Rejudecare dupa casare. Probele in rejudecare

Dosar nr. 2348/241/2007
JUDECATORIA HOREZU JUDETUL  VALCEA
SENTINTA  CIVILA Nr. 1334 din 3 decembrie 2008
Rejudecare dupa casare prin admiterea recursului pentru motivul privitor la incompatibilitatea judecatorului si la gresita solutionare a cererii de recuzare de catre un judecator incompatibil. Probele in rejudecare.

I N S T A N T A :
Deliberand, constata urmatoarele :
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Horezu sub nr.2031/25.05.2004 reclamantii B.Gh., B.O., P.V., B.N., C.E., N.V. si M.L. au chemat in judecata pe parata Z.V. pentru ca , prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata sa-i despagubeasca cu contravaloarea a 5 plute insusite pe nedrept de pe proprietatea lor , a caror valoare o estimeaza numai in vederea timbrarii la suma de 10.000.000 lei (ROL).
S-au solicitat de asemenea, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
Cererea a fost timbrata legal.
In motivare, reclamantii au aratat ca sunt proprietarii unui teren in suprafata de 6.300 m.p., situat pe raza satului Pasculesti,  pentru care li s-a emis proces verbal de punere in posesie ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma autorului lor L.Gh. .
Reclamantii au mai aratat ca in data de 12.05.2003, organele de politie din localitate s-au sesizat din oficiu ca parata a taiat de pe terenul lor mai multe plute, astfel ca se impune recuperarea prejudiciului creat prin aceasta fapta ilicita.
Cererea se intemeiaza in drept pe disp. art. 480 si 998 c.civ.
Parata Z.V. a formulat intampinare si cerere reconventionala (filele 27-28),  prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, intrucat terenul de pe care reclamantii pretind ca s-au taiat plutele nu le apartine in proprietate. Reconventional, s-a solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a proceselor verbale de punere in posesie eliberate reclamantilor, in limita suprafetelor ce apartin paratei, in baza actului primar de proprietate, respectiv partajul de ascendent din 18.04.1936 .
De asemenea, se solicita de catre aceeasi parata obligarea Comisiei locale Ladesti sa inainteze si sa prezinte spre aprobare si validare Comisiei judetene Valcea situatia definitiva si documentatia necesara pentru eliberarea unui titlu de proprietate suplimentar, avand ca obiect diferenta de suprafata din punctul "Acasa" ce rezulta din actele primare, fata de actele de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv  suprafata de  8.000 m.p. din actul primar de proprietate si 6376 m.p. conform titlului de proprietate nr.886/47073/24.12.2002; obligarea comisiei locale la punerea in posesie asupra diferentei solicitate, toate aceste obligatii urmand a fi executate sub sanctiunea platii daunelor cominatorii pentru fiecare zi de intarziere .
S-a mai solicitat, de asemenea, obligarea comisiei judetene sa valideze propunerea comisiei locale impreuna cu proiectul de delimitare si parcelare si sa emita titlu de proprietate suplimentar pentru cererea validata, tot sub sanctiunea platii unor daune cominatorii pentru fiecare zi de intarziere, precum si obligarea reclamantilor - parati la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii reconventionale, parata a aratat ca este mostenitoarea defunctului C.I., care a avut in proprietate, printre alte terenuri, si pe cel din punctul "Acasa" in suprafata totala de 8.000 m.p., conform actului primar de proprietate, respectiv partajul de ascendent din 18.04.1936, dar i s-a reconstituit dreptul de proprietate si i s-a emis titlu de proprietate in punctul respectiv numai pentru suprafata de 6.376 m.p.
De asemenea, parata - reclamanta sustine ca in mod ilegal diferenta de suprafata dintre cei 8.000 m.p. din actul primar si cei 6.376 m.p. din titlul de proprietate a fost atribuita de Comisia locala Ladesti reclamantilor  - parati prin emiterea proceselor verbale de punere in posesie, apreciind ca acestia nu erau indreptatiti la o astfel de reconstituire.
Cererea reconventionala este intemeiata in drept pe disp. art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 (in redactarea  anterioara modificarii sale prin Legea nr.247/2005 intrucat cererea a fost formulata anterior acestei modificari), precum si pe disp. art. 5 si 6 din HG nr.1172/2001 (in vigoare la acea data), art. 1073, 1075 si 1080 C.civ.
Prin intampinarea la cererea reconventionala (fila 32), reclamantii au invocat disp. art. 119 alin. 3 C.pr.civ., sustinand ca cererea reconventionala nu a fost depusa in termen, respectiv cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata, cand trebuia depusa si intampinarea .
De asemenea, s-a invocat faptul ca obiectul cererii reconventionale  trebuie sa il constituie pretentii in legatura cu cererea reclamantului, conditie care, de asemenea, nu este indeplinita in speta .
Astfel, reclamantii au solicitat antrenarea raspunderii civile delictuale a paratei prin obligarea la plata despagubirilor  pentru arborii sustrasi de pe terenul proprietatea lor, in timp ce cererea reconventionala este formulata in contradictoriu cu niste terti fata de persoanele  din cererea de chemare in judecata .
Prin intampinare ( filele 56-57), parata Comisia locala Ladesti a solicitat, de asemenea, respingerea cererii reconventionale, aratand ca parata -reclamanta a fost pusa in posesie pe o suprafata totala de 51.389 ha , din care in punctul "Acasa" pe suprafata de 6.376 m.p. compusa din trei parcele, una de 1152 m.p. -curti ; alta de 504 m.p. -arabil si cea din urma de 4.420 m.p. fanete.
Se mai arata ca parata - reclamanta a acceptat punerea in posesie prin semnarea procesului verbal, pe care nu l-a contestat in termen legal. Ulterior a fost emis titlul de proprietate nr. 886/47073/24.12.2002 pe care de asemenea parata nu l-a contestat .
Comisia locala mai sustine ca actul primar provenit de la autorul paratei este lipsit total de date precise pentru ca nu se precizeaza dimensiunile clare ale terenului si nici suprafata, mentionandu-se doar o suprafata de cca  8.000 m.p.
Comisia locala mai considera ca a respectat vecinatatile mentionate in actul primar de proprietate, respectiv apa Barluiului (hududoiul) pe latura vestica a terenului  din pct. "Acasa", iar in actul primar de proprietate parata nu figureaza vecina cu reclamantii in partea de  vest.
In ceea ce-i priveste pe reclamanti, se sustine de catre aceeasi comisie ca li s-a emis proces - verbal de punere in posesie  pentru suprafata de 300 m.p. ce face parte dintr-o suprafata mai mare, iar prin punerea in posesie se observa ca vecinul din partea de est a terenului acestora este apa Barluiului si nu parata, cele doua proprietati fiind despartite de hududoi.
Se mai arata ca si actul primar de proprietate al reclamantilor mentioneaza  un teren de  dimensiuni aproximative, dar precizeaza clar in vecinatatea estica apa Barluiului si most. C.M., insa intr-un punct putin mai indepartat.
La termenul din 31.01.2005 (fila 84) reclamantii au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratei Z.V. in cererea reconventionala, intrucat nu a dovedit ca i s-a reconstituit  dreptul de proprietate pentru diferenta de suprafata solicitata prin cererea reconventionala .
Prin incheiere din 31.01.2005 ( fila 84) , instanta a unit cu fondul aceasta exceptie .
In cauza a fost administrata proba testimoniala, proba cu inscrisuri si expertiza tehnica.
Astfel, au fost depuse la dosarul cauzei urmatoarele inscrisuri: procesele verbale din 167.05.2003 si 12.05.2003 intocmite de un agentul de politie din cadrul Postului de politie Ladesti  (filele 5 -6 ) si schita aferenta acestora ( fila 7), proces verbal de punere in posesie nr. 36/24.10.2003  (fila 8), act de  donatie din 31.01.1945 ( fila 9) , titlul de proprietate nr.886/470073/24.12.2002  (fila 37), partaj de ascendent din 1936 ( filele  38-41), adeverinta nr. 1007/29.01.992  ( fila 53), proces verbal de punere in posesie emis pe numele autoarei C.I. ( filele 58-59) , proces verbal de punere in posesie nr. 37/24.10.2003  ( fila 60) , titlul de proprietate nr. 1236/09.03.2005 ( fila 122).
Expertiza tehnica de specialitate  topografie cadastru a fost efectuata de catre  expert S.I. ( filele 110 - 119) .
Volumul si valoarea materialului lemnos pentru care s-a solicitat despagubiri au fost calculate de expert D.E. ( fila 118) .
In urma administrarii acestui probatoriu Judecatoria Horezu a pronuntat sentinta civila nr. 874/26.09.2005,  prin care a fost respinsa actiunea  principala si a fost admisa in parte cererea reconventionala, in sensul ca a fost obligata  comisia locala sa inainteze comisiei judetene documentatia necesara in vederea validarii paratei pentru diferenta de teren de 1962 m.p. in punctul "Acasa", iar comisia judeteana sa emita paratei - reclamante titlul de proprietate  suplimentar pentru aceasta suprafata.
A fost respins capatul de cerere  reconventionala prin care s-a solicitat  constatarea nulitatii proceselor verbale de punere in posesie eliberate reclamantilor, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratei - reclamante Z.V. .
Pentru a pronunta aceasta solutie, Judecatoria a retinut ca, in speta, nu s-a dovedit ca parata a taiat lemnele de pe terenul reclamantilor, ci de pe terenul ei, astfel ca reclamantii nu au suferit nici un prejudiciu; intre actele de reconstituire a dreptului de proprietate emise partilor nu exista suprapunere, fiecare  parte fiind pusa in posesie pe vechiul amplasament, tinandu-se cont si de  schimbarea cursului paraului Barlui, dar si ca parata a dovedit ca autorul sau a detinut  in punctul "Acasa"  8.000 m.p., iar nu doar suprafata pentru care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, diferenta de 1.962 m.p. rezultata in urma  masuratorilor efectuate de expert fiind libera si putand fi reconstituita; din acest considerent a fost respinsa si exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratei - reclamante.
Impotriva sentintei civile nr. 874/26.09.2005  au declarat recurs atat reclamantii, cat si comisia locala.
Reclamantii  au criticat sentinta sub aspectul modului in care s-a derulat procesul in fata instantei de fond, care a nesocotit regulile procesuale, primind peste  termen si in dispretul legii o intampinare  si mai ales o cerere reconventionala care nu are nici o legatura cu cererea de chemare in judecata. De asemenea a fost criticata expertiza  de specialitate topografie cadastru, aratandu-se ca in mod nepermis expertul a audiat martori cu privire la schimbarea  cursului raului, iar instanta a avut in vedere acest aspect fara nici o fundamentare.
      In motivele de recurs formulate de Comisia locala au fost reluate  sustinerile si argumentele pe care aceasta parte le-a invocat in intampinare.
Prin decizia civila nr. 34/R/19.01.2006 pronuntata in dosarul nr.3525/CV/2005, Tribunalul Valcea a admis recursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante de fond .
Prin decizia de casare instanta de recurs a statuat ca in mod corect si legal, la termenul din 11.10.2004, Judecatoria Horezu a statuat ca cererea reconventionala a fost depusa de parata in termen in conformitate  cu disp. art. 119 pct. 3 C.pr.civ. .
De asemenea a fost  apreciata corecta dispozitia  instantei de fond de solutionare impreuna a cererii reconventionale cu cererea de chemare in judecata, intrucat, prin contestarea  titlului reclamantilor,  se sustine ca  plutele au fost taiate de pe terenul paratei.
Tribunalul a constatat ca este fondat  motivul de recurs   referitor la modul in care a fost efectuata expertiza tehnica, intrucat expertul a efectuat  o lucrare superficiala, intemeiata pe anumite informatii despre care a pretins ca le-a obtinut  din afirmatiile  paratei - reclamante si a unor terte persoane .
Instanta de recurs a statuat  ca se impune refacerea raportului de expertiza  pentru a se identifica pe schita terenul proprietatea reclamantilor, dovedita cu actul de punere in posesie  si cu actele primare de proprietate, identificarea cioatelor  plutelor  taiate, cu precizarea daca cele 5 plute s-au aflat pe terenul  pe care reclamantii au fost pusi in posesie, instanta de fond urmand a se pronunta asupra cererii principale  numai in  raport  de titularului dreptului de proprietate  asupra terenului.
De asemenea, s-a dispus ca expertiza sa aiba in vedere si constatarile la fata locului  consemnate in procesele verbale  de la filele 5-6 dosar .
In ceea ce priveste cererea reconventionala tot instanta de recurs a statuat ca expertul trebuie sa verifice  daca, in raport de actele primare , de suprafata solicitata a-i fi restituita, de titlul de proprietate  deja emis, parata - reclamanta mai este sau nu indreptatita la validarea vreunei suprafete, iar instanta de fond sa aiba in vedere si sustinerile Comisiei locale Ladesti  din motivele de recurs, care nu au fost analizate de prima instanta, desi au fost invocate si prin intampinare.
In rejudecare, cauza a fost inregistrata sub un nou numar pe rolul Judecatoriei Horezu,  respectiv 971/241/2006 ( numar in format vechi 353/2006).
Pentru a se conforma dispozitiilor instantei de recurs, instanta de fond, prin incheierea din 29.04.2006  ( fila 21), a dispus completarea probatoriului, in sensul ca s-a solicitat  comisiei locale sa inainteze la dosarul cauzei  actele care au stat la baza emiterii proceselor verbale de punere in posesie nr. 36 si 37/24.10.2003  emise reclamantilor precum si cele care au stat la baza titlului de proprietate  emis paratei si sa explice din ce cauza parata  a fost pusa in posesie  doar pe suprafata de 6373 m.p.  in pct. "Acasa" si nu pe 8.000 m.p. cat rezulta ca a detinut autorul sau  in actul primar de proprietate  si daca suprafata ce rezulta din diferenta dintre 8.000 m.p. si 6.373 m.p. a fost solicitata .
De asemenea, s-a pus in vedere reclamantilor sa depuna la dosarul cauzei acte de stare civila pentru a se verifica daca sunt mostenitorii autorului L.Gh. .
Intrucat probele astfel dispuse au fost contestate de reclamanti prin aparatorul lor, sub aspectul depasirii cadrului analizei ce trebuie facuta in rejudecare, in conditiile in care cererea reconventionala fusese respinsa si parata reclamanta nu a atacat sentinta (deci, s-a stabilit, implicit, ca titlul reclamantilor atacat de parata reconvenienta este valabil), instanta a retinut incidenta in cauza a dispozitiilor art. 311 alin. 1 Cod proc. civ., potrivit cu care "hotararea casata nu are nici o putere", ceea ce inseamna  ca in rejudecare instanta de fond trebuie sa cerceteze din nou pricina asupra tuturor aspectelor de fapt si de drept  si sa se pronunte asupra  tuturor cererilor si exceptiilor formulate de parti.
De asemenea, instanta a retinut ca, potrivit disp. art. 315 alin. 1 C.pr.civ. "In caz de casare, hotararile instantei de recurs  asupra problemelor de drept  dezlegate si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului ."
In acest sens, prin incheierea de sedinta din 3.05.2006 ( fila 49), instanta a dispus efectuarea unui nou raport de expertiza prin care sa se raspunda obiectivelor stabilite de instanta de recurs.
Cu adresa nr.698/12.04.2006 ( fila 29), comisia locala a inaintat la dosarul cauzei cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 128/20.03.1991 (fila 31) , extrasul de rol agricol al autorului C.I. ( fila 32) , Anexa 2 A si Anexa A 42 ( filele 34 si 35), cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 413/22.03.1998 ( fila 35), hotararea de validare nr. 5242; 5780/11.07.2002 (fila 36) , adresa nr. 1024/19.06.2002 ( fila 37), cererea de reconstituire a dreptului de proprietate  nr.683/bis/19.03.1991 ( fila 39), procesul verbal de punere in posesie .
Expertiza tehnica de  specialitate topografie - cadastru a fost efectuata de expert L.I. (filele 80-86), in cauza fiind admisi ca experti observatori expert S.I. pentru parata si V.I. pentru reclamanti.
     Prin sentinta civila nr. 851/4.07.2007, Judecatoria Horezu a respins actiunea reclamantilor, cum si exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratei reconveniente, a admis in parte cererea reconventionala, obligand pe cele doua comisii de fond funciar sa emita paratei actele de reconstituire a dreptului de proprietate pentru o diferenta de 288,26 m.p. identificata cu notatia S5 pe schita anexa la raportul de expertiza de la fila 86 din dosar, a respins cererea aceleiasi parate privind constatarea nulitatii absolute partiale a proceselor verbale de punere in posesie a reclamantilor si cererea privind plata de daune cominatorii, a constatat ca titlul de proprietate nr.886/47073/24.12.2002 cu privire la parcelele 1943/1,1943/2 si 1946 din punctul Acasa cuprinde in realitate suprafata de 7385, 27 m.p. , astfel cum a reiesit din masuratorile efectuate de expert L.I. si nu de 6376 m.p., cat este mentionat in titlul de proprietate si a obligat pe reclamanti si pe cele doua comisii la plata cheltuielilor de judecata catre parata reconvenienta.
  Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta, in baza probatoriului administrat  atat in prima instanta cat si in rejudecare,  precum si a sustinerilor partilor din fata instantei de recurs, a  retinut urmatoarele:
Prin procesul verbal din 12.05.2003, organele de politie din comuna Ladesti s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul ca numita Z.V. din satul Gageni , comuna Ladesti a taiat 4 plute de pe terenul lui B.O. din aceeasi localitate si, contactand-o personal, aceasta a declarat ca lemnele au fost taiate de pe terenul sau din punctul "Acasa" situat pe raza satului Pasculesti , catunul Barlui dar nu a prezentat proces verbal de marcare .
Lemnele au fost identificate de cei doi politisti la locuinta numitului M.Gh.
In data de 16.05.2003, un agent de politie s-a deplasat la fata locului, insotit de primar si de tehnicianul agricol, intocmind proces verbal cu privire la cele constatate (fila 5) .
Reclamantii au obtinut un prim proces verbal de punere in posesie pentru suprafata de 0,63 ha din punctul "In Valcea" de pe raza satului Pasculesti , cu vecinatatile: la Nord - C.I. si S.I.; la Sud - most. defunctului D.V. si most. defunctului D.M., la Est- drum exploatare si la Vest - rest proprietate ( fila 8 dosar prima instanta ), iar pe cel de-al doilea pentru suprafata de 0,03 ha in acelasi punct cu vecinatatile: la Nord - C.I.; la Sud - mostenitori D.V.; la Est - Hududoi Barlui; la Vest - drum exploatare.
In cuprinsul celor doua procese verbale s-a facut mentiunea ca la punerea in posesie s-a avut in vedere actul de donatie  nr. 2057/31.021.1945 si registrul agricol.
Prin actul de donatie din 31.01.1945 (fila 9 dosar prima instanta) numitul I.M.L. a donat fiilor sai Gh.I.M.L. si D.I.P. nuda proprietate  asupra terenului situat in hotarul comunei Ciumagi , numita In Valea Birluiului , zisa ,, In Valcea " , lunga de cca 1000 m.p. si lata de 100 m.p. , cu lipsa si  spor, vecina la rasarit si miazanoapte cu mostenitorii lui M.C. si apa Barluiului , la apus cu I.M.N.M. si la miaza zi cu mostenitorii V.Gh.D si altii .
Mentiunea din actul de donatie "cu lipsa si spor" indica faptul ca terenul din punctul "In Valcea " avea o forma neregulata .
Dintre cei doi frati beneficiari ai donatiei sus - mentionate , numai L.Gh.  a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate  (cererea nr. 683/19.03.1991- fila 29) pentru suprafata totala de 6,21 ha, din care 1 ha padure, printre terenurile agricole fiind solicitate mai multe suprafete in punctul "In Valcea " de 0,50 ha - neproductiv , 0,15 ha fanete ,0,12 ha fanete ,0,15 ha neproductiv , 0,84 ha neproductiv , mentionand ca a intrat in CAP cu suprafata de 5,21 ha .
Conform extrasului de rol agricol ( fila 42) L.Gh. a figurat inregistrat in registrul agricol in anii 1959-1960 cu 3,52 ha din care in punctul "In Valcea" cu 0,50 ha arabil , 0,5 ha  pasune ,0,12 ha livezi si 1,15 ha neproductiv, acesta a fiind validat cu suprafata totala de 6,11 ha, ulterior fiind emise procese verbale de punere in posesie sus - mentionate  si titlul de proprietate .
In ceea ce priveste pe parata, aceasta a invocat ca act primar  de proprietate partajul de ascendent  din 1936, prin care E.C. si M.C. au impartit in plina proprietate fiilor lor bunurile imobile situate in hotarul comunei Ciumagi .
In lotul nr. 4, fiului I.C.  i-au revenit mai multe terenuri, printre care si jumatate  de teren din gradina casei si anume partea de miaza zi ,lunga de la rasarit din drum spre apus pana in cumparatura de la  I.M. , vecina la miaza zi cu I.L. si la miaza noapte cu V.C., teren in suprafata de cca 8.000 m.p.
Cu privire la terenurile ce au apartinut lui  I.C. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate sotia supravietuitoare a acestuia, C.I. (asa cum rezulta din cererea de reconstituire nr.1284/30.03.1991 - fila 31), fiind validata pe anexa 3 (fila 33) cu suprafata de 3,22 ha prin H.C.J. nr. 15/15.08.1991  pe anexa 3 si 15 ( din care 0,75 ha padure), asa cum rezulta din adeverinta provizorie de proprietate nr.  1007/29.01.1992 ( fila 53 dosar prima instanta) .
Dupa adoptarea Legii nr. 169/1997, tot C.I. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma aceluiasi autor C.I. pentru inca 3 ha conform cererii nr. 413/22.03.1998 (fila 35). In suprafata totala de 3,20 ha ( 2,58 ha agricol si o,62 ha  padure ) a fost solicitata si o suprafata de 0,80 ha pasune din pct. "Acasa", mentionandu-se  in cerere ca act primar de  proprietate "act de dota nr.85/1936 pct. nr. 4".
Comisia locala a solutionat aceasta cerere propunand comisiei judetene validarea suplimentara a numitei C.I. cu suprafata de  2,77 ha, iar prin H.C.J. nr. 5242 ; 5780 /11.07.2002 (fila 30) s-a  validat suprafata propusa .
Prin adresa nr. 698/12.06.2006 (fila 29), Comisia locala a invederat ca aceasta propunere de validare pentru suprafata de 2,72 ha s-a efectuat tinandu-se cont de validarea  anterioara in baza Legii 18/1991  (in suprafata de 2,37 ha agricol) si de masuratorile efectuate, in urma carora s-a identificat suprafata totala de 5,14 ha ( 51366 m.p.) teren agricol (2,37 +2,77 = 5,14 ) .
  Ulterior a fost emis proces verbal de punere in posesie  (fara numar si data) pentru suprafata de 51386 ( filele 58 -59 dosar prima instanta )  in care se identifica terenul din pct. Acasa in suprafata totala de 6.376 m.p. compusa din trei parcele , respectiv nr. 1993/2 de 504 m.p. cu vecinatatile: la Nord - rest proprietate ; la Sud - drum ; la Est - D.S ; la Vest - rest proprietate ; nr.1993/1 de 4720 m.p. cu vecinatatile: la Nord - C.E. ; la Sud - drum acces; la Est - rest proprietate ; la Vest - Hududoi si nr. 1946 de 152 m.p. cu vecinatatile: la Nord - C.E. ; la Sud- rest proprietate ; la Est -D.S.; la Vest rest proprietate .
Titlul de proprietate nr. 886/47073/24.12.2002 ( fila 37) include toate cele 3 parcele si a fost si a fost emis pentru intreaga suprafata pentru care s-a efectuat punerea in posesie, adica 5,1386 ha .
Parata din prezenta cauza este fiica numitei C.I., care a formulat cerere de  reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au apartinut sotului sau si pe numele caruia s-au emis toate actele de reconstituire inclusiv titlul de proprietate .
      Parata justifica atat interesul, cat si calitatea procesuala activa de a formula cerere reconventionala prin imprejurarea ca este mostenitoarea persoanei careia i s-au emis acte de reconstituire pentru terenul litigios, astfel ca exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata de reclamanti urmeaza a fi respinsa.
Martorii audiati in prima instanta au fost propusi de reclamanti si au aratat ca parata a taiat plutele dintr-un loc situat aproape de locuinta sa . 
     In solutionarea cauzei, instanta a apreciat ca cel mai edificator este raportul de expertiza efectuat de expert L.I. ( fila 80-86) si insusit si de expertul observator S.I. .
Astfel, expertul a aplicat pe teren atat actele primare de proprietate  detinute de parti, cat si cele de reconstituire a dreptului de proprietate emise acestora; pe schita anexa la raportul de expertiza de la fila 86 , colorat cu portocaliu a fost prezentat terenul in suprafata de 8.000 m.p. din actul de partaj de ascendent din 1936 si se observa ca in prezent este delimitat partial  in partea vestica  de un drum , care in 1936 nu era mentionat (cel mai probabil acesta a fost creat in timpul colectivizarii).
La aplicarea pe teren a titlului de proprietate  nr.886/47073/24.12.2002, respectiv cele trei parcele de 1.152,00 m.p. ,504,00 m.p. si 4720 m.p. din punctul "Acasa" care insumeaza 6.376,00 m.p. , efectuand masuratorile corespunzatoare  intre vecinatatile mentionate in titlul de proprietate , acesta a constatat  ca de fapt suprafata pe care a fost pusa in posesie reclamanta este mai mare de 6.376,00 m.p. Suprafata masurata este alcatuita din S.1,S.2 si S.3 de 170,83 m.p. ,6994,99 m.p. si 219,45 m.p. insumand 7.385,27 m.p.
Expertul a aratat ca masuratorile efectuate de comisia locala s-au realizat cu ruleta , iar suprafetele  s-au calculat ca medii ale loturilor ceea ce este incorect . Parcelele pentru care s-au emis procesele verbale nr.36 si 37/24.102003 au fost identificate pe aceeasi schita ( fila 86) cu contur violet.
Plutele taiate de parata Z.V. au fost reprezentate cu cercuri rosii numerotate cu cifre de la 17 la 23 in suprafata S.3 de 219,45 m.p. care este inclusa in titlul de proprietate emis pe numele autorilor sai ( C.I. ) .
Intr-adevar , aceasta suprafata are ca vecina in partea de sud- vest parcela pentru care a fost emis reclamantilor proces verbal de punere in posesie nr.37/24.10.2003 (hasurata cu rosu pe schita ) si care este despartita de suprafata de 6300 m.p. pentru care s-a emis proces verbal de punere in posesie nr,. 36/24.10.2003 de drumul de exploatare ) .
Expertul a considerat ca parata comisia locala a efectuat puneri in posesie  fara sa tina seama de actele primare de proprietate astfel ca suprafetele S.4 si S.5 ( 253,54 m.p. + 288,26 m.p.= 541,80 ) apartin tot paratei Z.V. .
Prima suprafata de 253,54 m.p. este cea pentru care s-a emis reclamantilor proces verbal de punere in posesie nr. 37/24.10.2003 si expertul a considerat ca reclamantii nu justifica aceasta suprafata cuprinsa intre drumul de exploatare si Valea Barlui  pentru ca in actul primar de proprietate se mentioneaza la rasarit ca vecin mostenitorii lui M.C. si apa Barluiului pe o distanta de 100 m .
Cea de-a doua suprafata despre care expertul considera ca apartine tot paratei este situata tot in afara titlului de proprietate emis acesteia si este cuprinsa intre  apa Birluiului ( la Est) , drum de exploatare - la Vest , C.E. la Nord si la Sud parcela atribuita reclamantilor prin procesul verbal nr. 37/24.10.2003 .
Expertul si-a justificat concluzia prin raportarea la actele primare de proprietate al paratei in care se mentioneaza ca vecinatate vestica a terenului de 8.000 m.p. din pct. "Acasa" o cumparatura de la I.M. .
La acest raport de expertiza au formulat obiectiuni reclamantii, iar prin incheierea din 20.12.2006 ( filele 127,128) instanta a dispus efectuarea unui nou raport de  expertiza numai in raport de aplicarea pe teren a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru a fi mai evidenta diferenta fata de situatia ce a rezultat din aplicarea actelor primare de proprietate .
Prin raspunsul la obiectiunile formulate de reclamanti ( fila 189) expertul titular L.I. si expertul observator S.I. si-au mentinut punctul de vedere exprimat in expertiza initiala aratand ca s-au verificat planurile parcelare care au stat la baza eliberarii actelor de reconstituire a dreptului de proprietate  emise partilor din prezentul litigiu si ca acestea nu se pot aplica pe teren pentru ca masuratorile au fost efectuate de comisia locala cu mijloace rudimentare fara reducere la orizontala in conditiile in care terenurile partilor aveau forme geometrice neregulate, acoperite cu vegetatie ceea ce impune efectuarea masuratorilor cu aparatura topografica .
De asemenea , calculul suprafetelor, arata expertii, a fost efectuat empiric fara a se tine cont de formulele matematice.
Coroborand concluziile celor doua rapoarte de expertiza, instanta a constatat ca, datorita masuratorilor defectuoase efectuate de comisia locala, in titlul de proprietate emis autoarei paratei (C.I.) a fost mentionata o suprafata mai mica decat exista in realitate, respectiv 6376 m.p. in loc de 7835,27 m.p. cat a rezultat din masuratoarea expertilor .
De asemenea, intrucat reconstituirea dreptului de proprietate a autorilor partilor din prezenta cauza s-a facut pe vechiul amplasament, comisia locala era obligata sa respecte amplasamentul si vecinatatile din actele primare ale acestora, in respectarea prevederilor art. 27 alin . 2 din legea nr. 18/1991.
Din simpla lecturare a celor doua acte de proprietate, se constata ca in actul de donatie din 31.01.1945 terenul din pct. "In Valcea" era vecin " la rasarit si miaza noapte cu mostenitorii lui M.C. si apa Barluiului" , iar in actul din 1936 se mentiona terenul din pct. "Acasa"  ,, lunga de la rasarit din drum spre apus pana in cumparatura de la I.M.." (fapt remarcat si de experti prin raportul de expertiza efectuat in cauza ) .
Or, in titlul de proprietate emis autoarei paratei (nr.886/47073/24.12.2002), in latura de vest  a parcelei nr. 1943/1 de 4270 m.p. este mentionat hududoiul (apa Barlui) astfel cum s-a constatat  si prin raportul de expertiza  efectuat in cauza , ceea ce inseamna ca suprafata S.5 de 288,26 m.p. identificata pe schita de la fila 86 cuprinsa la est de hududoi ( apa Barlui) si la Vest de drum de exploatare apartine tot paratei conform actului primar de proprietate si pentru care autoarea sa a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate .
In pus, aceasta suprafata S.5 corespunde si in prezent ca vecinatate in partea de nord si sud cu cele mentionate in anul 1936  respectiv ; C.E. la Nord (mostenitoare a lui V.C. din 1936) si la sud cu mostenitorii lui I.L. , adica reclamantii din prezenta cauza , justificandu-se astfel emiterea procesului verbal de punere in posesie nr. 37/24.10.2003 , identificat pe schita de la fila 86 ca fiind suprafata S.4  de 253,54 m.p. hasurata cu  dungi rosii.
Avandu-se in vedere faptul ca in actul primar de proprietate din 1936 nu se sustine nicaieri ca terenul din pct. "Acasa " ar fi avut ca vecin pe latura vestica apa Barluiului rezulta ca acest parau strabatea proprietatea autorului paratei si nu o delimita .
In aceste conditii nimic nu justifica nevalidarea autoarei paratei care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata din punctul Acasa si pentru diferenta de teren de 288,26 m.p. neinclusa in titlul de proprietate .
In ceea ce priveste capatul de cerere din cererea reconventionala prin care se solicita obligarea comisiei locale la plata daunelor cominatorii , acesta urmeaza a fi respins ca inadmisibil intrucat in conformitate cu dispozitiile art. 64 alin. 2 din legea nr. 18/1991, in cazul admiterii plangerii impotriva refuzului comisiei locale de a pune efectiv in posesie, primarul este cel care trebuie sa suporte sanctiunea daunelor cominatorii. Or, in speta, primarul, in calitatea sa de presedinte al comisiei locale, nu a fost chemat in judecata .
Cu privire la capatul de cerere prin care se solicita constatarea nulitatii absolute a proceselor verbale de punere in posesie nr. 36 si 37 /24.10.2003 emise autorului reclamantilor , se constata ca acesta este neintemeiat .
Din raportul de expertiza efectuat in cauza s-a constat ca nici unul din procesele verbale de punere in posesie a caror nulitate absoluta de solicita a se constata in prezenta cauza nu se suprapun peste titlul de proprietate emis autoarei paratei .
Totodata, instanta nu poate constata decat ca punerea in posesie prin procesul verbal nr. 37/24.10.2003 nu se suprapune nici peste actul primar de proprietate al paratei, astfel ca va fi respins capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute ca neintemeiate .
Ceea ce a rezultat indubitabil in speta este faptul ca parata a taiat plutele de pe o suprafata inclusa atat in actul sau primar de proprietate cat si in titlul de proprietate nr. 886/47073/24.12.2002 si nu de pe terenul proprietatea reclamantilor.
     Impotriva acestei sentinte au declarat, din nou, recurs reclamantii, criticand-o pentru motive de nelegalitate si netemeinicie; astfel, s-a aratat de catre reclamanti ca hotararea atacata este lovita de nulitate, fiind data cu incalcarea disp. art. 260, 261 c.pr.civ., intrucat dezbaterile au avut loc la termenul din 22.06.2007, instanta a amanat pronuntarea 7 zile, iar hotararea apare in data de 4.07.2007, in mod ilegal, in afara termenului maxim permis de art.260 c.pr.civ.; pe parcursul rejudecarii cauzei, aceiasi reclamanti au formulat doua cereri de recuzare impotriva judecatorului, cereri care au fost solutionate, in mod nelegal, de catre un judecator incompatibil, respectiv cel care solutionase cauza in prima instanta si a carui hotarare a fost casata cu trimitere spre rejudecare, existand astfel prezumtia de interes in cauza pentru mentinerea actelor de procedura nelegale efectuate in cauza; instanta de fond a analizat toate actele de proprietate ale recurentilor reclamanti, pe care le-a considerat gresite si pe care le-a ignorat, desi in privinta acestora se stabilise cu putere de lucru judecat ca erau valabile, prin respingerea cererii de constatare a nulitatii lor.
     Tribunalul Valcea, prin decizia civila nr. 1502/R/30.10.2007, a admis recursul declarat de reclamanti, a casat hotararea atacata si a trimis cauza spre rejudecare la instanta de fond, considerand ca fondat motivul de recurs privitor la incompatibilitatea judecatorului si la gresita solutionare a cererii de recuzare de catre un judecator incompatibil, care isi spusese parerea in fond cu privire la pricina, apreciind astfel ca solutia primei instante nu a fost pronuntata in conditii legale si lasand in sarcina rejudecarii analiza obiectiunilor formulate de reclamanti la raportul de expertiza, expuse in motivele de recurs.
     In rejudecare, cauza s-a inregistrat din nou pe rolul Judecatoriei Horezu la data de 13.12.2007, sub numar dosar 2348/241/2007.
Avand in vedere specificul spetei - dat de considerentele deciziei de casare si de efectele casarii ( Tribunalul stabilind ca solutionarea unor cereri de recuzare impotriva judecatorului care pronuntase sentinta recurata, s-a facut de catre un judecator incompatibil, ceea ce, in opinia tribunalului, conducea la pronuntarea sentintei in afara conditiilor legale, in rejudecare s-a impus clarificarea problemei daca probele deja administrate (impuse, si ele,  de prima decizie de casare cu trimitere spre rejudecare) sunt sau nu lovite de nulitate si daca, in consecinta, ele trebuie refacute sau nu.
Prin incheierea din 27.02.2008, instanta a apreciat probele administrate in fata instantei a carei hotarare a fost casata nu sunt lovite de nulitate, ci raman castigate cauzei, aceasta constituind, in definitiv, regula in cazul casarii sentintei cu trimiterea cauzei spre rejudecare. Numai daca, in dispozitivul si/sau considerentele deciziei de casare, se apreciaza ori se statueaza ca probele ( sau numai unele dintre acestea ) trebuie refacute, instanta de rejudecare le va reface, in tot sau in parte, in considerarea dispozitiilor art. 315, alin.1. c.pr.civ.
In acelasi plan al analizei, daca s-ar interpreta ca judecata trebuie sa reinceapa de la actul de procedura anulat si ca hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale ( art. 315, alin.2. c.pr.civ), respectiv gresita solutionare la instanta de fond a unor cereri de recuzare a judecatorului care in final a pronuntat hotararea, s-ar ajunge la concluzia ca judecata ar trebui sa inceapa de la solutionarea cererilor de recuzare respective la instanta de rejudecare, impotriva aceluiasi judecator, ceea ce este un non-sens, intrucat, casandu-se cu trimitere cauza, ea nu va mai fi, oricum, repartizata aceluiasi judecator vizat de respectivele cereri de recuzare, el aflandu-se de aceasta data intr-un alt motiv de incompatibilitate - acela prev. de art. 24, alin.1. c.pr.civ, astfel ca reluarea "procedurii" de solutionare a acestei cereri - raportate la motivele de recuzare initial invocate - ar ramane fara obiect.
Ceea ce se poate, deci, deduce (in specificul spetei) este numai ideea ca, decizia de casare neanuland vreun act de procedura, singurul act care a fost anulat ( desfiintat) este numai hotararea pronuntata de judecator, precedata de dezbateri, iar nu si probele administrate. Aceasta intrucat in recurs nu s-a hotarat ca cererea de recuzare s-a respins pe nedrept (in sensul art. 34 alin.3.c.pr.civ.) pentru ca actele de procedura indeplinite ulterior recuzarii sa fie lovite de nulitate; de altfel, daca s-ar fi constatat ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, instanta superioara de fond retinea pricina si rejudeca fondul, refacand ea insasi actele si dovezile astfel administrate (art. 34 alin.3. c.pr.civ.), in respectarea cerintelor art. 297, alin.2. teza a II - a c.pr.civ, aplicabile si in recurs, conform art. 316 din acelasi cod. Or, in speta, nu aceasta a fost solutia adoptata de tribunal, in consecinta nici interpretarea data art. 315 alin.2. nu poate fi, in speta, aceea a obligativitatii refacerii probelor.
In aceste conditii, instanta a apreciat, luand in considerare si nemultumirile reclamantilor exprimate constant pe parcursul procesului, ca, fata de probele deja administrate, ar fi necesara chemarea celor 3 experti care si-au expus punctele de vedere in lucrarile pe care le-au efectuat, spre a da noi lamuriri, in conditiile art. 211 c.pr.civ, urmand ca, in functie de acestea, sa hotarasca daca ar fi necesara o noua expertiza ori intregirea ( completarea) celei efectuate ( art. 212 alin.1. c.pr.civ.).
Astfel, expertii (cel caruia i-a fost incredintata lucrarea, L.I., si expertii observatori ai partilor - S.I. si V.I.) au fost convocati in instanta si le-au fost cerute lamuriri vizand, in mod deosebit, modalitatea in care, din punct de vedere tehnic, ei au inteles sa aplice in teren actele partilor ( cele de reconstituire a dreptului de proprietate si - potrivit celor statuate in prima decizie de casare cu trimitere - a actelor primare), pentru ca in functie de aceste aspecte se putea aprecia daca lucrarea expertului numit este sau nu apta sa raspunda obiectivelor stabilite de instanta (de instanta de casare) si sa lamureasca aspectele de fapt pentru care s-a incuviintat proba si se putea trage concluzia daca punctul de vedere al expertului observator al reclamantilor era cel corect. Raspunsurile expertilor au fost consemnate in scris la filele 73 - 74 din prezenta cauza ( cu precizarea ca audierea acestora a fost intrerupta , in sedinta din 07.05.2008, prin formularea unei cereri de recuzare a completului, de catre aparatorul reclamantilor, insa nu s-a mai dispus re- chemarea expertilor, intrucat aspectele esentiale pentru care fusesera chemati au fost deja expuse si consemnate inainte de formularea cererii de recuzare).
Fata de lamuririle si explicatiile expertilor, instanta nu a considerat necesara refacerea ori completarea expertizei, si, socotindu-se lamurita ( art. 150 c.pr.civ), a retinut cauza spre solutionare.
Pe fond, cererea reclamantilor este neintemeiata.
Prin actiunea lor, acestia au solicitat repararea unui prejudiciu cauzat prin taierea, de catre parata, a celor 5 arbori de pe terenul agricol, proprietatea lor, invocandu-se prevederile art. 480 c.civ, ce ocroteste dreptul de proprietate, si prevederile art. 998 c.civ care obliga pe acela care, prin fapta sa culpabila, a adus altuia un prejudiciu, sa-l repare.
In realitate, insa, probele administrate nu confirma dreptul de proprietate al reclamantilor asupra terenului de pe care s-au taiat arborii si, prin urmare, nici existenta unui prejudiciu in patrimoniul acestora. Dupa aplicarea in teren a actelor detinute de parti (actul primar al reclamantilor - donatia din 31.01.1945 de la fila 9 din primul dosar - procesele verbale de punere in posesie ale autorului reclamantilor, L.Gh., cu nr. 36 si 37 din 24.10.2003 - filele 8,60 din primul dosar, titlul de proprietate al reclamantilor din 09.03.2005 - fila 122 - , actul primar al paratei , respectiv partajul de ascendent al tatalui sau C.M. - fila 38-41 din primul dosar , titlul de proprietate al paratei din 24.123.2002 - fila 37 din primul dosar - procesele verbale de punere in posesie ale paratei - filele 58,59) expertiza a conchis ca arborii au fost taiati de pe terenul cuprins in titlul de paratei ( emis inca din anul 2002, inainte de taierea arborilor), iar nu de pe terenul reclamantilor.
Schita si explicatiile expertizei intocmite de L.I. privind aplicarea in teren a actelor pentru portiunea in litigiu (filele 80 - 86 din prima rejudecare ) au fost contestate de catre reclamanti , care au sustinut ca in mod tendentios expertul nu a infatisat situatia ce rezulta din actele de reconstituire a dreptului de proprietate (care, in cazul lor, au fost confirmate prin hotararea Tribunalului ) si nu a tinut cont de vecinatatea cu apa Barluiului (care , dupa actele de reconstituire a dreptului de proprietate, constituie limita proprietatilor reconstituite, respectiv limita estica a proprietatii lor si limita vestica a proprietatii paratei), cerand, astfel, efectuarea unei noi expertize, prin care sa se aplice pe teren in mod corect actele de reconstituire.
     Aceasta cerere, vizand efectuarea unei noi expertize, a fost respinsa de instanta, considerandu-se ca ea ar prelungi in mod inutil procesul, cata vreme instanta, avand la indemana schita expertizei ( in care s-au pozitionat atat cursul apei Barluiului, cat si drumul de exploatare din apropriere - colorat cu galben pe schita), cat si vecinatatile inscrise in actele de reconstituire, ca si explicatiile expertilor asupra modului de aplicare a actelor, poate aprecia daca expertul numit a pozitionat, sau nu, in mod corect actele de reconstituire emise partilor din proces si, respectiv, pana la ce limite ( functie de reperele fixe din teren - drumul de exploatare si apa Barluiului) aceste acte trebuie sa fie luate in considerare, pentru fiecare in parte. Sub acest aspect s-au avut in vedere dispozitiile art. 150 C. pr. Civ.
     Analizand astfel expertiza efectuata, se constata ca expertul a pornit de la aplicarea in teren mai intai a actelor primare detinute de parti, precizand ca, pe de o parte, aceste acte nu pot fi, actualmente, aplicate asa cum au fost intocmite (cu referire la actul reclamantilor din anul 1945, fiind imposibile de reconstituit o latime  a terenului de la sud la nord de 100 m , asa cum mentioneaza actul), iar pe de alta parte, punerea in posesie si intocmirea planurilor parcelare s-a facut de catre comisia locala cu superficialitate, bazate pe masuratori empirice si necorelate nici cu actele primare si nici cu reperele existente in teren (reclamantii nejustificand, in opinia expertului, terenul dintre drumul de exploatare si apa Barluiului, terenul respectiv cuvenindu-se paratei, dupa actul primar al acesteia din anul 1936, latimea terenului atribuit reclamantilor nu poate avea, in capatul estic, langa drumul de exploatare, o latime de 34 m, cat indica planul parcelar, intrucat s-ar suprapune peste proprietatea vecinului de la sud - fila 84 dosar prima rejudecare.
     Observatiile expertului (sustinute nemijlocit in fata instantei - filele 73 - 74 din ultimul dosar) nu sunt lipsite  de suport real; daca se compara schita intocmita de expert cu planul parcelar de la fila 72 din ultimul dosar si vecinatatile din acte, se constata ca toate aceste neajunsuri sunt just sesizate. Cu toate acestea,  in lucrarea expertului s-a gresit aplicarea titlului de proprietate al reclamantilor (emis in timpul procesului, in anul 2005 - fila 122 din primul dosar), titlu intemeiat pe cele doua procese verbale de punere in posesie nr. 36 si 37 din 24.10.2003 (filele 8 si 60 din primul dosar), in sensul ca, intr-adevar, aceste acte de reconstituire emise reclamatilor nu se limiteaza la drumul de exploatare spre est ( limita conturului violet) , ci trece dincolo de acest  drum, pana la apa Barluiului, asa cum aceasta isi are cursul, deci la est de drumul satesc titlul reclamantilor nu cuprinde numai portiunea hasurata pe schita, ci si portiunea pe care s-au identificat cioatele plutelor, pana la hududoiul Barluiului.
     Daca este corecta sau nu aceasta reconstituire, este cu totul alta chestiune, insa actele emise de comisiile de fond funciar sunt, fara indoiala, in configuratia de mai sus, cu limita estica urmarind cursul apei Barluiului, in aceste sens fiind mai corecta aprecierea expertului observator al reclamantilor, V.I. (filele 93-94 dosar prima rejudecare).
     Astfel, fiind evident ca actul primar al reclamantilor nu poate fi aplicat ca atare, in dimensiunile (lungime, latime) indicate, asa cum corect a invederat expertul numit, punerea in posesie a partilor trebuia sa fie facuta cu recunoasterea reciproca a proprietarilor invecinati, in toata zona respectiva si cu luarea in consideratie a vecinatatilor din actele primare, asa incat aceste acte primare sa ramana totusi, pe cat posibil, la baza reconstituirii dreptului de proprietate.
     In ce priveste titlul paratei din anul 2002, expertul numit l-a pozitionat pe schita in limitele conturului portocaliu (cu excluderea portiunii hasurate si trecand, spre vest, dincolo de cursul Barluiului). In titlul de proprietate insa (fila 37 din primul dosar), terenul atribuit paratei in pct. "Acasa" cuprinde 3 parcele (prima, de 4720 mp. in tarlaua 81, parcela 1943/1, a doua de 504 mp. in tarlaua 81, parcela 1943/2 si cea de - a treia de 1152 mp , in tarlaua 1946 toate insumand 6376 mp), din descrierea carora se deduce in mod clar ca limita vestica a terenului astfel atribuit este cursul apei Barluiului (hududoiul , asa cum apare la parcela 1943/1); ca si in cazul titlului reclamantilor, la transpunerea in teren a titlului paratei expertul a gresit in legatura cu vecinatatea cu apa Birluiului. Dupa actele de reconstituire, terenurile partilor sunt, practic, hotarnicite de acest curs de apa ( hududoi). In modalitatea in care cele doua titluri au fost transpuse in schita, expertul a avut la baza in primul rand argumentarea (justa de altfel, asa cum s-a aratat deja) ca ele au fost emise in mod eronat din punct de vedere tehnic, fiind totodata cu neputinta sa se respecte, in configuratia actuala a terenurilor detinute de cetatenii din zona, dimensiunile actelor primare ale reclamantilor.
     Considerandu-se, deci, ca actele de reconstituire au in vedere granita dintre proprietatile partilor ca fiind cursul apei Barluiului, urmeaza a se stabili daca aceasta modalitate de atribuire este corecta sau nu.
     Tinand cont de vecinatatile din actele primare, precum si de depozitiile martorilor (cu speciala referire la cea de4 la fila 77 din primul dosar), se constata ca, de fapt, intinderea corecta a reconstituirii dreptului de proprietate este data de chiar contururile pe care expertul le-a trasat considerand ca asa au fost emise titlurile (contur violet pentru titlul reclamantilor si, respectiv , contur portocaliu pentru titlul paratei), configuratie in care portiunea hasurata ramane reclamantilor, insa portiunea de pe care s-au taiat arborii (in realitate, neinclusa in titlul paratei) s-ar cuveni acesteia. In actul primar al reclamantilor nu se mentioneaza in mod ferm care este vecinatatea nordica si care este cea estica, ci se mentioneaza doar ca se invecineaza spre rasarit si miaza - noapte cu mostenitorii M.C. si apa Barluiului. Or, observand cursul apei Barluiului intre punctele 37 - 35 - 33 - 31, precum si prezenta proprietatii paratei spre nord si est ( intre punctele 48 - 37 si 15 - 33, aceasta interpretare este cea mai apropiata de mentiunile actului: atat apa Barluiului, cat si mostenitorii M.C. se invecinau, in 1945, atat spre nord, cat si spre est cu terenul reclamantilor dobandit prin acel act. Daca terenul lui L.Gh. ar fi fost invecinat numai cu apa Barluiului (asa cum a fost emis titlul), actul ar fi mentionat aceasta, insa tocmai cursul nelinear al acestui fir de apa si prezenta unei portiuni a proprietatii mostenitorilor C. pe acea parte a apei a facut ca vecinatatile din act sa fie consemnate cumulat, pe cele doua puncte, pentru a acoperi toata linia de vecinatate.
     In plus, unul dintre martorii audiati ofera un element important, care sprijina argumentatia de mai sus: in apropierea locului de unde s-a taiat plutele se afla casa veche, parinteasca, a paratei, terenul apartinand familiei acesteia (fila 77 din primul dosar). Asadar, terenul cuprins in titlul reclamantilor (cel de pe care s-au taiat plutele) nu este cuprins in titlul paratei, dar se cuvenea acesteia potrivit actelor primare.
Consecinta de aici este aceea ca, daca se accepta ideea ca reclamantii revendica, de fapt, productele terenului respectiv, ei sunt tinuti sa faca dovada ca dreptul lor de proprietatea asupra respectivului teren este corect reconstituit, caci numai asa un astfel de drept are valentele reglementate de art. 480 c.civ si este apt sa fundamenteze actiunea in revendicare. In cazul in speta, pentru portiunea litigioasa, dreptul reclamantilor nu este corect reconstituit, caci respectiva portiune nu le-a apartinut.
     Pe de alta parte, nici invocarea dispozitiilor art. 998 c.civ privind repararea unui prejudiciu (separat de prevederile art. 480 c.civ care asigura legatura dintre prejudiciu si patrimoniu) si invocarea calitatii de posesor nu fac ca actiunea reclamantilor sa poata fi admisa intrucat, la momentul taierii arborilor (luna mai 2003), reclamantii nu aveau inca acte de punere in posesie, aceasta operatiune fiind indeplinita abia cu circa 6 luni dupa aceea, la 24.10.2003 (prin procesele verbale de punere in posesie nr. 36 si 37 /2003). Or, pana la emiterea procesului verbal de punere in posesie, dreptul reclamantilor nu era inca materializat, nu era individualizata suprafata reconstituita, deci nici prejudiciul nu indeplineste conditiile de reparatie vizate de textul art. 998 c.civ.

Cu toata opozitia reclamantilor (manifestata inca din primul ciclu procesual - fila 84 din primul dosar) in privinta analizarii actelor primare, o astfel de analiza era imperios necesara, dovada fiind prima decizie de casare cu trimitere spre rejudecare, instanta de control judiciar  casand prima hotarare, a statuat ca dreptul de proprietate se impune a fi analizat si clarificat atat in functie de actele de reconstituire, cat si in functie de actele primare, sens in care a impus instantei de rejudecare refacerea expertizei si aplicarea in teren a tuturor acestor acte. Nu se poate invoca imprejurarea ca, fiind respinsa cererea reconventionala a paratei si aceasta neatacand hotararea, titlul reclamantilor a ramas valabil, caci casarea hotararii a fost totala, iar nu partiala si potrivit art. 311 , alin.1. c.pr.civ , hotararea casata nu are nici o putere , deci nici puterea lucrului judecat nu se naste dintr-o astfel de hotarare.
In schimb, datorita extinderii principiului " non reformatio in pejus" si la faza rejudecarii in fond dupa casare, reclamantilor nu li se poate crea o situatie mai grea decat daca nu ar fi declarat recurs (art. 315 al.4. c.pr.civ ), in consecinta nu poate fi admisa, in rejudecare, cererea reconventionala a paratei pentru portiunea de teren inclusa in titlul reclamantilor, daca in ciclul procesual anterior aceasta cerere a fost respinsa si numai reclamantii au declarat recurs.
De altfel, in a doua rejudecare concluziile in fond ale paratei prin aparator nu s-au mai referit decat la parcela notata S5 - pentru care s-a solicitat admiterea cererii reconventionale.
Se observa , insa, de pe schita expertizei ca aceasta portiune nu are nimic in comun cu titlul reclamantilor, ea aflandu-se la nord de terenul acestora, iar  pe de alta parte, aceasta portiune de teren este, in realitate, inclusa in titlul paratei, dar nu in tarlaua 81, ci in tarlaua 84, parcela 2162/10 (in suprafata totala de 2000 mp, exact atat cat a pretins parata in cererea reconventionala, asa incat (numai sub acest aspect) concluziile comisiei locale de la filele 144 - 146 din ultimul dosar sunt corecte.
Nu sunt, insa, corecte argumentele reclamantilor si Comisiei Locale (filele 56, 57 din primul dosar) care au considerat ca parata reconvenienta nu are calitate procesuala activa in formularea cererii sale, neavand reconstituit dreptul de proprietate. Dispozitiile art. III din Legea nr. 169/1997 nu impun o astfel de conditie persoanei care, facand cererea de reconstituire, nu si-a vazut reconstituit dreptul, ci mai mult, a constatat ca terenul solicitat a fost atribuit altei persoane; este firesc ca acestei persoane ( care a solicitat, conform art. 8 si urm. din Legea nr. 18/1991) sa i se recunoasca posibilitatea de a demonstra in justitie - in contradictoriu cu comisiile de fond funciar si cu beneficiarul titlului sau actului de reconstituire - indreptatirea ei la reconstituirea dreptului de proprietate, demers ce nu poate fi disociat de componenta esentiala a dreptului la liberul acces la justitie consfintit de art. 6 paragraf 1 din C.E.D.O.
Pentru aceste considerente, exceptia lipsei calitatii procesuale active urmeaza a fi respinsa.
Fata de cele expuse, vazand si disp.art. 274, 277 c.pr.civ,
                                                                                       
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
     Respinge cererea de repunere pe rol.
     Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratei reconveniente.
      Respinge actiunea reclamantilor B.Gh, B.O., B.N., C.E., N.V., M.L., in contradictoriu cu parata Z.V.,  cat si cererea reconventionala a paratei Z.V., ca neintemeiate.
     Compenseaza cheltuielile de judecata.
     Cu drept de recurs, in termen de 15 zile, de la comunicare.
     Pronuntata in sedinta publica, azi,  3 decembrie 2008.
     
     
            PRESEDINTE,                                              GREFIER,

1