Sentinta civila
(Sentinta civila nr. 91 din data de 25.01.2011 pronuntata de Judecatoria Hirlau)Dosar nr. 1227/239/2009
R O M A N I A
JUDECATORIA HARLAU
SENTINTA CIVILA Nr. 91/2011
Sedinta publica de la 25 Ianuarie 2011
Completul compus din:
Presedinte - L. V.
Grefier L. I. Pe rol judecarea cauzei civil privind pe reclamant G. A. si pe parat S. L., avand ca obiect evacuare.
La apelul nominal facut in sedinta publica lipsesc partile.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza urmatoarele: procedura legal indeplinita.
Dezbaterile la fond au avut loc in sedinta publica din data de 11.01.2011, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand din lipsa de timp pentru deliberare si pentru a se depune concluzii scrise, pronuntarea s-a amanat pentru data de 18.01.2011 si pentru astazi cand,
INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 18.08.2009 sub nr.1227/239/2009, reclamanta G. A. a chemat in judecata pe paratul S. L., solicitand evacuarea acestuia din imobilul proprietatea ei situat in sat Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a fost casatorita cu paratul insa prin sentinta civila nr.120/2009 a Judecatoriei Harlau, irevocabila, aceasta casatorie a fost desfacuta. In timpul casatoriei cu paratul au locuit in imobilul edificat cu primul ei sot, I. C., imobil care i-a fost atribuit ei ca urmare a desfacerii casatoriei si partajului de bunuri comune.
A precizat reclamanta ca dupa desfacerea casatoriei cu paratul, ea a fost de acord ca acesta sa locuiasca in imobil pana isi va gasi un spatiu de locuit insa acesta consuma bauturi alcoolice, este extrem de violent si distruge bunurile din casa, motiv pentru care a fost nevoita sa se adreseze de nenumarate ori organelor de politie, care l-au sanctionat contraventional.
Paratul nu este decat un tolerat care locuieste in imobil datorita ingaduintei ei, a mai aratat reclamanta.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.61 din Legea 114/1996.
In dovedirea cererii, legal timbrate, reclamanta a depus inscrisuri:sentinta civila nr.120/2009 a Judecatoriei Harlau, sentinta civila nr.4570/1998 a Judecatoriei Pascani,contract de furnizare a energiei electrice.
Legal citat, paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, cu cheltuieli de judecata, aratand ca a promovat pe rolul acestei instante o actiune de partaj bunuri comune prin care a solicitat si partajarea imobilului casa,apreciind ca prin contributia sa financiara a adus un spor de valoare major acestui bun, sa se constate ca are o contributie de 50 % din valoarea acestui bun, impunandu-se suspendarea acestei cauze in temeiul art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, pana la solutionarea irevocabila a dosarului de partaj.
Intampinarea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.115-118 Cod procedura civila.
In dovedire, paratul a depus copia actiunii de partaj bunuri comune inregistrata pe rolul instantei la data de 10.11.2009.
Instanta a respins cererea de suspendare avand in vedere ca nu s-a solicitat partajarea imobilului casa ci constatarea unui drept de creanta constand in contravaloarea imbunatatirilor aduse acestuia precum si a faptului ca nu s-a solicitat acordarea unui drept de retentie.
Paratul a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii investitiilor si imbunatatirilor aduse casei de locuit si acordarea unui drept de retentie asupra imobilului pana la achitarea acestor despagubiri.
Cererea reconventionala a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.119-120 Cod procedura civila.
Reclamanta a invocat exceptia inadmisibilitatii acestei cereri reconventionale care reprezinta o tergiversare a evacuarii paratului din imobil, exceptie care a fost respinsa de instanta.
Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat partilor probele cu inscrisuri, interogatorii, testimoniala si cu efectuarea unei expertize in specialitatea constructii.
Au fost audiati martorii A. G., D. I., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate dosarului cauzei.
Paratul a depus inscrisuri: declaratii autentice, raport de expertiza tehnica, schita.
La solicitarea instantei, Postul de Politie Cotnari a inaintat adresa nr.1012315 din 18.01.2010.
S-a solicitat conexarea la aceasta cauza a dosarului nr.1681/239/2009 care se poarta intre aceleasi parti si are ca obiect partaj bunuri comune, cerere care a fost admisa in temeiul art. 164 Cod procedura civila la termenul din data de 23.02.2010.
Prin aceasta cerere, S. L. a solicitat, in contradictoriu cu G. A., partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii conexe, reclamantul-parat a aratat ca in timpul casatoriei au dobandit mai multe bunuri mobile si imobile: teren in suprafata de 1400 mp. situat in intravilan Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.657/2003, a efectuat imbunatatiri si investitii la imobilul constructie nedefintivat compus din 4 camere, bucatarie, holuri, dependinte si anexe gospodaresti, prin care a adus un spor de valoare major si care au reprezentat contributia sa exclusiva. Prin importanta si valoarea imbunatatirilor aduse la constructia inceputa,imobilul a dobandit calitatea de bun comun iar el are o contributie de 50% din valoarea acestuia.
Reclamantul-parat a solicitat atribuirea acestui imobil daca nu este comod partajabil in natura.
De asemenea, a aratat ca a dobandit impreuna cu parata urmatoarele bunuri mobile: vitrina cu geam, biblioteca cu usi, geam si dulapuri, 2 sobe de teracota, celelalte bunuri din imobil fiind proprii, dobandite de el anterior casatoriei.
A solicitat reclamantul-parat sa se constate cota de contributie a partilor la 50%.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 36 alin. 1 Cod familiei si art.673 indice 1-673 indice 14 Cod procedura civila.
Parata-reclamanta a formulat intampinare la cererea de partaj precizand ca este de acord cu partajarea terenului dobandit in timpul casatoriei in suprafata de 1400 mp si a solicitat sa-i fie atribuit deoarece pe acest teren se afla amplasate casa si anexele gospodaresti bunurile sale proprii.
Cat priveste imobilul casa de locuit, acesta a fost edificat impreuna cu primul sau sot si i-a fost atribuit prin actiunea de partaj, astfel incat nu poate fi schimbat regimul juridic al acestui bun.
Imbunatatirile la care se refera paratul-reclamant ii confera acestuia un drept de creanta, urmand sa se individualizeze aceste lucrari.
Referitor la bunurile mobile, parata-reclamanta a precizat ca sobele nu sunt bunuri mobile ci, datorita naturii lor, sunt inglobate in imobilul casa si au fost edificate cu primul sot, biblioteca si dulapurile fac parte dintr-un set de mobila primit cadou la majoratul fiicei I. M. de la parintii sai iar ei, sotii,au dobandit doar o vitrina cu geam in timpul casatoriei, restul fiind bunurile sale proprii.
Exista in imobil bunuri proprii ale paratului-reclamant si anume: canapea, doua fotolii, frigider Arctic, comoda TV, televizor Goldstar, televizor Beko, aragaz fara butelie, congelator defect, plapuma si doua paturi, urmand ca aceste bunuri sa fie ridicate de el.
S-a depus la dosar contractul de vanzare-cumparare a suprafetei de teren.
Ulterior, reclamantul-parat a depus precizari la actiunea de partaj prin care a detaliat imbunatatirile efectuate la imobilul constructie nedefinitivat si anume:la momentul atribuirii casei in urma partajului cu primul sot, casa nu avea plafoane, peretii erau netencuiti, nu erau montate usi si ferestre, scari, trotuare, gard. A plantat 36 pomi fructiferi, a ridicat bolta de vita de vie, a construit grajd din chirpici, cotet pentru porci, magazie, fantana.
Imobilul casa a fost racordat la curent electric, s-au montat dusumele, au fost tencuiti peretii, s-a montat gresie si faianta, astfel incat, prin sporul de valoare adus casei de locuit aceasta a dobandit calitatea de bun comun, el avand o cota de 50% din valoarea acesteia.
Parata-reclamanta a depus la dosar chitante privind racordul la reteaua de energie electrica si plata impozitului pe cladiri.
Reclamantul-parat a depus noi precizari prin care a descris imbunatatirile efectuate la imobilul casa si anume: a construit hornul, o veranda la intrarea din spate, un raft din cornier, roaba pentru carat materiale, instalatie electrica pentru magazie, capra de taiat lemne,dulap pentru scule,cazan pentru sapun, yale la usile din interior, 5000 cuie pentru prins plasa de perete, a cumparat 300 m. cablu electric pentru prize si intrerupatoare, dulii, lustre, a cumparat 1000 kg. praf de piatra pentru fatada casei, 800 kg, mozaic, nisip, balast, var, sticla pentru geamuri si usi,60 kg, sarma pentru legat copacii, 60 carlige pentru ulucii din tabla, a executat un abric si cadru metalic pentru circular.
A precizat paratul-reclamant ca sunt bunurile sale proprii urmatoarele: 2 fotolii pat, o canapea, comoda tv, congelator, frigider, aragaz cu butelie, 3 paturi din lana ,2 perdele, TV Goldstar si Beko, sifonier, 11 mp. gresie montata pe holul casei si sunt bunuri comune urmatoarele: 2 canapele, 3 comode mici, congelator, vitrina mare cu mai multe corpuri, masa plianta 10 persoane, perdea din camera de zi, 5 covoare, caruta din teava si fier.
Sub aspectul probatoriului in cererea de partaj, instanta a incuviintat partilor probele cu inscrisuri, expertiza in constructii, expertiza pretuitoare bunuri mobile si expertiza topografica.
Au fost audiati martorii N. E. si C. M., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate dosarului cauzei.
A fost depus raportul de expertiza pretuitoare bunuri mobile cu privire la care paratul-reclamant a formulat obiectiuni ce au fost admise de instanta.
S-au depus rapoartele de expertiza topografica si in constructii precum si raspunsul la obiectiuni la raportul de evaluare bunuri mobile.
Ambele parti au formulat obiectiuni la raportul de expertiza tehnica in constructii care au fost respinse de instanta.
Reclamantul-parat a depus inscrisuri: cerere, facturi fiscale, chitante, declaratie, carte de munca, adeverinte venituri, proces-verbal.
Ambele parti au depus concluzii scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca partile au fost soti, casatoria lor fiind desfacuta prin sentinta civila nr.120 din 10.02.2009 a Judecatoriei Harlau, irevocabila.
Reclamanta G. A. a solicitat initial evacuarea paratului S. L. din imobilul bun propriu edificat in timpul primei sale casatorii cu numitul I. C. iar paratul a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii imbunatatirilor si investitiilor aduse acestui imobil casa de locuit si acordarea unui drept de retentie pana la achitarea sumei.
Ulterior, paratul S. L. a formulat actiune de partaj bunuri comune, solicitand si partajarea acelui imobil edificat si nedefinitivat in timpul primei casatorii a reclamantei, aratand ca datorita sporului de valoare si importantei imbunatatirilor aduse casei de locuit, acest imobil a devenit comun si asupra lui are o cota de 50%.
Instanta se va pronunta mai intai asupra cererii conexe formulate de S. L., aceea de partaj al bunurilor dobandite in timpul casatoriei, cerere care se identifica partial cu cererea reconventionala promovata la actiunea in evacuare si ulterior se va pronunta asupra evacuarii paratului si acordarii dreptului de retentie.
Astfel, in temeiul art.36 alin.1 Cod familiei si art.673 indice 1 Cod procedura civila, instanta va hotari asupra impartelii bunurilor comune ale sotilor iar in baza art.673 indice 5 alin.1 Cod procedura civila va stabili masa partajabila, cota-parte ce se cuvine fiecarui sot devalmas precum si datoriile comune sau proprii ale sotilor.
Cat priveste masa partajabila, reclamantul in cererea conexa a solicitat includerea in aceasta a imobilului casa de locuit edificat de parata in timpul casatoriei cu primul ei sot, ca urmare a contributiei sale majore la finalizarea acestuia si imbunatatirilor de esenta aduse acestui bun, care, in opinia reclamantului, ar schimba regimul juridic al bunului, care ar deveni comun.
Cu privire la acest bun, instanta retine ca prin sentinta civila nr.4570/1998 a Judecatoriei Pascani s-a solutionat actiunea de partaj dintre G. A. si I. C., primul sot al paratei iar casa de locuit situata in sat Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi a fost atribuita paratei, cu obligarea sa la plata sultei corespunzatoare.
Conform raportului de expertiza in constructii efectuat in acea cauza-fila 47 dosar, la momentul octombrie 1998 expertul a constatat ca imobilul casa a fost inceput in anul 1994, era format din patru camere si dependinte si era situat pe terenul proprietatea tatalui reclamantei, G. I. Expertul consemneaza in cuprinsul raportului stadiul fizic al lucrarilor executate pana in acel moment si anume: structura de rezistenta, ce reprezinta 60% din lucrare era executata in proportie de 60% adica peretii cu fundatii si partial acoperisul, nefiind executate niciun fel de lucrari de instalatii sau finisaj.
Parata a recunoscut, prin declaratia autentificata sub nr.660 din 10.04.2003, ca la data casatoriei sale cu S. L. casa de locuit si anexa gospodareasca era nedefinitivata si ca acesta a contribuit cu suma de 100.000.000 lei la finalizarea constructiilor in faza in care se aflau la momentul declaratiei.
Problema ridicata de reclamantul in cererea conexa este aceea a regimului juridic al acestei constructii-propriu sau comun-avand in vedere contributia sa exclusiva la definitivarea lucrarilor.
In primul rand, instanta constata ca reclamantul in cererea conexa, desi a afirmat ca sporul de valoare a fost adus prin contributia sa exclusiva, aceasta imprejurare nu a fost dovedita. Din inscrisurile depuse la dosar-adeverinte de venit, carte de munca dar si din declaratiile martorilor ambelor parti rezulta ca ambii soti au avut loc de munca pe perioada casatoriei si ambii au contribuit in egala masura la realizarea acestor imbunatatiri si finisari din veniturile pe care le realizau.
Prin urmare, instanta considera ca aceste lucrari de definitivare a constructiei si imbunatatiri au fost realizate cu mijloace comune iar ele nu au condus la transformarea esentiala a imobilului (care nu a devenit un bun cu totul deosebit, un bun nou) ci numai la sporirea valorii acestuia, ceea ce rezulta si din compararea schitei casei realizata de expertii constructori atat in anul 1998 cat si in prezent. Din analiza acestora rezulta ca structura casei este aceeasi si s-a adaugat numai o veranda, ceea nu poate constitui o transformare esentiala.
In practica judiciara s-a stabilit ca imbunatatirile sau reparatiile capitale efectuate in timpul casatoriei la imobilul celuilalt sot nu schimba natura juridica a imobilului si nu il transforma din bun propriu in bun comun. Constituie insa bun comun sporul de valoare dobandit de imobil prin aceste reparatii sau imbunatatiri. In aceasta situatie, dreptul de creanta al sotului neproprietar cu privire la acest spor de valoare poate fi valorificat numai odata cu partajarea bunurilor comune, cand se cunoaste cota de contributie a fiecaruia, motiv pentru care instanta a solutionat mai intai cererea de partaj bunuri comune.
Prin urmare, instanta considera ca imobilul casa de locuit situat in sat Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi care i-a fost atribuit paratei din cererea conexa in urma partajului cu primul sot, I. C., are regimul juridic de bun propriu al acesteia iar sporul de valoare adus imobilului prin definitivarea constructiei, finisaje si imbunatatiri are regimul juridic de bun comun, partile avand o contributie egala la realizarea acestui spor de valoare.
Din raportul de expertiza efectuat in cauza rezulta atat valoarea de circulatie a imobilului la stadiul din anul 1995 cat si valoarea actuala, la momentul partajului. Astfel, expertul a stabilit ca valoarea casei la nivelul anului 1995 era de 18.952 lei iar in prezent valoarea casei este de 54.000 lei.
Pentru a afla sporul de valoare adus imobilului de catre cei doi soti in timpul casatoriei se va scadea din valoarea actuala valoarea imobilului din anul 1995, operatie in urma careia rezulta suma de 35.048 lei ce reprezinta bun comun.
La acesta suma urmeaza a se adauga suma de 7998,78 lei reprezentand imbunatatiri si anume:gresie pe hol,beton pentru scari si trotuare, usa metalica, balustrade, asa cum au fost ele identificate de expert, rezultand in final suma de 43.046,78 lei din care reclamantul in cererea conexa are o cota de 50% adica valoric de 21.523,39 lei.
Cat priveste anexele si anume magazia, din probele administrate in cauza rezulta ca aceasta a fost edificata in timpul casatoriei cu reclamantul din cererea conexa, astfel ca acest imobil are regimul juridic de bun comun. Valoarea acestui bun stabilita de expert este de 8212 lei.
De asemenea, are regim de bun comun terenul in suprafata de 1400 mp. teren situat in intravilanul satului Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi, ce a fost cumparat de soti de la tatal reclamantei, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.657 din 10.04.2003, pe care se afla amplasata casa de locuit proprietatea paratei din cererea conexa precum si magazia.
Desi in precizarile aduse actiunii de partaj reclamantul in cererea conexa a mentionat edificarea impreuna cu parata si a unui grajd si a unui cotet pentru porci alaturi de magazia anexa, aceste constructii nu sunt evidentiate si evaluate de expertul constructor si nici nu sunt identificate in teren de catre expertul topograf, care a identificat doar constructia notata C2-magazia, motiv pentru care instanta nu poate retine in masa partajabila aceste imobile.
Cat priveste bunurile mobile, desi partile au facut referiri la bunuri proprii ale lor, instanta constata ca niciuna dintre ele nu a solicitat restituirea bunurilor personale sau constatarea calitatii de bun propriu cu privire la anumite bunuri. Parata din cererea conexa a recunoscut calitatea de bunuri proprii ale reclamantului referitor la unele dintre bunuri si a declarat ca este de acord ca acesta sa le ridice.
Au existat sustineri diferite ale partilor cu privire la unele bunuri mobile cum ar fi biblioteca sau sobele, parata din cererea conexa afirmand ca,in afara de vitrina cu geam toate celelalte bunuri mobile au fost achizitionate cu primul sot sau sunt cadouri primite de la familia ei, insa niciuna dintre parti nu a probat afirmatiile sale.
Prin urmare, cu privire la bunurile mobile instanta va avea in vedere bunurile identificate de expertul pretuitor la domiciliul partilor si anume cele trecute in tabelul privind situatia bunurilor supuse evaluarii si va retine in masa partajabila doar bunurile gasite pe teren, cu privire la cele negasite pe teren neadministrandu-se niciun probatoriu privind existenta lor.
In concluzie, instanta constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote de 50% fiecare, urmatoarele bunuri: terenul in suprafata de 1400 mp .situat in intravilan Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.657/2003 in valoare de 12.012 lei, o anexa gospodareasca (magazie) in valoare de 8212 lei, sporul de valoare si imbunatatirile aduse imobilului casa de locuit proprietatea paratei din cererea conexa in valoare de 43.046,78 lei si urmatoarele bunuri mobile: 2 canapele, 2 comode mici, congelator, vitrina cu mai multe corpuri, masa plianta de 10 persoane, perdea, 2 covoare si o caruta din teava si fier, in valoare totala de 1760 lei.
Instanta va dispune sistarea starii de devalmasie si va tine seama de dispozitiile art. 673 indice 5 alin.2 Cod procedura civila, care prevede ca imparteala se face in natura si va proceda la formarea si atribuirea loturilor.
Potrivit art.673 indice 9 Cod procedura civila, la formarea si atribuirea loturilor instanta va tine seama si de acordul partilor, dupa caz, de marimea cotei fiecaruia, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii coproprietari au facut constructii, imbunatatiri sau alte asemenea inainte de a cere imparteala.
Astfel, urmand aceste principii, instanta constata ca este posibila partajarea in natura a terenului in suprafata de 1400 mp intravilan Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi si observa ca expertul topograf a propus o varianta de lotizare in natura care a cuprins si jumatate din imobilul casa de locuit proprietatea paratei. Avand in vedere ca instanta a stabilit calitatea de bun propriu a acestui imobil, urmeaza sa se atribuie reclamantului din cererea conexa lotul 2 in suprafata de 700 mp. si,pentru a evita orice neintelegeri ulterioare intre parti,ii va atribui acestuia si constructia notata C2 ce reprezinta anexa gospodareasca, in valoare de 8212 lei.
In aceste conditii, paratei din cererea conexa ii va fi atribuit lotul 1 in suprafata de 700 mp. teren.
Cat priveste bunurile mobile, instanta observa ca niciuna dintre parti nu a solicitat atribuirea unora dintre acestea, parata din cererea conexa fiind de acord ca reclamantul sa primeasca mai multe astfel de bunuri . In aceste conditii, instanta va proceda la impartirea lor dupa natura bunurilor astfel: reclamantul va primi o canapea-150 lei,o comoda-60 lei,congelator-200 lei, masa plianta 10 persoane-50 lei, un covor-50 lei, perdea-100 lei si caruta din teava si fier-150 lei iar parata va primi o canapea-150 lei, 2 comode-120 lei, vitrina mare-700 lei si un covor-50 lei.
In temeiul art.673 indice 5 alin.2 Cod procedura civila, va obliga parata la plata unei sulte catre reclamant in suma totala 13.411,39 lei la care s-a adaugat si diferenta de valoare (de 100 lei) de la bunurile mobile atribuite fiecareia dintre parti.
Cat priveste cererea de evacuare a paratului din cererea principala, instanta o va admite avand in vedere urmatoarele considerente:
Solutionand cererea de partaj si stabilind regimul juridic al imobilului casa de locuit ca fiind bun propriu al reclamantei din cererea principala, cu obligarea acesteia la plata sultei corespunzatoare, instanta constata ca paratul nu mai are niciun temei legal sa locuiasca in imobilul in litigiu.
Reclamanta, care este proprietara exclusiva al acestui bun, a invocat faptul ca paratul are un comportament necorespunzator pe fondul consumului de bauturi alcoolice, situatii cand devine extrem de violent si distruge bunurile din casa. Paratul s-a opus evacuarii, invocand dreptul sau de creanta asupra imobilului.
Din probele administrate in cauza si anume declaratiile martorilor si relatiile inaintate de Postul de Politie Cotnari rezulta ca intre parti s-au consumat conflicte care au necesitat interventia organelor de politie. Astfel, martorul D. I. a relatat ca a vazut masina politiei la poarta partilor insa nu cunoaste motivul pentru care se afla acolo. Coroborand aceasta declaratie cu adresa nr.1012315 din 18.01.2010 eliberata de Postul de Politie Cotnari, rezulta ca reclamanta a depus mai multe plangeri impotriva paratului iar in doua randuri si anume la datele de 2.06.2009 si de 30.07.2009, s-au luat impotriva acestuia masuri de sanctionare contraventionala cu avertisment si amenda, conform Legii 61/1991.
In acest sens, instanta are in vedere si motivarea sentintei civile nr.120/2009 a Judecatoriei Harlau in care se retine faptul ca paratul este un mare consumator de bauturi alcoolice, stare in care provoca scandal si o lovea pe reclamanta, o injura pe aceasta si pe copil, hotarare pe care paratul nu a atacat-o cu apel.
Sanctionarea contraventionala a paratului de catre organele de politie a intervenit dupa momentul ramanerii irevocabile a hotararii de divort si nu exista nicio proba din care sa rezulte ca paratul si-ar fi remediat intre timp comportamentul fata de reclamanta, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisa.
Pe de alta parte, paratul a solicitat prin cerere reconventionala stabilirea dreptului sau de creanta asupra imobilului reclamantei, imprejurare rezolvata in cadrul actiunii de partaj dar si acordarea unui drept de retentie pana la achitarea despagubirilor.
Dreptul de retentie este acel drept real care confera detinatorului unui bun al altuia, mobil sau imobil, posibilitatea de a refuza restituirea lui pana cand creditorul lucrului isi exercita obligatia pe care o are fata de el, platindu-i sumele cheltuite cu lucrul. In practica judiciara a fost recunoscut acest drept in toate cazurile in care intre lucrul detinut de creditor si datoria proprietarului exista o stransa legatura.
Acest drept este recunoscut tuturor creditorilor ale caror creante certe, lichide si exigibile s-au nascut in legatura cu bunuri supuse restituirii si are ca principal efect facultatea creditorului de a refuza restituirea lucrului pana la plata integrala a creantei sale. Dreptul de retentie ii confera insa titularului o simpla detentie precara, astfel incat daca retentorul foloseste bunul in interes propriu, locuind de exemplu in imobil, el este tinut sa plateasca proprietarului echivalentul folosintei calculate corespunzator chiriei, cu titlu de despagubiri.
Fata de aceste considerente, instanta va admite cererea reconventionala formulata de paratul S. L. si va acorda acestuia un drept de retentie asupra imobilului proprietatea reclamantei pana la plata integrala a creantei sale de catre reclamanta.
In temeiul art.276 Cod procedura civila, instanta va compensa partial cheltuielile de judecata (onorariile de avocat si taxele initiale de timbru) si va obliga pe reclamanta Grandori Angela sa achite paratului S L. suma de 1913,65 lei cu acest titlu.
Va da in debit pe paratul S. L. cu suma de 200 lei reprezentand diferenta onorariu neachitata in contul expertului C. O.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite in parte actiunea de partaj promovata de reclamantul in cererea conexa S. L. cu domiciliul in sat Hodora ,comuna Cotnari, jud. Iasi si cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la cabinet Avocat A.-M. H. cu sediul in Iasi, str. Toma Cozma nr.10, judetul Iasi in contradictoriu cu parata G. A. cu domiciliul in sat Hodora ,comuna Cotnari, judetul Iasi.
Constata ca imobilul casa de locuit situat in sat Hodora , comuna Cotnari, judetul Iasi este bunul propriu al paratei G. A..
Constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote de 50% fiecare,urmatoarele bunuri: suprafata de 1400 mp. teren situata in intravilanul satului Hodora , comuna Cotnari, judetul Iasi conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.657/2003,in valoare de 12.012 lei,o anexa gospodareasca situata pe acest teren (magazie) in valoare de 8212 lei,sporul de valoare si imbunatatirile aduse casei bun propriu al paratei in valoare de 43.046,78 lei precum si urmatoarele bunuri mobile:2 canapele,2 comode mici,congelator,vitrina cu mai multe corpuri,masa plianta 10 persoane,perdea,2 covoare si o caruta din teava si fier,in valoare de 1760 lei.
Dispune sistarea starii de devalmasie.
Atribuie reclamantului S. L. urmatoarele bunuri:
-lotul 2 de teren in suprafata de 700 mp. identificat in schita anexa la raportul de expertiza topografica C. V. precum si anexa gospodareasca situata pe acest lot notata cu C2 in valoare de 8212 lei.
-bunuri mobile:o canapea,o comoda,congelator,un covor,o perdea,masa plianta pentru 10 persoane si caruta din teava si fier,in valoare de 780 lei.
Atribuie paratei G. A. urmatoarele bunuri:
-lotul 1 de teren in suprafata de 700 mp. identificat in schita anexa la raportul de expertiza C. V..
-bunuri mobile: o canapea,o comoda,vitrina si un covor,in valoare de 980 lei.
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 13.411,39 lei cu titlu de sulta.
Admite actiunea de evacuare formulata de reclamanta in cererea principala G. A. in contradictoriu cu paratul S. L. si cererea reconventionala formulata de S. L. in contradictoriu cu G. A.
Dispune evacuarea paratului-reclamant S. L. din imobilul casa de locuit bun propriu al reclamantei Grandori Angela.
Acorda paratului-reclamant S. L. un drept de retentie asupra imobilului casa de locuit bun propriu al reclamantei-parate pana la achitarea de catre aceasta a creantei sale (sultei) in suma de 13.411,39 lei.
Compenseaza partial cheltuielile de judecata si obliga pe reclamanta-parata G. A. sa achite paratului-reclamant S. L. suma de 1913,65 lei cu acest titlu.
Rapoartele de expertiza si schitele anexa efectuate in cauza de expertii C. V., C. O. si I. I. fac parte integranta din prezenta hotarare.
Da in debit pe paratul-reclamant S. L. cu suma de 200 lei reprezentand diferenta onorariu neachitata in contul expertului C. O..
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi,25.01.2011. Presedinte, Grefier,
V. L. I. L. V.L./D.M. / 4 ex.
08/02/2011
1
R O M A N I A
JUDECATORIA HARLAU
SENTINTA CIVILA Nr. 91/2011
Sedinta publica de la 25 Ianuarie 2011
Completul compus din:
Presedinte - L. V.
Grefier L. I. Pe rol judecarea cauzei civil privind pe reclamant G. A. si pe parat S. L., avand ca obiect evacuare.
La apelul nominal facut in sedinta publica lipsesc partile.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza urmatoarele: procedura legal indeplinita.
Dezbaterile la fond au avut loc in sedinta publica din data de 11.01.2011, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand din lipsa de timp pentru deliberare si pentru a se depune concluzii scrise, pronuntarea s-a amanat pentru data de 18.01.2011 si pentru astazi cand,
INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 18.08.2009 sub nr.1227/239/2009, reclamanta G. A. a chemat in judecata pe paratul S. L., solicitand evacuarea acestuia din imobilul proprietatea ei situat in sat Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a fost casatorita cu paratul insa prin sentinta civila nr.120/2009 a Judecatoriei Harlau, irevocabila, aceasta casatorie a fost desfacuta. In timpul casatoriei cu paratul au locuit in imobilul edificat cu primul ei sot, I. C., imobil care i-a fost atribuit ei ca urmare a desfacerii casatoriei si partajului de bunuri comune.
A precizat reclamanta ca dupa desfacerea casatoriei cu paratul, ea a fost de acord ca acesta sa locuiasca in imobil pana isi va gasi un spatiu de locuit insa acesta consuma bauturi alcoolice, este extrem de violent si distruge bunurile din casa, motiv pentru care a fost nevoita sa se adreseze de nenumarate ori organelor de politie, care l-au sanctionat contraventional.
Paratul nu este decat un tolerat care locuieste in imobil datorita ingaduintei ei, a mai aratat reclamanta.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.61 din Legea 114/1996.
In dovedirea cererii, legal timbrate, reclamanta a depus inscrisuri:sentinta civila nr.120/2009 a Judecatoriei Harlau, sentinta civila nr.4570/1998 a Judecatoriei Pascani,contract de furnizare a energiei electrice.
Legal citat, paratul a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, cu cheltuieli de judecata, aratand ca a promovat pe rolul acestei instante o actiune de partaj bunuri comune prin care a solicitat si partajarea imobilului casa,apreciind ca prin contributia sa financiara a adus un spor de valoare major acestui bun, sa se constate ca are o contributie de 50 % din valoarea acestui bun, impunandu-se suspendarea acestei cauze in temeiul art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, pana la solutionarea irevocabila a dosarului de partaj.
Intampinarea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.115-118 Cod procedura civila.
In dovedire, paratul a depus copia actiunii de partaj bunuri comune inregistrata pe rolul instantei la data de 10.11.2009.
Instanta a respins cererea de suspendare avand in vedere ca nu s-a solicitat partajarea imobilului casa ci constatarea unui drept de creanta constand in contravaloarea imbunatatirilor aduse acestuia precum si a faptului ca nu s-a solicitat acordarea unui drept de retentie.
Paratul a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii investitiilor si imbunatatirilor aduse casei de locuit si acordarea unui drept de retentie asupra imobilului pana la achitarea acestor despagubiri.
Cererea reconventionala a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art.119-120 Cod procedura civila.
Reclamanta a invocat exceptia inadmisibilitatii acestei cereri reconventionale care reprezinta o tergiversare a evacuarii paratului din imobil, exceptie care a fost respinsa de instanta.
Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat partilor probele cu inscrisuri, interogatorii, testimoniala si cu efectuarea unei expertize in specialitatea constructii.
Au fost audiati martorii A. G., D. I., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate dosarului cauzei.
Paratul a depus inscrisuri: declaratii autentice, raport de expertiza tehnica, schita.
La solicitarea instantei, Postul de Politie Cotnari a inaintat adresa nr.1012315 din 18.01.2010.
S-a solicitat conexarea la aceasta cauza a dosarului nr.1681/239/2009 care se poarta intre aceleasi parti si are ca obiect partaj bunuri comune, cerere care a fost admisa in temeiul art. 164 Cod procedura civila la termenul din data de 23.02.2010.
Prin aceasta cerere, S. L. a solicitat, in contradictoriu cu G. A., partajarea bunurilor comune dobandite in timpul casatoriei, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii conexe, reclamantul-parat a aratat ca in timpul casatoriei au dobandit mai multe bunuri mobile si imobile: teren in suprafata de 1400 mp. situat in intravilan Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.657/2003, a efectuat imbunatatiri si investitii la imobilul constructie nedefintivat compus din 4 camere, bucatarie, holuri, dependinte si anexe gospodaresti, prin care a adus un spor de valoare major si care au reprezentat contributia sa exclusiva. Prin importanta si valoarea imbunatatirilor aduse la constructia inceputa,imobilul a dobandit calitatea de bun comun iar el are o contributie de 50% din valoarea acestuia.
Reclamantul-parat a solicitat atribuirea acestui imobil daca nu este comod partajabil in natura.
De asemenea, a aratat ca a dobandit impreuna cu parata urmatoarele bunuri mobile: vitrina cu geam, biblioteca cu usi, geam si dulapuri, 2 sobe de teracota, celelalte bunuri din imobil fiind proprii, dobandite de el anterior casatoriei.
A solicitat reclamantul-parat sa se constate cota de contributie a partilor la 50%.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 36 alin. 1 Cod familiei si art.673 indice 1-673 indice 14 Cod procedura civila.
Parata-reclamanta a formulat intampinare la cererea de partaj precizand ca este de acord cu partajarea terenului dobandit in timpul casatoriei in suprafata de 1400 mp si a solicitat sa-i fie atribuit deoarece pe acest teren se afla amplasate casa si anexele gospodaresti bunurile sale proprii.
Cat priveste imobilul casa de locuit, acesta a fost edificat impreuna cu primul sau sot si i-a fost atribuit prin actiunea de partaj, astfel incat nu poate fi schimbat regimul juridic al acestui bun.
Imbunatatirile la care se refera paratul-reclamant ii confera acestuia un drept de creanta, urmand sa se individualizeze aceste lucrari.
Referitor la bunurile mobile, parata-reclamanta a precizat ca sobele nu sunt bunuri mobile ci, datorita naturii lor, sunt inglobate in imobilul casa si au fost edificate cu primul sot, biblioteca si dulapurile fac parte dintr-un set de mobila primit cadou la majoratul fiicei I. M. de la parintii sai iar ei, sotii,au dobandit doar o vitrina cu geam in timpul casatoriei, restul fiind bunurile sale proprii.
Exista in imobil bunuri proprii ale paratului-reclamant si anume: canapea, doua fotolii, frigider Arctic, comoda TV, televizor Goldstar, televizor Beko, aragaz fara butelie, congelator defect, plapuma si doua paturi, urmand ca aceste bunuri sa fie ridicate de el.
S-a depus la dosar contractul de vanzare-cumparare a suprafetei de teren.
Ulterior, reclamantul-parat a depus precizari la actiunea de partaj prin care a detaliat imbunatatirile efectuate la imobilul constructie nedefinitivat si anume:la momentul atribuirii casei in urma partajului cu primul sot, casa nu avea plafoane, peretii erau netencuiti, nu erau montate usi si ferestre, scari, trotuare, gard. A plantat 36 pomi fructiferi, a ridicat bolta de vita de vie, a construit grajd din chirpici, cotet pentru porci, magazie, fantana.
Imobilul casa a fost racordat la curent electric, s-au montat dusumele, au fost tencuiti peretii, s-a montat gresie si faianta, astfel incat, prin sporul de valoare adus casei de locuit aceasta a dobandit calitatea de bun comun, el avand o cota de 50% din valoarea acesteia.
Parata-reclamanta a depus la dosar chitante privind racordul la reteaua de energie electrica si plata impozitului pe cladiri.
Reclamantul-parat a depus noi precizari prin care a descris imbunatatirile efectuate la imobilul casa si anume: a construit hornul, o veranda la intrarea din spate, un raft din cornier, roaba pentru carat materiale, instalatie electrica pentru magazie, capra de taiat lemne,dulap pentru scule,cazan pentru sapun, yale la usile din interior, 5000 cuie pentru prins plasa de perete, a cumparat 300 m. cablu electric pentru prize si intrerupatoare, dulii, lustre, a cumparat 1000 kg. praf de piatra pentru fatada casei, 800 kg, mozaic, nisip, balast, var, sticla pentru geamuri si usi,60 kg, sarma pentru legat copacii, 60 carlige pentru ulucii din tabla, a executat un abric si cadru metalic pentru circular.
A precizat paratul-reclamant ca sunt bunurile sale proprii urmatoarele: 2 fotolii pat, o canapea, comoda tv, congelator, frigider, aragaz cu butelie, 3 paturi din lana ,2 perdele, TV Goldstar si Beko, sifonier, 11 mp. gresie montata pe holul casei si sunt bunuri comune urmatoarele: 2 canapele, 3 comode mici, congelator, vitrina mare cu mai multe corpuri, masa plianta 10 persoane, perdea din camera de zi, 5 covoare, caruta din teava si fier.
Sub aspectul probatoriului in cererea de partaj, instanta a incuviintat partilor probele cu inscrisuri, expertiza in constructii, expertiza pretuitoare bunuri mobile si expertiza topografica.
Au fost audiati martorii N. E. si C. M., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate dosarului cauzei.
A fost depus raportul de expertiza pretuitoare bunuri mobile cu privire la care paratul-reclamant a formulat obiectiuni ce au fost admise de instanta.
S-au depus rapoartele de expertiza topografica si in constructii precum si raspunsul la obiectiuni la raportul de evaluare bunuri mobile.
Ambele parti au formulat obiectiuni la raportul de expertiza tehnica in constructii care au fost respinse de instanta.
Reclamantul-parat a depus inscrisuri: cerere, facturi fiscale, chitante, declaratie, carte de munca, adeverinte venituri, proces-verbal.
Ambele parti au depus concluzii scrise.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca partile au fost soti, casatoria lor fiind desfacuta prin sentinta civila nr.120 din 10.02.2009 a Judecatoriei Harlau, irevocabila.
Reclamanta G. A. a solicitat initial evacuarea paratului S. L. din imobilul bun propriu edificat in timpul primei sale casatorii cu numitul I. C. iar paratul a formulat cerere reconventionala prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata contravalorii imbunatatirilor si investitiilor aduse acestui imobil casa de locuit si acordarea unui drept de retentie pana la achitarea sumei.
Ulterior, paratul S. L. a formulat actiune de partaj bunuri comune, solicitand si partajarea acelui imobil edificat si nedefinitivat in timpul primei casatorii a reclamantei, aratand ca datorita sporului de valoare si importantei imbunatatirilor aduse casei de locuit, acest imobil a devenit comun si asupra lui are o cota de 50%.
Instanta se va pronunta mai intai asupra cererii conexe formulate de S. L., aceea de partaj al bunurilor dobandite in timpul casatoriei, cerere care se identifica partial cu cererea reconventionala promovata la actiunea in evacuare si ulterior se va pronunta asupra evacuarii paratului si acordarii dreptului de retentie.
Astfel, in temeiul art.36 alin.1 Cod familiei si art.673 indice 1 Cod procedura civila, instanta va hotari asupra impartelii bunurilor comune ale sotilor iar in baza art.673 indice 5 alin.1 Cod procedura civila va stabili masa partajabila, cota-parte ce se cuvine fiecarui sot devalmas precum si datoriile comune sau proprii ale sotilor.
Cat priveste masa partajabila, reclamantul in cererea conexa a solicitat includerea in aceasta a imobilului casa de locuit edificat de parata in timpul casatoriei cu primul ei sot, ca urmare a contributiei sale majore la finalizarea acestuia si imbunatatirilor de esenta aduse acestui bun, care, in opinia reclamantului, ar schimba regimul juridic al bunului, care ar deveni comun.
Cu privire la acest bun, instanta retine ca prin sentinta civila nr.4570/1998 a Judecatoriei Pascani s-a solutionat actiunea de partaj dintre G. A. si I. C., primul sot al paratei iar casa de locuit situata in sat Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi a fost atribuita paratei, cu obligarea sa la plata sultei corespunzatoare.
Conform raportului de expertiza in constructii efectuat in acea cauza-fila 47 dosar, la momentul octombrie 1998 expertul a constatat ca imobilul casa a fost inceput in anul 1994, era format din patru camere si dependinte si era situat pe terenul proprietatea tatalui reclamantei, G. I. Expertul consemneaza in cuprinsul raportului stadiul fizic al lucrarilor executate pana in acel moment si anume: structura de rezistenta, ce reprezinta 60% din lucrare era executata in proportie de 60% adica peretii cu fundatii si partial acoperisul, nefiind executate niciun fel de lucrari de instalatii sau finisaj.
Parata a recunoscut, prin declaratia autentificata sub nr.660 din 10.04.2003, ca la data casatoriei sale cu S. L. casa de locuit si anexa gospodareasca era nedefinitivata si ca acesta a contribuit cu suma de 100.000.000 lei la finalizarea constructiilor in faza in care se aflau la momentul declaratiei.
Problema ridicata de reclamantul in cererea conexa este aceea a regimului juridic al acestei constructii-propriu sau comun-avand in vedere contributia sa exclusiva la definitivarea lucrarilor.
In primul rand, instanta constata ca reclamantul in cererea conexa, desi a afirmat ca sporul de valoare a fost adus prin contributia sa exclusiva, aceasta imprejurare nu a fost dovedita. Din inscrisurile depuse la dosar-adeverinte de venit, carte de munca dar si din declaratiile martorilor ambelor parti rezulta ca ambii soti au avut loc de munca pe perioada casatoriei si ambii au contribuit in egala masura la realizarea acestor imbunatatiri si finisari din veniturile pe care le realizau.
Prin urmare, instanta considera ca aceste lucrari de definitivare a constructiei si imbunatatiri au fost realizate cu mijloace comune iar ele nu au condus la transformarea esentiala a imobilului (care nu a devenit un bun cu totul deosebit, un bun nou) ci numai la sporirea valorii acestuia, ceea ce rezulta si din compararea schitei casei realizata de expertii constructori atat in anul 1998 cat si in prezent. Din analiza acestora rezulta ca structura casei este aceeasi si s-a adaugat numai o veranda, ceea nu poate constitui o transformare esentiala.
In practica judiciara s-a stabilit ca imbunatatirile sau reparatiile capitale efectuate in timpul casatoriei la imobilul celuilalt sot nu schimba natura juridica a imobilului si nu il transforma din bun propriu in bun comun. Constituie insa bun comun sporul de valoare dobandit de imobil prin aceste reparatii sau imbunatatiri. In aceasta situatie, dreptul de creanta al sotului neproprietar cu privire la acest spor de valoare poate fi valorificat numai odata cu partajarea bunurilor comune, cand se cunoaste cota de contributie a fiecaruia, motiv pentru care instanta a solutionat mai intai cererea de partaj bunuri comune.
Prin urmare, instanta considera ca imobilul casa de locuit situat in sat Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi care i-a fost atribuit paratei din cererea conexa in urma partajului cu primul sot, I. C., are regimul juridic de bun propriu al acesteia iar sporul de valoare adus imobilului prin definitivarea constructiei, finisaje si imbunatatiri are regimul juridic de bun comun, partile avand o contributie egala la realizarea acestui spor de valoare.
Din raportul de expertiza efectuat in cauza rezulta atat valoarea de circulatie a imobilului la stadiul din anul 1995 cat si valoarea actuala, la momentul partajului. Astfel, expertul a stabilit ca valoarea casei la nivelul anului 1995 era de 18.952 lei iar in prezent valoarea casei este de 54.000 lei.
Pentru a afla sporul de valoare adus imobilului de catre cei doi soti in timpul casatoriei se va scadea din valoarea actuala valoarea imobilului din anul 1995, operatie in urma careia rezulta suma de 35.048 lei ce reprezinta bun comun.
La acesta suma urmeaza a se adauga suma de 7998,78 lei reprezentand imbunatatiri si anume:gresie pe hol,beton pentru scari si trotuare, usa metalica, balustrade, asa cum au fost ele identificate de expert, rezultand in final suma de 43.046,78 lei din care reclamantul in cererea conexa are o cota de 50% adica valoric de 21.523,39 lei.
Cat priveste anexele si anume magazia, din probele administrate in cauza rezulta ca aceasta a fost edificata in timpul casatoriei cu reclamantul din cererea conexa, astfel ca acest imobil are regimul juridic de bun comun. Valoarea acestui bun stabilita de expert este de 8212 lei.
De asemenea, are regim de bun comun terenul in suprafata de 1400 mp. teren situat in intravilanul satului Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi, ce a fost cumparat de soti de la tatal reclamantei, prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.657 din 10.04.2003, pe care se afla amplasata casa de locuit proprietatea paratei din cererea conexa precum si magazia.
Desi in precizarile aduse actiunii de partaj reclamantul in cererea conexa a mentionat edificarea impreuna cu parata si a unui grajd si a unui cotet pentru porci alaturi de magazia anexa, aceste constructii nu sunt evidentiate si evaluate de expertul constructor si nici nu sunt identificate in teren de catre expertul topograf, care a identificat doar constructia notata C2-magazia, motiv pentru care instanta nu poate retine in masa partajabila aceste imobile.
Cat priveste bunurile mobile, desi partile au facut referiri la bunuri proprii ale lor, instanta constata ca niciuna dintre ele nu a solicitat restituirea bunurilor personale sau constatarea calitatii de bun propriu cu privire la anumite bunuri. Parata din cererea conexa a recunoscut calitatea de bunuri proprii ale reclamantului referitor la unele dintre bunuri si a declarat ca este de acord ca acesta sa le ridice.
Au existat sustineri diferite ale partilor cu privire la unele bunuri mobile cum ar fi biblioteca sau sobele, parata din cererea conexa afirmand ca,in afara de vitrina cu geam toate celelalte bunuri mobile au fost achizitionate cu primul sot sau sunt cadouri primite de la familia ei, insa niciuna dintre parti nu a probat afirmatiile sale.
Prin urmare, cu privire la bunurile mobile instanta va avea in vedere bunurile identificate de expertul pretuitor la domiciliul partilor si anume cele trecute in tabelul privind situatia bunurilor supuse evaluarii si va retine in masa partajabila doar bunurile gasite pe teren, cu privire la cele negasite pe teren neadministrandu-se niciun probatoriu privind existenta lor.
In concluzie, instanta constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote de 50% fiecare, urmatoarele bunuri: terenul in suprafata de 1400 mp .situat in intravilan Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.657/2003 in valoare de 12.012 lei, o anexa gospodareasca (magazie) in valoare de 8212 lei, sporul de valoare si imbunatatirile aduse imobilului casa de locuit proprietatea paratei din cererea conexa in valoare de 43.046,78 lei si urmatoarele bunuri mobile: 2 canapele, 2 comode mici, congelator, vitrina cu mai multe corpuri, masa plianta de 10 persoane, perdea, 2 covoare si o caruta din teava si fier, in valoare totala de 1760 lei.
Instanta va dispune sistarea starii de devalmasie si va tine seama de dispozitiile art. 673 indice 5 alin.2 Cod procedura civila, care prevede ca imparteala se face in natura si va proceda la formarea si atribuirea loturilor.
Potrivit art.673 indice 9 Cod procedura civila, la formarea si atribuirea loturilor instanta va tine seama si de acordul partilor, dupa caz, de marimea cotei fiecaruia, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii coproprietari au facut constructii, imbunatatiri sau alte asemenea inainte de a cere imparteala.
Astfel, urmand aceste principii, instanta constata ca este posibila partajarea in natura a terenului in suprafata de 1400 mp intravilan Hodora, comuna Cotnari, judetul Iasi si observa ca expertul topograf a propus o varianta de lotizare in natura care a cuprins si jumatate din imobilul casa de locuit proprietatea paratei. Avand in vedere ca instanta a stabilit calitatea de bun propriu a acestui imobil, urmeaza sa se atribuie reclamantului din cererea conexa lotul 2 in suprafata de 700 mp. si,pentru a evita orice neintelegeri ulterioare intre parti,ii va atribui acestuia si constructia notata C2 ce reprezinta anexa gospodareasca, in valoare de 8212 lei.
In aceste conditii, paratei din cererea conexa ii va fi atribuit lotul 1 in suprafata de 700 mp. teren.
Cat priveste bunurile mobile, instanta observa ca niciuna dintre parti nu a solicitat atribuirea unora dintre acestea, parata din cererea conexa fiind de acord ca reclamantul sa primeasca mai multe astfel de bunuri . In aceste conditii, instanta va proceda la impartirea lor dupa natura bunurilor astfel: reclamantul va primi o canapea-150 lei,o comoda-60 lei,congelator-200 lei, masa plianta 10 persoane-50 lei, un covor-50 lei, perdea-100 lei si caruta din teava si fier-150 lei iar parata va primi o canapea-150 lei, 2 comode-120 lei, vitrina mare-700 lei si un covor-50 lei.
In temeiul art.673 indice 5 alin.2 Cod procedura civila, va obliga parata la plata unei sulte catre reclamant in suma totala 13.411,39 lei la care s-a adaugat si diferenta de valoare (de 100 lei) de la bunurile mobile atribuite fiecareia dintre parti.
Cat priveste cererea de evacuare a paratului din cererea principala, instanta o va admite avand in vedere urmatoarele considerente:
Solutionand cererea de partaj si stabilind regimul juridic al imobilului casa de locuit ca fiind bun propriu al reclamantei din cererea principala, cu obligarea acesteia la plata sultei corespunzatoare, instanta constata ca paratul nu mai are niciun temei legal sa locuiasca in imobilul in litigiu.
Reclamanta, care este proprietara exclusiva al acestui bun, a invocat faptul ca paratul are un comportament necorespunzator pe fondul consumului de bauturi alcoolice, situatii cand devine extrem de violent si distruge bunurile din casa. Paratul s-a opus evacuarii, invocand dreptul sau de creanta asupra imobilului.
Din probele administrate in cauza si anume declaratiile martorilor si relatiile inaintate de Postul de Politie Cotnari rezulta ca intre parti s-au consumat conflicte care au necesitat interventia organelor de politie. Astfel, martorul D. I. a relatat ca a vazut masina politiei la poarta partilor insa nu cunoaste motivul pentru care se afla acolo. Coroborand aceasta declaratie cu adresa nr.1012315 din 18.01.2010 eliberata de Postul de Politie Cotnari, rezulta ca reclamanta a depus mai multe plangeri impotriva paratului iar in doua randuri si anume la datele de 2.06.2009 si de 30.07.2009, s-au luat impotriva acestuia masuri de sanctionare contraventionala cu avertisment si amenda, conform Legii 61/1991.
In acest sens, instanta are in vedere si motivarea sentintei civile nr.120/2009 a Judecatoriei Harlau in care se retine faptul ca paratul este un mare consumator de bauturi alcoolice, stare in care provoca scandal si o lovea pe reclamanta, o injura pe aceasta si pe copil, hotarare pe care paratul nu a atacat-o cu apel.
Sanctionarea contraventionala a paratului de catre organele de politie a intervenit dupa momentul ramanerii irevocabile a hotararii de divort si nu exista nicio proba din care sa rezulte ca paratul si-ar fi remediat intre timp comportamentul fata de reclamanta, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisa.
Pe de alta parte, paratul a solicitat prin cerere reconventionala stabilirea dreptului sau de creanta asupra imobilului reclamantei, imprejurare rezolvata in cadrul actiunii de partaj dar si acordarea unui drept de retentie pana la achitarea despagubirilor.
Dreptul de retentie este acel drept real care confera detinatorului unui bun al altuia, mobil sau imobil, posibilitatea de a refuza restituirea lui pana cand creditorul lucrului isi exercita obligatia pe care o are fata de el, platindu-i sumele cheltuite cu lucrul. In practica judiciara a fost recunoscut acest drept in toate cazurile in care intre lucrul detinut de creditor si datoria proprietarului exista o stransa legatura.
Acest drept este recunoscut tuturor creditorilor ale caror creante certe, lichide si exigibile s-au nascut in legatura cu bunuri supuse restituirii si are ca principal efect facultatea creditorului de a refuza restituirea lucrului pana la plata integrala a creantei sale. Dreptul de retentie ii confera insa titularului o simpla detentie precara, astfel incat daca retentorul foloseste bunul in interes propriu, locuind de exemplu in imobil, el este tinut sa plateasca proprietarului echivalentul folosintei calculate corespunzator chiriei, cu titlu de despagubiri.
Fata de aceste considerente, instanta va admite cererea reconventionala formulata de paratul S. L. si va acorda acestuia un drept de retentie asupra imobilului proprietatea reclamantei pana la plata integrala a creantei sale de catre reclamanta.
In temeiul art.276 Cod procedura civila, instanta va compensa partial cheltuielile de judecata (onorariile de avocat si taxele initiale de timbru) si va obliga pe reclamanta Grandori Angela sa achite paratului S L. suma de 1913,65 lei cu acest titlu.
Va da in debit pe paratul S. L. cu suma de 200 lei reprezentand diferenta onorariu neachitata in contul expertului C. O.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite in parte actiunea de partaj promovata de reclamantul in cererea conexa S. L. cu domiciliul in sat Hodora ,comuna Cotnari, jud. Iasi si cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la cabinet Avocat A.-M. H. cu sediul in Iasi, str. Toma Cozma nr.10, judetul Iasi in contradictoriu cu parata G. A. cu domiciliul in sat Hodora ,comuna Cotnari, judetul Iasi.
Constata ca imobilul casa de locuit situat in sat Hodora , comuna Cotnari, judetul Iasi este bunul propriu al paratei G. A..
Constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei, in cote de 50% fiecare,urmatoarele bunuri: suprafata de 1400 mp. teren situata in intravilanul satului Hodora , comuna Cotnari, judetul Iasi conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.657/2003,in valoare de 12.012 lei,o anexa gospodareasca situata pe acest teren (magazie) in valoare de 8212 lei,sporul de valoare si imbunatatirile aduse casei bun propriu al paratei in valoare de 43.046,78 lei precum si urmatoarele bunuri mobile:2 canapele,2 comode mici,congelator,vitrina cu mai multe corpuri,masa plianta 10 persoane,perdea,2 covoare si o caruta din teava si fier,in valoare de 1760 lei.
Dispune sistarea starii de devalmasie.
Atribuie reclamantului S. L. urmatoarele bunuri:
-lotul 2 de teren in suprafata de 700 mp. identificat in schita anexa la raportul de expertiza topografica C. V. precum si anexa gospodareasca situata pe acest lot notata cu C2 in valoare de 8212 lei.
-bunuri mobile:o canapea,o comoda,congelator,un covor,o perdea,masa plianta pentru 10 persoane si caruta din teava si fier,in valoare de 780 lei.
Atribuie paratei G. A. urmatoarele bunuri:
-lotul 1 de teren in suprafata de 700 mp. identificat in schita anexa la raportul de expertiza C. V..
-bunuri mobile: o canapea,o comoda,vitrina si un covor,in valoare de 980 lei.
Obliga parata sa plateasca reclamantului suma de 13.411,39 lei cu titlu de sulta.
Admite actiunea de evacuare formulata de reclamanta in cererea principala G. A. in contradictoriu cu paratul S. L. si cererea reconventionala formulata de S. L. in contradictoriu cu G. A.
Dispune evacuarea paratului-reclamant S. L. din imobilul casa de locuit bun propriu al reclamantei Grandori Angela.
Acorda paratului-reclamant S. L. un drept de retentie asupra imobilului casa de locuit bun propriu al reclamantei-parate pana la achitarea de catre aceasta a creantei sale (sultei) in suma de 13.411,39 lei.
Compenseaza partial cheltuielile de judecata si obliga pe reclamanta-parata G. A. sa achite paratului-reclamant S. L. suma de 1913,65 lei cu acest titlu.
Rapoartele de expertiza si schitele anexa efectuate in cauza de expertii C. V., C. O. si I. I. fac parte integranta din prezenta hotarare.
Da in debit pe paratul-reclamant S. L. cu suma de 200 lei reprezentand diferenta onorariu neachitata in contul expertului C. O..
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi,25.01.2011. Presedinte, Grefier,
V. L. I. L. V.L./D.M. / 4 ex.
08/02/2011
1
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Partaj
Partaj bunuri comune. Lichidarea regimului matrimonial. - Decizie nr. 902 din data de 19.12.2017Prestatie tabulara. - Decizie nr. 314 din data de 02.11.2012
Sistarea starii de codevalmasie asupra bunurilor sotilor. Drept de creanta. - Decizie nr. 27 din data de 06.02.2012
Drept de proprietate. Partaj de folosinta. Despagubiri. - Decizie nr. 127 din data de 18.02.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 662 din data de 05.09.2012
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 651 din data de 30.08.2012
Partaj succesoral - Sentinta civila nr. 300 din data de 21.03.2012
Pretentii - Sentinta civila nr. 387 din data de 02.02.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 1564 din data de 21.12.2011
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 1340 din data de 27.10.2011
Uzucapiune - Sentinta civila nr. 674 din data de 08.09.2010
Uzucapiune - Sentinta civila nr. 809 din data de 30.09.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 390 din data de 13.05.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 194 din data de 07.04.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 170 din data de 15.04.2009
Nulitate titlu proprietate - Sentinta civila nr. 71 din data de 25.02.2010
Iesire din indiviziune - Sentinta civila nr. 625 din data de 02.12.2009
Uzucapiune - Sentinta civila nr. 619 din data de 02.12.2009
iesire din indiviziune - Sentinta civila nr. 605 din data de 18.11.2009
partaj succesoral - Sentinta civila nr. 587 din data de 11.11.2009