Ultraj

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Filiasi dat in dosarul nr. 432/P/2010, la data de 29.10.2010 a fost trimis in judecata inculpatul C. Ghe. pentru savarsirea infractiunii de ultraj cu violenta, prevazuta si sanctionata de art. 239 alin. 2 si 5 C.p.In cuprinsul actului de sesizare a instantei s-a retinut ca prin plangerea formulata la data de 06.05.2010, subcomisarul de politie R. I., din cadrul Politiei orasului Filiasi, a sesizat savarsirea infractiunii de ultraj cu violenta de catre inculpat, sustinand ca in noaptea de 05/06.05.2011, in timp ce se afla in exercitiul atributiilor de serviciu a fost agresat fizic de catre inculpat, cu consecinta producerii unor leziuni care au necesitat pentru vindecare unu numar de 4-5 zile de ingrijiri medicale de la data producerii.S-a mai aratat ca , din probele administrate pe parcursul urmaririi penale s-a stabilit urmatoarea situatie de fapt: Urmare a unor sesizari privind taierile si sustragerile de arbori din padurea numitului P. D. Ghe., situata pe raza satului M., punctul " B.", la data de 05.05.2010, la nivelul Politiei Filiasi a fost organizata o actiune in vederea prinderii si identificarii autorilor, actiune la care au participat mai multi lucratori de politie, printre care si subcomisarul parte vatamata R. I.Odata ajunsi la fata locului, in jurul orelor 24,00 -0,30 din noaptea mentionata, lucratorii de politie si-au dat seama, dupa zgomotul ferestraielor mecanice care se auzeau din interiorul padurii ca cele sesizate se confirma si au hotarat sa astepte la marginea padurii, in apropierea drumului de acces in padure. La mai putin de 10 minute, au observat o caruta care se deplasa spre iesirea din padure, moment in care au actionat somandu-i pe ocupantii carutei sa opreasca.In aceste imprejurari s-a reusit prinderea si imobilizarea celor doua persoane aflate in vehiculul cu tractiune animala, identificate ulterior ca B. S. si M.Ghe.Apoi, o parte dintre lucratorii politiei au ramas la marginea padurii pentru a asigura paza acestora iar un grup format din lucratorii de politie R.  I. , V. C., S. V. si T. I. , precum si martorul S. D. , au intrat in padure pentru depistarea si celorlalti autori.Latratul unui caine i-a condus pe politisti intr-un punct al padurii, unde la lumina lanternelor au observat doua carute tractate de cate doi cai fiecare si in care se aflau persoane.Cum persoanele respective erau suspectate de savarsirea unor fapte ilegale, agentul de politie V. C., inspectorul S. V. si partea vatamata R. I. , care purtau uniforme de serviciu, dupa ce in prealabil si-au facut cunoscuta calitatea prin somatia " Stai! Politia!", au pornit  in directia celor 2 carute, in vederea prinderii , imobilizarii si conducerii la sediul politiei  pentru identificarea ocupantilor acestora.Refuzand sa se conformeze solicitarilor legale ale celor trei politisti, inculpatul, cu intentia de a-si asigura scaparea, a lovit caii cu haturile, a pus caruta in care se afla in miscare si in goana cailor a reusit sa forteze cordonul format din politisti. Desi s-a ferit la trecerea carutei, partea vatamata a fost lovita cu laterala dreapta fata a acesteia, imprejurare in care i s-au cauzat leziuni care au necesitat pentru vindecare un numar de 4-5 zile de ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal nr. 1735/A 1din 06.05.2010 eliberat de Institutul de Medicina Legala Craiova.Situatia de fapt descrisa in rechizitoriu s-a bazat pe urmatoarele mijloace de proba : recunoasterea partiala a inculpatului coroborata cu depozitiile martorilor audiati in cauza, procesele verbale intocmite de lucratorii de politie si actul medico-legal.Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Filiasi sub nr. 1327/230/2010.In cursul cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul conform dispozitiilor art. 320,323 C.p.p. , care a negat savarsirea faptei retinute in sarcina sa, a fost luata declaratie partii vatamate R. I. , conform dispozitiilor art. 326 C.p.p., acestea declarand ca nu se constituie parte civila in cauza si au fost audiati  in mod nemijlocit de instanta martorii consemnati in cuprinsul rechizitoriului S. V., S. I., S. D.,  P. N., T. I. , V. C. si M. Ghe.S-a dispus emiterea adresei pentru fisa de cazier judiciar a inculpatului, aceasta fiind inaintata la dosar la data de 19.11.2010.Instanta a incuviintat si administrat in circumstantiere pentru inculpat,proba cu inscrisuri,  iar in aparare proba testimoniala fiind audiati martorii  Z. R. A. ,  C. I.si P. F. si depusa la dosar o caracterizare intocmita de SC N.I. SRL  Craiova.Analizand intregul material probator administrat in cauza instanta constata si retine urmatoarele:Urmare a unor sesizari privind taierile si sustragerile de arbori din padurea numitului P. D. Ghe., pe raza satului M. punctul " B.", la data de 05.05.2010, la nivelul Politiei Filiasi a fost organizata o actiune in vederea prinderii si identificarii autorilor, actiune la care au participat mai multi lucratori de politie, printre care si subcomisarul parte vatamata R. I.Odata ajunsi la fata locului, in jurul orelor 24,oo -0,30 din noaptea mentionata, lucratorii de politie si-au dat seama, dupa zgomotul ferestraielor mecanice care se auzeau din interiorul padurii ca cele sesizate se confirma si au hotarat sa astepte la marginea padurii, in apropierea drumului de acces in padure.
La  putin timp dupa aceasta hotarare , au observat o caruta care se deplasa spre iesirea din padure, moment in care au actionat somandu-i pe ocupantii carutei sa opreasca.In aceste imprejurari s-a reusit prinderea si imobilizarea celor doua persoane aflate in vehiculul cu tractiune animala, identificate ulterior ca B. S.si M. Ghe.Apoi, o parte dintre lucratorii politiei au ramas la marginea padurii pentru a asigura paza acestora iar un grup format din lucratorii de politie R. I. V. C. , S. V. si T. I-., precum si martorul S. D. , au intrat in padure pentru depistarea si celorlalti autori.
Latratul unui caine i-a  facut pe politisti sa se indrepte  intr-un punct al padurii,  punct spre care se indrepta si singurul drum de acces facut ad-hoc de persoanele care au taiat  padurea,  pentru a putea patrunde cu carutele cat mai adanc in interiorul padurii . Instanta constata , din declaratiile martorilor audiati, ca acest punct se afla undeva la o distanta de cca. 200 m  de liziera padurii iar  acest loc consta practic dintr-o poiana in care inculpatul C. Ghe.impreuna cu martorii S.I. , Z. A. ; C. I. si P. F. , cumnatul inculpatului , au ajuns cu 2 carute tractate de cai si au inceput sa taie lemne , cu  ferastraul mecanic ce apartinea martorului P. F.De asemenea, instanta constata ca una dintre carute era a lui P. F. iar cealalta a martorului S. I., precum si faptul ca persoanele amintite s-au organizat pentru a taia lemne impreuna iar prima caruta care a inceput a fi incarcata a fost cea a lui S. I. mai precis  inculpatul si martorii Z. A. si C. I.incarcau caruta cu trunchiurile de copaci, esenta stejar, taiate cu drujba de catre P. F. Acesta este momentul in care , inculpatul si celelalte persoane aflate cu acesta la taiat de lemne, au auzit zgomotele facute de politisti, atunci cand au imobilizat prima caruta, ce parasea padurea, incarcata cu lemne. Inculpatul se apara de maniera ca nu a avut reprezentarea ca  persoanele care au facut zgomotele erau politisti, ci mai degraba, proprietarii padurii, lucru pe care au incercat sa il confirme  si   martorii  Z. A. , C. I.. P. F. si, mai ales, S.I., prin declaratiile date in fata instanteiCeea ce este insa cert, este faptul ca odata  ce inculpatul si celelalte persoane cu care se afla au inteles ca in padure au venit persoane straine , au oprit activitatea de taiere si incarcare a carutelor , au golit caruta partial incarcata a martorului S. I., dupa care, observand  ca spre locul in care se  aflau se indreapta persoane straine dotate cu lanterne, inculpatul C. Ghe., a pornit primul cu caruta, conducand haturile cailor pe singurul drum de iesire din padure, fiind urmat imediat de caruta condusa de S.I. , in care se aflau si ceilalti 2 martori., Z.si C. Acesta este momentul in care  partea vatamata R. I. , aflata impreuna cu colegii sai, V. C si S. V. le-au cerut celor aflati in carute sa opreasca , dar desi politi8stii sustin ca au folosit somatia " Stai, politia " , dimpotriva , inculpatul si ceilalti martori care au fost impreuna cu el, fie se apara de maniera ca au auzit doar somatia " Stai", fie ca nu au auzit nicio somatie si nu au observat pe nimeni in drumul lor de iesire din padure, insa  cert este ca cele 2 carute , prima fiind cea condusa de inculpatul C. Ghe., si-au continuat drumul in goana cailor iar prima caruta, cea condusa de inculpat , a lovit -o pe partea vatamata, subcomisarul R. I.Faptul ca acesta a fost lovit este dovedit in mod cert, nu doar prin declaratia sa ci si prin declaratiile martorilor agenti de politie, V. C. si S.V., ce l-au vazut doborat, declaratii ce se coroboreaza cu concluziile certificatului medico-legal.
Prin urmare,  nu exista nici un dubiu ca prima caruta l-a lovit pe politist, desi inculpatul afirma ca nu l-a vazut pe acesta si nici nu a observat momentul in care l-a lovit. Pentru existenta infractiunii de ultraj, in speta de fata,  in mod corect a sustinut aparatorul inculpatului ca trebuie indeplinite urmatoarele conditii: inculpatul sa fi vazut  persoana pe care a lovit-o si sa-si fi  dat seama ca este politist, pentru ca , continuand goana cailor sa accepte posibilitatea de a-l lovi pe acesta , chiar daca nu a urmarit acest lucru, fiind corecta sustinerea procurorului ca infractiunea de ultraj, se poate savarsi si cu intentie indirecta.In concluzie, instanta va trebui sa deceleze si sa lamureasca , prin probele administrate, in acest caz, prin declaratiile date de martori si de parti, daca inculpatul a   stiut ca persoanele care se indreptau spre el sunt politisti sau nu, fiind cert ca  de vazut le-a vazut, dovada in acest sens , fiind insati declaratia sa.Astfel,  in declaratia aflata la fila 15 dosar, inculpatul  afirma " Nu incarcaseram decat cateva bucati de lemn, cand din padurea am auzit zgomot, motiv pentru care am descarcat si acele bucati de arbori, din caruta lui S. I. Atunci am vazut ca spre noi veneau niste persoane intrucat am observat lanternele. Eu m-am urcat in caruta cumnatului meu, P. F. iar in cealalta caruta care se afla in spatele celei a cumnatului  meu, in sensul iesirii din padure si cred ca ceilalti baieti si cumnatul meu au fugit prin padure intrucat nu i-am vazut anterior sa se fi urcat in carutele noastre. Am  plecat atunci cand am vazut ca cei cu lanternele se apropiau spre noi. Eu am vazut doar 2 proiectoare mari. Arat ca dupa mine venea si caruta condusa de S. I.si ne-am indreptat in directia de unde veneau acele persoane intrucat pe acolo era drumul de iesire_.. " Inculpatul recunoaste de asemenea ca  atunci cand s-a apropiat de aceste persoane s-a folosit de cca. 3 ori somatia " Stai " si mai recunoaste ca nu a oprit atunci cand a ajuns in apropierea grupului de persoane mentionat , de teama.Totodata inculpatul, spune ca a auzit inclusiv somatia " Stai, politia" , dar dupa ce a trecut de acest grup de persoane. Prin urmare, este cert ca inculpatul inainte de a lovi cu caruta pe partea vatamata R I., l-a vazut si desi nu a urmarit sa il loveasca a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat, de vreme ce , dorind sa scape de acolo, a manat caruta spre persoanele care se aflau in fata sa, blocandu-i drumul. Altfel spus, inculpatul a acceptat inclusiv sa loveasca pe cineva numai sa plece din acel loc. Ceea ce ramane de lamurit in acest moment este faptul  daca inculpatul a avut reprezentarea ca persoanele  sau persoana pe care a acceptat  sa le loveasca sunt politisti. Or, sub acest aspect, declaratiile sunt contradictorii, inculpatul si martorii ce au fost impreuna cu el la taiat de lemne, negand faptul ca au avut reprezentarea ca persoanele ce veneau spre ei, inclusiv partea vatamata, erau politisti, crezand mai degraba ca sunt proprietarii padurii, in timp ce politistii care au insotit-o pe partea vatamata considera ca au executat somatia " Stai , politia ", au avut lanterne si echipamentul de politie corespunzator , astfel incat inculpatul si-a dat seama ca are in fata politisti.Cum martorii propusi de inculpat  au fost impreuna cu acesta la padure si sunt cercetati intr-un alt dosar , atat ei cat si inculpatul, pentru  taiere si sustragere ilegala de arbori, instanta apreciaza ca declaratiile date de aceste persoane  ar putea avea  o doza mare  de subiectivism.
In egala masura, se apreciaza ca si declaratiile date de politisti ar putea avea aceeasi doza de subiectivism.Ceea ce ramane de facut instantei este sa constate care sunt aspectele ce se coroboreaza, in privinta acestei probleme si sunt apte sa inlature orice indoiala pentru a trage o concluzie clara. Or, coroborate declaratiile martorilor propusi de inculpat, mai ales declaratia martorului S. I., cea data in fata instantei, dar mai ales cea data in dosarul de urmarire penala in care S. I. este cercetat pentru taiere si sustragere ilegala de arbori, declaratie solicitata pe cale oficiala de catre instanta si aflata la filele 37- 45 dosar, mai precis in declaratia aflata la fila 41,  data imediat momentului in care s-au intamplat faptele ( 06.05.2010), duc la concluzia ca martorul Schiopu Ion a auzit inainte de a  pleca cu carutele din poiana in care se aflau somatia " Stai , politia" iar cei de fata s-au inteles cum sa scape si au stabilit sa nu ramana la fata locului pentru a fi identificati de organele de politie, plecand de acolo cu  carutele.In asemenea imprejurari, instanta apreciaza ca si inculpatul a auzit somatia " Stai, politia ",  a avut reprezentarea clara inainte ca politistii sa vina spre el ca persoanele care au intrat in padure sunt politisti si a stiut atunci cand conducea caruta ca are in fata asemenea persoane.Este de asemenea, o proba certa a faptului ca inculpatul a avut reprezentarea ca persoanele spre care se indrepta cu caruta sunt politisti si din imprejurarile in care s-au derulat aceasta intamplare.Acesta si martorii care il insoteau se aflau la furat de lemne, au fost surprinsi in padure in timp ce taiau, persoanele care i-au surprins erau organizate, aveau reflectoare si se indreptau spre ei, emitand somatii, inculpatul  insusi recunoscand ca a auzit somatia " Stai ". Or, pentru  orice persoana aflata in situatia inculpatului ar fi fost foarte clar ca nu puteau sa fie surprinsi decat de catre organe abilitate  ale statului si nu de particulari , fiind evident ca proprietarii padurii , fie pentru a-i prinde pe faptuitori, fie pentru a-si face singuri dreptate, nu mai foloseau somatii, nu veneau inarmati cu lanterne, nu veneau pe drumul pe care era cel mai usor sa fie observati, adica pe drumul de carute. Fata de aceste probe, pe care instanta le considera certe, se apreciaza ca inculpatul si-a dar seama ca se indrepta cu caruta spre niste politisti si a acceptat sa loveasca pe oricare dintre ei pentru a-si asigura scaparea, fiind cert ca a lovit-o pe partea vatamata R. I.Nu subzista nici apararea inculpatului , cum ca nu a putut stapani caii ce s-au speriat datorita focului de arma, tras de agentul de politie T. intrucat rezulta cert ca acesta a folosit pistolul din dotare, doar dupa ce partea vatamata a fost lovita, dupa ce a inculpatul a trecut cu caruta de cordonul de politisti si numai atunci cand politistii aflati inainte, respectiv V. si S., au strigat la acesta si i-au spus ca partea vatamata a fost lovita de una dintre carute. In consecinta, instanta constata ca inculpatul a savarsit infractiunea de ultraj, prev. de art. 239 alin 2 si 5 C.p., in sarcina sa urmand a fi atrasa raspunderea penala.La individualizarea pedepsei instanta va avea in vedere atitudinea acestuia,   de faptul ca nu mai are antecedente penale, urmand a se aplica in cauza dispozitiile art. 74 lit. a si 76 lit. e C.p., privind circumstantele atenuante.
De asemenea, se vor avea in vedere toate celelalte criterii de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 C.p., inclusiv faptul ca inculpatul a savarsit fapta cu intentie indirecta. In concluzie, instanta apreciaza ca in urma aplicarii institutiilor de drept amintite, ca efect al aplicarii circumstantelor atenuante, amenda penala  este o pedeapsa oportuna , de natura a-si atinge scopul sanctionator, preventiv si educativ al pedepsei penale.Instanta apreciaza ca in raport de persoana inculpatului si imprejurarile cauzei nu se impune aplicarea pedepsei inchisoriiCa atare inculpatul va fi condamnat la plata sumei de 1000 lei amenda penala, la plata careia il si obliga pe acesta si totodata in temeiul dispozitiilor art. 63 indice 1 C.p., se va atrage atentia inculpatului ca neplata cu rea-credinta a amenzii penale, poate duce la inlocuirea acesteia cu inchisoarea In baza dispozitiilor art. 14 si 346 C.p.p., se va lua act ca partea vatamata nu   s-a constituit parte civila.In baza dispozitiilor art. 191 C.p.p., inculpatul va fi obligat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat .In temeiul art. 239 alin. 2 si 5 C.p., cu aplicarea art. 74 lit. a si art. 76 lit. e C.p.Condamna inculpatul C. GHE.,  la pedeapsa de 1000 lei amenda penala, la plata careia il obliga pe acesta, pentru savarsirea infractiunii de ultraj, savarsita impotriva partii vatamate R. I., In baza art. 63 indice 1 C.p.Atrage atentia inculpatului ca neplata cu rea-credinta a amenzii penale poate duce la inlocuirea acesteia cu inchisoarea. In baza art. 14 si 346 C.p.p.Ia act ca partea vatamata nu se constituie parte civila in cauza.In baza art. 191 C.p.p.Obliga inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.Cu recurs in termen de 10 zile de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru cele lipsa.