Civil - obligatie de a face - pretentii

                                                         ROMANIA
JUDECATORIA FAGARAS
JUDETUL BRASOV Sedinta publica din  5 iunie 2009

Pe rol fiind solutionarea cauzei civile formulata de reclamantul L C domiciliat in localitatea F, nr., com. U, jud. Brasov, in contradictoriu cu paratul S C domiciliat in localitatea F, nr., com. U, jud. B,  avand ca obiect obligatia de a face.
La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.
Procedura de citare legal indeplinita.
      Cauza s-a dezbatut in fond la data de 2 iunie 2009 cand partile prezente au pus concluzii ce se afla consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din acea data si care face parte integranta din prezenta sentinta.
      
                                              I N S T  A N T A
      
      Constata ca prin cererea inregistrata la aceasta instanta, sub nr. de mai sus reclamantul L C, a solicitat in contradictoriu cu paratul S C, obligarea acestuia de a astupa santul facut  pentru deversarea apelor pluviale si reziduale de pe proprietatea sa, si a le dirija de asemenea natura incat sa nu ii afecteze proprietate, precum si obligarea acestuia la plata contravalorii gardului sau, distrus de apele scurse de pe proprietatea paratului, in suma de 573 lei, cu cheltuieli de judecata.
      In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratul a facut un sant pe proprietatea sa, prin care dirijeaza apele reziduale si cele pluviale spre imobilul sau, acestea intrand in caminul de apa potabila. Apele dirijate in acest mod i-au distrus si gardul din plasa de sarma pe stalpi de lemn, ingropandu-l in pamant, astfel ca stalpii s-au destabilizat si distrus, la fel ca si plasa de sarma.
      In drept si-a intemeiat cererea pe disp. art.1075 cod civil.
      In termenul legal, paratul a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii formulate de reclamant ca fiind neintemeiata si nelegala, aratand ca situatia de fapt prezentata de reclamant este in totalitate falsa, canalul de scurgere la care face referire reclamantul neafectand in niciun mod proprietatea acestuia, deoarece apele pluviale se scurg natural spre vale, varsandu-se in raul Olt. Prin sat exista mai multe canale de scurgere, unele naturale, altele sapate de oameni, o astfel de scurgere existand si pe marginea drumului comunal invecinat cu proprietatea sa si a reclamantului, prin care apele pluviale care se scurg din amonte in curtea sa, sunt dirijate a se scurge in continuare prin santul aflat la marginea drumului comunal, si nu peste terenul proprietatea reclamantului. A mai aratat ca in perioada anilor 2000-2001, reclamantul  si-a mutat gardul in mod abuziv, cu 3-4m de pe linia de granita, aflata pe aliniamentul constructiilor, pe domeniul public, ingustand astfel drumul comunal, si pe acest teren a sapat o hazna unde se scurg apele din gospodaria sa. Pamantul  rezultat din groapa a fost depozitat in santul de scurgere, pe care l-a infundat, si pe marginea gardului reconstruit, astfel ca daca s-a produs vreun prejudiciu rezultat din distrugerea gardului, acesta s-a produs din vina exclusiva a reclamantului.
      In drept s-a invocat disp. art. 578 cod civil, art. 26 din Legea nr. 107/1996.
      Examinand actele si lucrarile dosarului, instanta retine in fapt urmatoarele:
      Din probele administrate in cauza, respectiv interogatoriul paratului, declaratiile martorilor S V, S D, M O si C L, si expertiza tehnica intocmita de expert E V, rezulta ca prin spatele imobilelor partilor trece un sant, aflat pe domeniul public, care colecteaza apele pluviale de pe proprietatea paratului. Acest sant a fost sapat de catre parat, cu acordul reprezentantilor primariei, dupa ce reclamantul a astupat vechiul sant care avea aceeasi destinatie, atunci cand s-a mutat pe imobilul sau, in urma cu aprox. 7 ani, si si-a extins proprietatea pe domeniul public (decl. mart. Silea Vasile). Martorii S D si M O au mai aratat ca in spatele casei, reclamantul a sapat o groapa in vederea crearii unei fose septice pentru eventuala baie pe care si-ar face-o pe imobil.
      Prin expertiza s-a stabilit ca apele reziduale si menajere rezultate de pe imobilul paratului sunt colectate intr-o fosa septica aflata in gradina, neexistand niciun racord prin care respectivele ape menajere, sau cele rezultate de la anexele gospodaresti ale imobilului, sa se verse in santul de colectare a apelor pluviale din strada.
      De asemenea s-a aratat ca imobilul reclamantului nu prezinta urme de degradare care sa conduca la concluzia ca degradarile s-ar datora infiltratiilor apei provenite din santul colector, casa reclamantului fiind un imobil vechi (de peste 100 de ani) aflat in stare tehnica foarte proasta deoarece nu a beneficiat de mult timp de lucrari de intretinere, reparatii si nici chiar de conservare, iar fundatia si zidaria de piatra a acestuia au o permeabilitate redusa in comparatie cu betonul sau caramida.
      Expertul a aratat de asemenea ca prin toata localitatea F apele pluviale sunt conduse de pe strazi si curti prin santuri practicate pe marginea strazilor, prin fata caselor, santul in discutie aflandu-se la o distanta de 2,5 - 3m (la coltul casei apropiindu-se de 1,5 - 1,0m) de casa reclamantului, astfel ca si din acest punct de vedere casa acestuia nu este afectata de existenta santului, cu atat mai mult cu cat debitul de apa al santului este destul de mic.
      In legatura cu gardul gradinii reclamantului, expertul a aratat ca acesta nu a suferit degradari din cauza santului sau pamantului depozitat langa el, care de altfel datorita cantitatii mici si ploilor s-a nivelat, ci datorita materialelor din care este confectionat (plasa de sarma neagra), vechimii si actiunii factorilor atmosferici.
      Astfel, instanta apreciaza ca din probele administrate nu rezulta ca santul de care se face vorbire in cauza afecteaza proprietatea reclamantului, si nici ca gardul gradinii sale s-a degradat datorita pamantului depozitat la baza acestuia, altele fiind motivele pentru care bunurile reclamantului au suferit degradari, cauzele respective fiind straine de vreo culpa a paratului.
          Asa fiind, urmeaza ca instanta sa respinga actiunea civila formulata de reclamantul L C, in contradictoriu cu paratul S C, pentru obligatia de a face si despagubiri.
      In baza art. 274 Cod procedura civila mai urmeaza ca instanta sa oblige pe reclamant sa plateasca paratului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat achitat cu chitanta aflata la f. 18 a dos.
      
                                            Pentru aceste motive
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E

              Respinge actiunea civila formulata de reclamantul L C domiciliat in localitatea F, nr., com. U, jud. Brasov, in contradictoriu cu paratul S C domiciliat in localitatea F, nr., com. U, jud. Brasov, pentru obligatia de a face si despagubiri.
             Obliga pe reclamant sa plateasca paratului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.