumei totale de 361,39 euro, din care 143,61 euro reprezinta contravaloarea ratei a II-a din costul rovinietei neplatite si 217,78 euro reprezinta penalitati de intarziere calculate conform dispozitiilor contractuale, pana la data de 31.01.2010.
De asemenea, va obliga debitorul la plata catre creditoare a penalitatilor de intarziere aferente ratei de 143,61 euro, calculate conform contractului, de la data de 01.02.2010 pana la data platii efective a ratelor restante, in lei, la cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei valabil in ultima zi din luna anterioara datei la care se va face plata.
In considerarea culpei procesuale a debitorului in declansarea litigiului de fata, in conformitate cu dispozitiile art. 274, alin 1 din Codul de procedura civila, instanta, admitand actiunea, va obliga debitorul la plata catre creditoare a cheltuielilor de judecata efectuate in acest proces si probate conform art. 1169 din Codul civil, in cuantum de 42 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru de 39 lei (ordin de plata nr. 92607 din 04.02.2010, fila 5 din dosar) si timbru judiciar de 3 lei.

PENTRU TOATE ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

Respinge, ca neintemeiate, exceptia lipsei calitatii procesuale active a creditoarei, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a debitorului, exceptia prematuritatii cererii si exceptia prescriptiei dreptului la actiune, exceptii invocate de catre debitor.
Admite cererea de emitere a ordonantei care sa contina somatia de plata, formulata de creditoarea Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A., prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri Bucuresti, , in contradictoriu cu debitorul F P
Someaza debitorul sa achite creditoarei echivalentul in lei, la cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei valabil in ultima zi din luna anterioara datei la care se va face plata, al sumei totale de 361,39 euro, din care 143,61 euro reprezinta contravaloarea ratei a II-a din costul rovinietei neplatite si 217,78 euro reprezinta penalitati de intarziere calculate conform dispozitiilor contractuale, pana la data de 31.01.2010, in termen de 20 de zile de la data comunicarii prezentei hotarari.
Obliga debitorul la plata catre creditoare a penalitatilor de intarziere aferente ratei de 143,61 euro, calculate conform contractului, de la data de 01.02.2010 pana la data platii efective a ratelor restante, in lei, la cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei valabil in ultima zi din luna anterioara datei la care se va face plata.
Obliga debitorul la plata catre creditoare a sumei de 42 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de cerere in anulare pentru debitor in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 28 aprilie 2010.